21,644 matches
-
fetița este urmărită pas cu pas de către Tulpina neagră, dacă ați auzit cât de periculoasă este această plantă, și-a încheiat vorba Vântul. -Vai de mine! Poate să o omoare, zise Zâna florilor. -Eu nu cred, a fost de părere, Zeul șoaptelor. -Ba eu cred că da, a subliniat Vântul. -De ce ești atât de sigur? a întrebat Zeul șoaptelor pe Vânt. -Se spune că, ori de câte ori Narcisa dădea naștere unei copile, primăvara, Viorela le rupea, și Narcisa suferea de moarte. Viorela
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și-a încheiat vorba Vântul. -Vai de mine! Poate să o omoare, zise Zâna florilor. -Eu nu cred, a fost de părere, Zeul șoaptelor. -Ba eu cred că da, a subliniat Vântul. -De ce ești atât de sigur? a întrebat Zeul șoaptelor pe Vânt. -Se spune că, ori de câte ori Narcisa dădea naștere unei copile, primăvara, Viorela le rupea, și Narcisa suferea de moarte. Viorela cea rea la suflet, rupea fără milă din corpul ei, al Narcisei. Toate Narcisele din lume s-au
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în locul mai bogat în vegetație, prin firele răzlețe de papură și locul ocupat de stuf. Familia lui Pește-gri, s-a ascuns pe sub malul iazului pe lângă raci, cu care peștii întotdeauna au făcut casă bună. Auzind de necazul peștilor, în timpul nopții, Zeul apelor a eliberat digul iazului, astfel că o parte din apă a fost deversată alături într-un loc cu multă vegetație formând un alt iaz. Cu ajutorul valului lin, familia lui Pește-gri, fără să simtă, a fost și ea dusă la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
când plouă și cât de bine ne simțim amândoi. Stai cu mine, nu înțelegi ceea ce ți spun? -Lasă-mă în pace că trebuie să ajung numai decât la Sfatul târâtoarelor. -De ce? -Șapte șopârle de pe șapte coline s-au plâns la Zeul protector al târâtoarelor de amărăciunea lor și au primit îngăduința de a ține acest sfat. -Nu înțeleg, de aceea te mai întreb o dată, ce cauți tu la acel sfat? -Târâtoarele se adună la acest sfat ca să hotărască ce trebuie să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
necazuri importante de ridicat. -Dintre fosilele vii am rămas și eu una care nu am suferit nicio transformare de foarte mulți ani. Întrebarea mea este, care-i viitorul meu? I s-a răspuns: -Același cu prezentul. Zâna protectoare a transmis Zeului protector conținutul celor trei dorințe. Zeul protector a adus în fața Duhului Sfânt dorințele de la Sfatul târâtoarelor și după șapte măsuri de ceas a dat răspunsul. -Asta este ordinea și nu poate fi schimbată. În batjocură, câțiva șerpi de stepă și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
vii am rămas și eu una care nu am suferit nicio transformare de foarte mulți ani. Întrebarea mea este, care-i viitorul meu? I s-a răspuns: -Același cu prezentul. Zâna protectoare a transmis Zeului protector conținutul celor trei dorințe. Zeul protector a adus în fața Duhului Sfânt dorințele de la Sfatul târâtoarelor și după șapte măsuri de ceas a dat răspunsul. -Asta este ordinea și nu poate fi schimbată. În batjocură, câțiva șerpi de stepă și din pustiu au venit cu ideea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
înghețat, nu alta, Zvârluga a zis: -Unde am ajuns, fraților? a întrebat mai mult pentru sine, decât pentru grupul prietenilor. -Uite, cel care tocmai a trecut pe lângă noi era un monstru, a zis Trotinel. -Înseamnă că acesta trebuie să fie Zeul șerpilor, își dădu cu părerea Ciric. N-a durat mult și s-au întors cele două plecate în observație: Cârtița și Buburuza. -Uf, ce miros înecăcios! zise cârtița după ce a ieșit la suprafață și a respirat puțin aer curat. -Suntem
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
spațiul gol? Nu a devenit mai frig? Nu continuă să se facă tot mai noapte? Nu trebuie oare să aprindem lanterne dimineața? Din zgomotul groparilor în timp ce îngroapă pe Dumnezeu nu auzim chiar nimic? Nu simțim încă mirosul putrefacției divine? Și zeii se descompun! Dumnezeu e mort! Dumnezeu rămâne mort! Iar noi l-am ucis!". Și totuși intenția lui Nietzsche prin știința veselă era doar să facă evident faptul că pentru viitorul oamenilor moartea lui Dumnezeu înseamnă un nou tip de lumină
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
