5,822 matches
-
astfel încât posibilitățile de utilizare să fie îmbunătățite. Teoria utilizării acestor matrice este cunoscută, fiind un subiect discutat în management sau marketing (în limba română, vezi Băcanu, 1997; Ciobanu 1998; Kotler, 2002; Ciobanu și Ciulu, 2005). Există o literatură bogată care pune în discuție conceptele, avantajele și dezavantajele fiecărui model sau sugestiile strategice care rezultă din „imaginea” poziționării afacerilor unei firme. Sunt însă relativ rare indicațiile metodologice legate de utilizarea practică a acestor instrumente. În ultimul deceniu s-au adăugat și câteva modele de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tipul celui discutat în prima parte a cărții. Din punct de vedere structural, cercetarea reprezentată de studiul de caz este axată pe elementele funcționale ale organizației. Studiul începe într-o manieră clasică, cu un istoric al firmei, după care este pus în discuție mediul înconjurător organizațional, cu accent pe contextul concurențial. Apoi se trec în revistă produsele organizației, ceea ce constituie un suport al discutării elementelor operaționale asociate, inclusiv ale celor comerciale. Partea financiară este focalizată pe situațiile sintetice ale ultimilor șase ani, însoțite
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
imediat la teoria ideilor, iar când ne referim la aceasta din urmă ne vine în minte, de fiecare dată, Platon. Datorită teoriei sale a ideilor, lui Platon i se recunoaște în unanimitate meritul, în general prea puțin sau aproape de loc pus în discuție, de adevărat părinte al tradiției metafizice a Occidentului. Această interpretare a acreditat convingător imaginea unui Platon metafizicianul cel mai pur, absolut, din cultura europeană. * Dacă aceasta este imaginea tradițională care s-a impus, a unui Platon acaparat, oarecum în întregime
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în cauză). Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o „istorie” proprie, care impune o interpretare psihogenetică, dinamică și funcțională a inadaptării școlare. Pentru a fi luate măsurile profilactice necesare scăderii numărului de conduite deviante în școală, trebuie să punem în discuție, fie și succint, rolul factorilor individuali (sau interni) și al celor sociali (sau externi) în determinarea acestor conduite. A. Factorii individuali țin de capacitatea personală a fiecărui elev de a reacționa, adică de resursele personale, de bogăția și calitatea „schemelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai târziu această idee în abordarea psihodinamică a mecanismelor de apărare și a creativității (Albert, 1996; Ellenberger, 1970; Freud, 1900/1953, 1908/1958). Adaptare, diversitate și selecție naturală: formula empirică a creativității a lui Darwin Din momentul când a fost pusă în discuție pentru prima dată, creativitatea a fost învăluită de probleme abstracte și atribuită unor aspecte exterioare sferei ei acțiune (de exemplu, ce înseamnă individualismul și de ce avem nevoie de libertate individuală?). Caracteristicile esențiale ale creativității și, în special, valoarea ei în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de la premisa că nivelul de dezvoltare a unei abilități la un individ corespunde modului în care acea abilitate se răsfrânge asupra creativității lui generale. „Gândirea divergentă” a constituit principala abilitate decantată în urma cercetărilor extensive. Fără a intra în detaliu, vom pune în discuție cel puțin trei aspecte. În primul rând, câteva decenii mai târziu existau incredibil de puține dovezi ale prezenței gândirii divergente la persoanele cu un nivel înalt de creativitate (Barron și Harrington, 1981). În al doilea rând, relația dintre capacitatea de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
neglijate - atât de către noi, cât și de colegii care adoptă poziții similare. În unele privințe, am fost constrânși de decenii în care noțiunea de știință lipsită de valori a fost proslăvită, de adoptarea unui relativism cultural și etnic, de a pune în discuție problema adevărului dacă nu era folosit în sens figurat. Legătura dintre creativitate și moralitate a fost neglijată ca subiect de investigație. Cazuri cum este cel al lui Gandhi sunt extrem de instructive, dar există foarte puține situații care combină promovarea unor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care a făcut obiectul a numeroase controverse este cea a omogenității sau a eterogenității clasei conducătoare. Din această perspectivă, întrebuințarea singularului sau a pluralului - elită sau elite - nu ne-a fost nici pe departe indiferentă ascpect pe care îl vom pune în discuție în primul capitol. Elita, în calitatea ei de clasă conducătoare, va fi prezentată sub diferite aspecte în capitolul următor. Dar, pentru teoreticienii așa-ziși „pluraliști”, grupuri în poziție preeminentă se găsesc în toate domeniile vieții, până și în gestionarea activităților
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
