1,981 matches
-
191, 202 Vitner, Ion 12, 26, 31, 67, 87, 88, 89, 92, 99, 102, 112-119, 121, 83, 193, 230 232, 247, 280, 331, 339, 350 Vlad, M. T. 137 Vlahuță, Alexandru 68, 117 119 138 232, 237 Voinescu, Clementina 50 Vornic, Tiberiu 77, 175 Z Zaciu, Mircea 222 Zaharescu, Barbu 26 Zambaccian, Al. 9 Zamfirescu, G. M. 117, 1, 19 Zaporojeț, A. V. 228, 229 Zăganjon 52, 191, 222, 270 Zidărift Ștefan 52, 217, 219/222 Zincă, Harâlambie 52, 189, 219
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și, fără să-și dea seamă, e realist în dauna concepției piesei sale, căci ardeleanul latinist trebuia să fie și democrat, "ultra-demagog". Dar Alecsandri combate și mania latinistă, nu numai în vorbire, ci și în concepție. Iată ce zice Toader, vornicul satului, despre Galuscus (și Alecsandri face mare haz): " De când ă Galuscus î le vorbește sătenilor tot din carte și le spune că-s strănepoți de împărați, că se trag din Troian, țăranii au luat-o de bună... Dacă-i îndemni
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
socială, căci atingerea formelor noi, introduse de curând, cu formele vechi de viață este, la noi, obiectul principal al oricărei critici sociale. Câteva exemple din Rusaliile: "Suzana: Pare c-o mai vinit o hârtie și azi dimineață? Toader [bărbatul său, vornicul satului]: O vinit, da. Ci-că să ne-apucăm de durat o casă comunală. D-nu Gălușcă [Galuscus] ne-o vorbit un ceas întreg de costituți... una, de convenți... una, fac două; de patrie, de amoare... Suzana: Ce moare bărbate? Toader
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Institutul de istorie și teorie literară „G. Călinescu” Membru legionar 30. BALOTĂ* NICOLAE, născut la 26.01.1925, fiul lui Gheorghe și Elena Cercetător principal la Institutul de istorie și teorie literară „G. Călinescu” Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară 31. VORNICUL* MIHAI-VASILE, născut la 12.09.1942, fiul lui Vasile și Ortansa Cercetător științific la Institutul de istorie și teorie literară „G. Călinescu” A avut manifestări ostile, pentru care a fost avertizat în anul 1966 32. FĂCĂOARU CORNELIA, născută la 02
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
surat cu Elenă Dr? ghici, c? s?torie din care s? a n? scut Zulnia, mama lui Iorga. A fost o c? s?torie nefericit?. Elenă Dr? ghici era o făt? bine educat? ? i vorbea c�teva limbi. Fiic? de vornic 6 pe numele lui Iordache Dr? ghici, nu avea prea multe �n comun cu șo? ul ei. C?s? toria a fost desf? cut? prin divor? , dar nu �nainte de na? terea a doi b? ie? i, Costache ? i Manole, ? i a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ț? îi de joc. Baza specula? iilor asupra na? ionalit?? îi lui Iorga a fost neinten? ionat pus? de C.�Sion. �n lucrarea să Arhondologia Moldovei, Sion, un boier nemul? umit ? i primul pamfletar rom�n, ? i?a exprimat enervarea pentru faptul c? vornicul Dr? ghici se ridicase din r�ndurile boierilor m? run? i, devenind o �nalt? oficialitate ? i sfetnicul domnitorului Sturdza. Vornicul era un reprezentant cinstit ? i clar v? z?tor al autorit?? îi. �n Arhondologia Moldovei, Sion �i atribuie neamului Dr? ghici (? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ion. �n lucrarea să Arhondologia Moldovei, Sion, un boier nemul? umit ? i primul pamfletar rom�n, ? i?a exprimat enervarea pentru faptul c? vornicul Dr? ghici se ridicase din r�ndurile boierilor m? run? i, devenind o �nalt? oficialitate ? i sfetnicul domnitorului Sturdza. Vornicul era un reprezentant cinstit ? i clar v? z?tor al autorit?? îi. �n Arhondologia Moldovei, Sion �i atribuie neamului Dr? ghici (? i multor al? i boieri) o fals? ascenden?? armean? sau chiar evreiasc?. A scris lucruri nepl? cute ? i despre familia Arghiropol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1969. 10. Papadima Ovidiu, Literatura populară română, București, 1968. 11. Samarian Pompei, Medicina și Farmacia în trecutul românesc, vol. I, II, III, Călărași, București, 1935-1938. 12. Șăineanu L., Dicționarul universal al limbii române, București, 1896; idem, 1922. 13. Ureche Grigore Vornicul, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1954. 14. Ursu N. A., Formarea terminologiei științifice românești, București, 1982. II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE Asistența psihiatrică de mănăstire Noțiunile de boală și bolnav psihic nu pot fi concepute decât în cadrul relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