înțelese precum se înțeleg ele însele. Am fost mereu conștient de faptul că, în ciuda tuturor convergențelor religiile își arată și diferențele fundamentale, că, în ciuda tuturor afinităților, sunt și multe contraste. În decursul istoriei și în prezent, religiile au avut numeroși zei; mulți sunt forțe ale naturii divinizate, plantele, animalele, persoanele divinizate, divinitățile de un rang egal și cele ce fac parte dintr-o ierarhie. Se impune astfel, inevitabil, întrebarea: care este Dumnezeul adevărat? Trebuie căutat în religiile triburilor originare cu o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
adevărat? Trebuie căutat în religiile triburilor originare cu o structură încă simplă sau în cele foarte dezvoltate? În cele crescute lent sau în cele fondate direct? În cele mitologice sau în cele revelate? Iar pentru a continua întrebările: există mulți zei (politesim)? Este doar unul mai mare între cei mulți (henoteism)? Doar unul singur (monoteism)? Pe Dumnezeu trebuie să-l concepem dincolo sau în afara lumii (deism)? Este în lume, imanent fiecărui lucru (panteism)? Sau este imanent universului și în același timp
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe care o consider conformă cu scripturile și timpul prezent. Evreii, creștinii și musulmanii sunt monoteiști: ceilalți sunt politeiști? De fiecare dată când vorbesc cu indienii culți îmi dau seamă cât de puțin apreciază să fie considerați politeiști, adoratori de zei. Și în India sunt religii monoteistice. Pentru mulți indieni Vishnu și Shiva sunt chemați Dumnezeu prin antonomasie. Iar alții văd în spatele tuturor acestor diverse divinități indiene singura și unica divinitate, pe care o numesc Brahman și care locuiește în sufletul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dar se sacrifică total. Întrucât este Cel care suferă și se sacrifică în suferință și iubire, acest Isus, după interpretarea creștină, se distinge de Buda, binevoitorul și plin de compasiune. Și în acest mod se distinge și de mulți alți zei și de mulți fondatori divinizați în diverse religii, de toți guru religioși, de eroi și de cezarii din istoria lumii: suferind, executat, răstignit. Dar toate acestea înseamnă că nu există un răspuns la chestiunea suferinței? Enigma nerezolvabilă a teodiceei Viața
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o regulă declinată pozitiv: Tot ce doriți ca oamenii să facă pentru voi, faceți de asemenea și voi pentru ei" (Mt., 7, 12). Fotbalul poate face o serioasă concurență religiei, poate deveni o religie substitutivă. Se vorbește despre "cultul" și "zeul fotbalului". Ritualurile de pe stadioane pot fi comparate cu liturghia: gestul unui sportiv care sărută cupa victoriei amintește de obiceiul sărutării icoanelor. Cupa înălțată sugerează ostensoriul. Fără îndoială că mii de persoane ce cântă în cor scandând slogane ne fac să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și operațiunea propriu-zisă a cremațiunii, ajungând la concluzii amare: "Toată ziua, prietene, am fost trist și m-am gândit la acești oameni nenorociți și rătăciți, care-și îngroapă morții ca pe niște câini și care nu se tem de D-zeu nici în ceasul cel din urmă al vieții!"119 Însă cea mai importantă chestiune ne apare în finalul articolului, când arhimandritul, în chip profetic, prevedea că nu peste mult timp și în spațiul românesc urmau să apară adepții unei asemenea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu ei numai lucrurile cele rele, căci cele bune nu se lipesc de ei. O să auzi, poate, și la noi, că cutare țăran e "socialist" și nu mai crede-n nimic; că nu se mai supune stăpânirii, care de D-zeu e rânduită spre binele nostru; că se luptă unul cu altul, spre a face pe placul străinilor //; că cei mari și bogați fură de la cei săraci, iar cei săraci o iau anapoda, fiindcă dau ascultare acelora, cari au învățat prin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
scris numele mortului și anul în care a murit. Toată ziua, prietene, am fost trist și m-am gândit la acești oameni nenorociți și rătăciți, care-și îngroapă morții ca pe niște câini și care nu se tem de D-zeu nici în ceasul cel din urmă al vieții! Oare Sfânta Scriptură nu spune: "Pământ ești și în pământ te vei întoarce?" Sau nu vedem, că florile și toate buruienele mor și putrezesc spre a-nvia primăvara? Oare bobul de grâu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