p. 2). Așa s-a ajuns să se poată vorbi despre „elitism implicit sau subînțeles”, cu referire la mai mulți filosofi politici din trecut, începând cu Machiavelli (Lottieri, 1999, p. 201). Dar optimismul democratic inspirat de Iluminism nu a fost pus în discuție și nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a unei constante a istoriei universale - distincția dintre dominatori și dominați, conducători și conduși, guvernanți și guvernați -, decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Gaetano Mosca (1 aprilie 1858, Palermo-8 noiembrie 1941
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mod convingător faptul că acele calități care au stat la baza preeminenței strămoșilor s-au transmis din generație în generație și n-au încetat să-i caracterizeze pe moștenitori. Când realitatea acestei transmiteri a excelenței este pusă la îndoială, se pune în discuție însăși legitimitatea poziției preeminente. Referitor la aceeași chestiune, Tocqueville considera ca fiind instructivă comparația dintre nobilimea franceză și cea engleză. Nobilimea engleză continua să participe efectiv la exercitarea puterii. În Franța, nobilimea se crampona de privilegiile sale, dar dispunea de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe indivizii care-și asumă funcțiile de conducere din principalele sectoare de activitate. Clasa politică este o parte a clasei conducătoare: ea este cea care exercită în mod nemijlocit funcțiile publice. Ea corespunde mai mult sau mai puțin clasei guvernamentale pusă în discuție de Pareto. Caracteristicile care permit accesul la această clasă politică variază în funcție de societăți și de epoci: poate fi vorba despre valoarea militară, despre naștere, bogăție sau meritul personal. Totuși, este important să se înțeleagă bine că aceste caracteristici - izolate sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o dată în plus la relațiile dintre excelență și preeminență. Dar odată ce am luat hotărârea de a rezolva problemele concrete ale cercetării, putem fi tentați să alegem o caracteristică sau alta a grupului avut în vedere, mai pertinentă poate în privința problemei puse în discuție. Dacă, de exemplu, efectuăm o cercetare asupra importanței universalismului sau a particularismului în orientarea valorilor unei societăți date, ne putem concentra atenția asupra unei elite în calitatea ei de categorie purtătoare de valori. De asemenea, putem fi aduși în situația
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în orice clipă discursul încărcat de ideologie. Mai întâi, pentru că interesul pentru elite izvorăște în general din preocupări extraștiințifice, exact ca și interesul pentru stratificarea socială și pentru inegalitățile de clasă. Apoi, pentru că orice expunere legată de acest subiect, în măsura în care pune în discuție anumite păreri preconcepute, este imediat taxată ca atac normativ pieziș de către cei a căror viziune a lumii este readusă pe tapet. Așa cum s-a văzut, actuală noțiunea însăși de elită (fie ea fondată pe excelență sau pe preeminență) lezează sensibilitatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de natură să agraveze, și nicidecum să atenueze consecințele. Este de apreciat faptul că încercările de a delimita teoretic s. nu se opresc numai la aspecte de ordin economic, ele trecând barierele cauzelor financiare. În acest sens, Amartya Sen (1995) punea în discuție incapacitatea de a realiza anumite condiții de existență apreciate de către ceilalți ca fiind absolut necesare și deziderabile, legate de absența confortului, a belșugului și a satisfacțiilor. La nivel european, preocupările de combatere a sărăciei au prins contur încă din 1975
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
piață veniturile și avantajele obținute de către indivizi nu se datorează exclusiv talentului, abilităților, eforturilor acestora, ci și hazardului, șansei. Acesta din urmă este caracteristic unei economii de piață libere și, în consecință, a-ți propune să-l corectezi înseamnă a pune în discuție însăși economia de piață. R. Nozick propune o teorie a justiției în care inegalitățile dintre indivizi sunt perfect justificate dacă cei care dețin mai mult nu au încălcat drepturile altora; de aceea, el propune o egalizare a drepturilor între oameni
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unui nou tip de actor pe scena internațională. În fine, trebuie menționat faptul că literatura de factură neoliberală nu a ocolit nici OIG cu caracter de alianță politico-militară. Astfel, hegemonia statocentrismului realist în cadrul studiilor de securitate a fost, pe alocuri, pusă în discuție, sugerându-se că dezvoltarea organizațională a Organizației Tratatului Nord-Atlantic (NATO) a avut un anumit impact asupra deciziilor și comportamentului NATO după sfârșitul „războiului rece”. Totuși, dintre OIG, alianțele militare se numără printre „candidații” cu cele mai puține șanse de a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doar de supraviețuire și securitate, ci și de autonomie și independență, ele devenind astfel și mai sensibile față de câștigurile relative (Grieco, 1993, p. 315). O altă critică la adresa ipotezei neorealiste privind centralitatea câștigurilor relative îi aparține lui Duncan Snidal, care pune în discuție argumentul neorealist, potrivit căruia căutarea câștigurilor relative reduce serios șansele cooperării internaționale. Acest argument ar fi relevant cu precădere în condițiile unei bipolarități stricte a sistemului internațional, în care superputerile ar tinde să se preocupe exclusiv de câștiguri relative. Pe măsură ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