călugărițele în zilele lui Ioan Voievod (Ioan Vodă cel Viteaz), când au prădat turcii țara". Un element de referință pentru datare ne este oferit în finalul textului, cu precizarea că cel care a stabilit hotarele a fost Petre Albotă, mare vornic. Știm că acest mare dregător a fost unul dintre boierii credincioși ai lui Alexandru Lăpușneanu, dovadă și ascensiunea sa rapidă în funcțiile importante ale statului. În acest scop, urmașul domnului, Bogdan Lăpușneanu, îi dă zapis de întărire a stăpânirii moșiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu mănăstirea Galata În Arhivele Statului din Iași aflăm (tr. 1884, Act embatic, 1861, iulie 5) doar următoarele: "Casele răposatei vornicese Ruxandra Mavrogheni aflate în apropierea mănăstirii Galata, închinată Sf. Mormânt, au fost cumpărate de ocârmuire prin departamentul Bisericesc de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni. Locul pitoresc în care se afla construcția ospiciului, de unde se vede întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1874, casele de corecție de la Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui) au căpătat de numirea de ospicii de "corecție". Peste 4 ani, ele au fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-a pus pentru prima oară chestiunea recuperării minorilor delincvenți și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
C. Ciurescu, București, 1914, p. 140. 31 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 21-198. 32 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de Grigore Ureche, vornic mare, în Letopisețele publicate de Kogălniceau, Ed. I, Iași, 1852, vol. I, p. 95 (Ed. II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
32 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de Grigore Ureche, vornic mare, în Letopisețele publicate de Kogălniceau, Ed. I, Iași, 1852, vol. I, p. 95 (Ed. II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți, vol. II, ed. 1874, p. 202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
delimitare, încheiate în luna ianuarie 1857 la Chișinău, rezultă preocuparea de a grăbi aplicarea soluției adoptate la 6 ianuarie. Între altele, s-a cerut autorităților ruse să ia măsurile de cedare imediată a regiunii respective și să pună la dispoziția vornicului Constantin Negruzzi (delegatul guvernului Moldovei) datele referitoare la structura teritoriului primit, natura proprietăților, regimul administrativ, veniturile fiscului ș.a.. Comisarii Rusiei s-au angajat să transmită imediat o parte din informațiile cerute (harta zonei, lista satelor cu numărul locuitorilor și suprafețele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de datoria lor să-i anunțe pe d-nii colegi că, după instrucțiunile primite de către ei în această zi, transferul gradual al teritoriului cedat, propus în protocolul precedent, poate fi acceptat. // Un exemplar al prezentului protocol va fi înmânat d-lui vornic Constantin Negruzzi, pentru guvernul moldav. // Prezentul protocol este citit și aprobat. Se ridică ședința. Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza și Dimitrie C. Sturdza, op. cit., vol. III, p. 1087. Tratat relativ la delimitarea în Basarabia a Insulei Șerpilor și a Deltei Dunării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
défendu de pleurer, Paris, 1988; Mircea Dinescu, Poèmes. Mirage posthume, Paris, 1989; Alexandru Papilian, Le Fardeau, Paris, 1989, Des Mouches sous un verre, Paris, 1990; Norman Manea, Le Thé de Proust et autres nouvelles, Paris, 1990 (în colaborare cu André Vornic și Marie-France Ionesco), Le Bonheur obligatoire, Paris, 1991 (în colaborare cu André Vornic); Quinze poètes roumains, Paris, 1990 (în colaborare cu André Vornic și Marie-France Ionesco); Mariana Marin, Leș Ateliers, Paris, 1991; Octavian Paler, Polémiques cordiales, Paris, 1991; Emil Cioran