întâi să putrezească și apoi să răsară cu mult mai mândru? Iată, prietene, atâtea pilde pe care le putem lua de la lucrurile neînsuflețite, noi oamenii, care-n mândria noastră deșartă ne credem stăpânii pământului și încă și a lui D-zeu! Sf. Apostol Pavel ne arată lămurit, că omul pentru ca să-nvie să fie-ngropat în pământ, iar nu ars. El zice: "Se seamănă (corpul) întru stricăciune, scula-se-va întru nestricăciune; se seamănă trup muritor, scula-se-va întru nemurire!" Dacă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-nvie să fie-ngropat în pământ, iar nu ars. El zice: "Se seamănă (corpul) întru stricăciune, scula-se-va întru nestricăciune; se seamănă trup muritor, scula-se-va întru nemurire!" Dacă sfinții martiri au fost arși de tirani, apoi D-zeu cel ce face minuni va învia pe aceia, care nu au ars de bună voie, ci au fost prigoniți pentru numele lui Christos și arși de alții. Iartă-mă, prietene, că se plictisesc cu epistolele mele lungi. Ți-am povestit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aduc cu ei numai lucrurile cele rele, căci cele bune nu se lipesc de ei. O să auzi, poate, și la noi, că cutare țăran e "socialist" și numai crede-n nimic; că nu se mai supune stăpânirii, care de D-zeu e rânduită spre binele nostru; că se luptă unul cu altul, spre a face pe placul străinilor //; că cei mari și bogați fură de la cei săraci, iar cei săraci o iau anapoda, fiindcă dau ascultare acelora, cari au învățat prin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și biserică; să fugă de cârciumi și să facă economii cât vor putea mai mult. Numai astfel lucrând vor ajunge și ei să aibă o casă mai bunicică, o gospodărie de să-ți fie drag; copii cu frică de D-zeu și părinți, cari să țină la țara lor și să se jertfească când e vorba de a ne apăra împotriva străinilor. Altminteri, de vom face ceia ce fac aceștia pe aici, vom fi pierduți pentru totdeauna, mai cu seamă că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
suveran în tot, ceia ce decretează, fie că are sau nu are dreptate. El creează limba și obiceiurile, își stabilește reguli de drept comun și religioase, creează idoli și îi sfarmă. Cu un cuvânt glasul poporului este glasul lui D-zeu. De ce atunci oficialitatea, adică cei care se presupun și înșiși se consideră ca îndrumători ai acestui "vulg" se pun de-a curmezișul năzuinței unui popor, care vrea să experimenteze prin el însuși anumite transformări sociale? De ce atâta prigoană contra unei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
uimire generală, de ce oficialitatea bisericească nu s-a sesizat la timp, de strecurarea în viața religioasă a creștinilor, a atâtor aberațiuni, care macină sufletul și viața lor trupească? Voiți probe? Se vor da! Ce sunt reclamele atâtor vrăjitori; inspirați ai zeilor (nu ai lui D-zeu); proroci și ghicitori, făcute de cele mai reputate ziare, care se cred îndrituite a da nome de viață religioasă și națională, poporului românesc? De ce reprezentanții sfintei noastre biserici ortodoxe române nu luptă contra răului obicei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu s-a sesizat la timp, de strecurarea în viața religioasă a creștinilor, a atâtor aberațiuni, care macină sufletul și viața lor trupească? Voiți probe? Se vor da! Ce sunt reclamele atâtor vrăjitori; inspirați ai zeilor (nu ai lui D-zeu); proroci și ghicitori, făcute de cele mai reputate ziare, care se cred îndrituite a da nome de viață religioasă și națională, poporului românesc? De ce reprezentanții sfintei noastre biserici ortodoxe române nu luptă contra răului obicei de a fuma, de a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-i aducea ca jertfă, idolilor. Sunt de acord cu confrații mei preoți că Sf. Scriptură, ca și biserica noastră de astăzi, care se luptă cu diferiții sectanți, pomenește, aproape la fiecare pas, rătăcirile la care căzuseră Evreii, adoptând mulțimi de zei și zeițe (idoli), cult împrumutat de la neamurile vecine sau conlocuitoare de altarele cărora se practică cel mai neomenos ritual. Astfel Sf. Scriptură ne amintește de rătăcirea religioasă a lui Ieroban cel dintâi rege al imperiului Israel (I. Împărați Cap. XII
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
II Impăr. Cap. III 27) de Astarteia, zeița Sidonienilor; de Chemoș al Moabului și de Milcom al Amoniților (I Impăr. Cap. XI 5 și 33; de Baal Berith (Judec. Cap. VIII 33; Cap IX 4 și 46); de Baal Zebub, zeul muștelor (Exod. Cap. VIII 16, 17, 20, 27, 29, 31); care este asemenea cu cel citat în prorocul Ieremia Cap. XIXI 5 și în Cap. XXXII 35, sub numele de Moloch rege) de Dagon al Filistenilor (Judec. Cap. XVI 23
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]