punct de vedere masculin. A fost formulată, de exemplu, problema suferințelor îndurate de femei și copii în timpul războaielor - victime necombatante, refugiile, violurile suferite ș.a.m.d. Din perspectiva teoriilor feministe, se impune o regândire a securității, astfel încât să poată fi puse în discuție militarismul și patriarhalismul sau legăturile dintre sărăcie și creșterea populației. „Noile amenințări” din epoca globalizării O nouă direcție și un discurs oarecum separat în dezbaterile privind securitatea se deschide prin cercetarea unui grup de fenomene asociate proceselor globalizării, datorită continuei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin măsuri precum embargoul comercial, având ca scop determinarea Irakului de a renunța la politica expansionistă și de a-și însuși normele de comportament acceptate și promovate de comunitatea internațională. În perioada optimismului generat de sfârșitul epocii bipolare a fost pusă în discuție și problema reorganizării Consiliului de Securitate, mai ales prin prisma acceptării unui mai mare număr de membri permanenți. Măsura ar viza adaptarea acestui organism la distribuția prezentă a puterii în lume, principiul (încă) în vigoare fiind văzut de mulți pretendenți
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se aventureze în exterior pentru a compensa/masca dificultățile interne ș.a.m.d. (Mansfield și Snyder, 1995, pp. 5-38; vezi și Ward și Gleditsch, 1998, pp. 51-62). Mai mult, nu există nici o garanție a perpetuării regimului democratic: posibilitatea reversibilității democrației pune în discuție înseși bazele teoretice ale păcii democratice, întrucât este mult mai dificil pentru democrații să-și arate respectul reciproc dacă longevitatea democrațiilor nu este garantată. Dincolo de prăpastia ce separă pacifismul democratic de paradigma realistă există un punct comun, subliniat de criticii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai scăzute în ceea ce privește activitate fizică, acest lucru nu a fost un caz în studiul de față, în care a fost evaluată o mare varietate de comportamente active. Pentru a confirma aceste tendințe sunt necesare cercetări suplimentare. Cu toate acestea, datele pun în discuție relația dintre comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice și activitățile fizice, care a fost asumată în literatura de specialitate (Gortmaker et al., 1996). Mai mult decât atât, comparația zilele lucrătoare / zile de weekend pare a fi un indicator important atunci când
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
care să procreeze (proletar), ci de unul consumator (mic-burghez); prin urmare, ea are in pectore ideea legalizării avortului (după cum o avea deja pe cea a ratificării divorțului). Nu mi se pare că, referitor la problema avortului, susținătorii acesteia ar fi pus în discuție toate aceste puncte. Cred însă că ei, referindu-se la avort, refuză să vorbească despre copulare, acceptându-i astfel - conform Realpolitik, repet, într-o tăcere diplomatică și, prin urmare, vinovată - totala instituționalitate, inamovibilă și „naturală”. În schimb, opinia mea extrem de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în fața unei întregi „comunități” - „comunitatea intelectualilor” de stânga și a muncitorilor - și mă acuză de „delict de opinie”. Opinia mea în cazul de față este că eu consider „avortul” o culpă. Dar nu moral - acest aspect nici nu poate fi pus în discuție. Moral nu condamn nici o femeie ce recurge la avort și nici un bărbat care este de acord cu asta. Eu văd și am văzut în aceasta o chestiune juridică. Chestiunea morală îi privește numai pe „actori”, este o problemă între cel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Messaggero era de orientare clerico-fascistă. Textul lui Eco și cel al lui L. sunt identice, în conținut și în limbă. Iată un fragment de analiză comparată: Eco: Dar teza redusă la os (osul sacral) este foarte limpede. Nu avortul trebuie pus în discuție, ci copularea; care, din cauza opresiunii și a represiunii fascist-consumiste, este impusă întotdeauna ca relație între bărbat și femeie... Argumentația este prezentată în apărarea drepturilor minorităților „diferite” și toată lumea vede aici oportunitatea de a acorda oricărei minorități, inclusiv sexuale, dreptul la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
zis, asupra problemelor suscitate de discuțiile despre avort. De fapt, problemele care contează cu adevărat sunt cele legate de coit, nu de avort. Avortul totuși are ceva care declanșează în mod evident în noi forțe „obscure” anterioare coitului însuși: el pune în discuție erosul nostru în nemărginirea sa - sau impune să se discute despre acesta. În ceea ce mă privește, după cum am spus răspicat, avortul îmi evocă în mod obscur naturalețea ofensivă cu care este perceput în general coitul. Atâta naturalețe ofensivă conferă coitului
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]