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
Papilian, Le Fardeau, Paris, 1989, Des Mouches sous un verre, Paris, 1990; Norman Manea, Le Thé de Proust et autres nouvelles, Paris, 1990 (în colaborare cu André Vornic și Marie-France Ionesco), Le Bonheur obligatoire, Paris, 1991 (în colaborare cu André Vornic); Quinze poètes roumains, Paris, 1990 (în colaborare cu André Vornic și Marie-France Ionesco); Mariana Marin, Leș Ateliers, Paris, 1991; Octavian Paler, Polémiques cordiales, Paris, 1991; Emil Cioran, Bréviaire des vaincus, Paris, 1993; Alexandru Vona, Leș Fenêtres murées, Paris, 1995; Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
Paris, 1990; Norman Manea, Le Thé de Proust et autres nouvelles, Paris, 1990 (în colaborare cu André Vornic și Marie-France Ionesco), Le Bonheur obligatoire, Paris, 1991 (în colaborare cu André Vornic); Quinze poètes roumains, Paris, 1990 (în colaborare cu André Vornic și Marie-France Ionesco); Mariana Marin, Leș Ateliers, Paris, 1991; Octavian Paler, Polémiques cordiales, Paris, 1991; Emil Cioran, Bréviaire des vaincus, Paris, 1993; Alexandru Vona, Leș Fenêtres murées, Paris, 1995; Virgil Ierunca, Pitești: laboratoire concentrationnaire, pref. François Furet, Paris, 1996; Une
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
O fotografie de pe la 1874 a Podului Mogoșoaiei între Piața Teatrului Național și strada Sărindar situează casa Oteteleșanu, viitoarea T.O., aproximativ pe locul pe care se află astăzi Palatul Telefoanelor. Casa aparținuse lui Ioan (Iancu) Otetelișanu (1795 sau 1799-1876), ministru, vornic al Capitalei, concesionar al salinelor statului, care o lasă prin testament lui Ioan (Iancu) Kalinderu și Academiei Române. În toamna lui 1889 clădirea devine sediul Cercului Regal, club avându-l ca președinte pe Constantin Cornescu, magistrat și senator, pasionat vânător și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
ca un mod ritualizat de exprimare a unor spaime (Întemeiate pe experiențele unor căsătorii nefericite) și de recunoaștere socială a unor inegalități de gen, structurale ordinii satului tradițional. După acest moment ritualic urmează sosirea alaiului mirelui. Acesta este condus de vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din ceată au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
versuri). A.G. Vaida (1 Mai 1939), Horia Liman (Pionii morali ai Americii - pagini din jurnalul unui gangster), Nicolae Tăutu (Eroilor, slavă). Al Gârneață (În valea roșie - povestire), Al.Duiliu Zamfirescu (Un caz de conștiință), Petru Vintilă (Maria Vipie povestește), Tiberiu Vornic (Lămurirea - povestire), etc. Întâlnim, de asemenea, o seamă de traduceri din Ilya Ehrenburg, Biag lu Diun, Albert Maltz, Nazîm Hikmet etc. (...). Flacăra e prima revistă de acest gen apărută în țara noastră în regimul de democrație populară, prima revistă care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Petru Dumitriu, în franceză și engleză, Desfășurarea de Marin Preda, Bordeiul de la Poarta Albă de Valentin Silvestru. Mai apar și alte plachete de nuvele semnate de Aurel Mihale, Ion Istrati, Mihai Novicov (Vasca), M. Păltineanu, Silviu Podină, Petru Vintilă, T. Vornic, Al. Cazaban ș.a. ÎN DEZBATERE: VLADIMIR COLIN Înainte de a se refugia în basme și povești pentru copii și cu mult înainte de a aborda literatura fantastică, redactorul responsabil al revistei Flacăra, Vladimir Colin a scris câteva nuvele și un roman despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
3-a - Undeva pe Dunăre de Al. Jar - ediția a 2-a. În rest, câteva romane: Ogoare noi (Aurel Mihale), Valea Fierului (Dragoș Vicol), Pădurea Poenari (Ioana Postelnicu), Mitruț al Joldii, vo1. (de C. Ignătescu), Întâmplări din pragul veacului (Tiberiu Vornic), Domnul general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase: Din tată-n fiu și Povestiri adevărate de Petru Dumitriu, Candidatul de partid de Sergiu Fărcășan, Matca și Un flăcău pe plac de Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]