19,557 matches
-
depozitării lor în încăperi prea uscate, devin friabile și se rup; la umiditate ridicată se umflă. Utilizarea unor ambalaje adecvate, impermeabile la apă, facilitează stabilitatea formelor farmaceutice față de apă. Pierderea prin evaporare Este consecința unei depozitări și ambalări necorespunzătoare. Sunt caracteristice preparatelor dermice cu multă apă; duce la uscarea hidrogelurilor și emulsiilor U/A. Dacă solventul evaporat este alcoolul se constată apariția de precipitate. Comprimatele sublinguale cu nitroglicerină neambalate pierd în trei luni la 0 20 C, 30% din principiul activ
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
INTERPRETAREA REZULTATELOR Expresii ale exactitudinii Exactitatea poate fi apreciată prin diferența între media unei serii de măsurători repetate și valoarea convențional adevărată. Dacă Δc corespunde acestei diferențe (pozitivă sau negativă) inexactitatea poate fi apreciată de această mărime exprimată în unități caracteristice proprietății măsurate. Plecând de la această diferență se poate calcula inexactitudinea relativă, raportul între această diferență și valoarea convențional adevărată. Este necesar de ținut cont în descrierea exactității, de zona de valori în care a fost măsurată și de prezența în
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
hipocondrul drept. Durerea poate să fie singurul simptom, sau poate să fie însoțită de simptome sistemice - scădere ponderală, oboseală, grețuri, transpirații nocturne. Durerea abdominală asociată cu icter este mai sugestivă pentru colangiocarcinomul extrahepatic, iar durerea ca simptom izolat este mai caracteristică colangiocarcinomului intrahepatic [13, 21]. La examenul obiectiv se poate constata icterul în 10-15% din cazuri. Cauzele de apariție ale acestuia sunt: protruzia materialului tumoral în lumenul ductelor biliare, compresia căii biliare principale de către adenopatiile metastatice hilare hepatice, compresia confluenței ductelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
crizelor hiperglicemice după rezecția tumorii biliare [23]. Hipoglicemia la pacienții cu afecțiuni maligne se datorează mai frecvent terapiei cu insulină, metastazelor hepatice extinse, malnutriției, șocului septic, insuficienței renale și insuficienței hepatice. Hipoglicemia paraneoplazică apare extrem de rar în colangiocarcinom, este mai caracteristică hepatocarcinomului și pentru diagnostic necesită excluderea condițiilor de mai sus. Elementele diagnostice esențiale sunt: hipoglicemia cu manifestări de neuroglicopenie, creșterea activității serice a IGF-II (factor de creștere insulin-like sau activitatea insulin-like nesupresibilă prin anticorpi antiinsulinici) și scăderea concentrației serice de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
este foarte rară. Apare uneori împreună cu semnul Leser-Trélat - cheratoza seboreică multiplă. Și acest semn cutanat reprezintă o paraneoplazie și în geneza acestuia intervin niște factori de creștere tumorali, care induc proliferarea celulelor epiteliale [31-34]. FORME CLINICE Forma clinică icterică este caracteristică colangiocarcinomului extrahepatic. Forma clinică de masă tumorală hepatică este tipică pentru colangiocarcinomul intrahepatic. Forma clinică cu durere abdominală + icter se întâlnește în colangiocarcinomul extrahepatic. Forma clinică cu angiocolită (icter, durere și febră) apare în colangiocarcinomul extrahepatic. Colangiocarcinomul suprapus pe colangita
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
cu gemcitabină + cisplatin, radioterapia, terapia fotodinamică, drenajul biliar) oferă o supraviețuire medie de sub un an [22, 35]. ISTORIA NATURALĂ A COLANGIOCARCINOMULUI EXTRAHEPATIC Extensia locală și la distanță Colangiocarcinomul ductal prezintă mai rar metastaze la distanță în momentul prezentării, este mai caracteristică invazia directă în organele adiacente: ficat (tumorile perihilare), calea biliară principală, colecist, duct cistic, pancreas și duoden (tumorile distale). Tumora se poate extinde la elementele vasculare din pediculul hepatic - vena portă și artera hepatică, cu apariția invaziei vasculare, a trombozei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
de management desfășurate având suportul cunoștințelor de management și de specialitate, al abilităților și experienței persoanelor cu competențe delegate în acest scop. Conducerea și organizarea activităților specifice domeniului educației fizice și sportului este pe de o parte un concept științific caracteristic lumii moderne, iar pe de altă parte este o activitate practică cu semnificații deosebite în atingerea obiectivelor organizaționale. Realizarea practică a conducerii manageriale științifice presupune preocupări de formare continuă din partea specialiștilor. Din această perspectivă, lucrarea de față încearcă să aducă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
în care potențialul uman este organizat să acționeze și în valoarea acestuia și abia mai apoi în mijloacele materiale și financiare de care organizația dispune. Subscriem acestui punct de vedere care nu este mai adevărat și esențial, dar este și caracteristic pentru domeniul activității sportive, unde, în condițiile competitivității naționale și internaționale, valoarea resurselor umane compensează minusurile privitoare la resursele financiare și materiale și conduce la obținerea unor performanțe valoroase. În acest context, afirmația că organizarea și angrenarea resurselor umane stă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
elabora o strategie adecvată; * poate fi definit prin expresiile: lasă-mă să te las, încotro bate vântul. Din cele prezentate anterior reiese că numai primele trei tipuri de posibile opțiuni strategice au caracteristici manageriale întrucât vizează abordări ce oferă soluții caracteristice la problemele antreprenoriale, tehnice și administrative. Cea de-a patra orientare este cea a lipsei de strategii, determinată de lipsa de soluții și de reacție la influențele mediului și nu poate fi considerată o orientare caracteristică managementului modern. CAPITOLUL 6
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
abordări ce oferă soluții caracteristice la problemele antreprenoriale, tehnice și administrative. Cea de-a patra orientare este cea a lipsei de strategii, determinată de lipsa de soluții și de reacție la influențele mediului și nu poate fi considerată o orientare caracteristică managementului modern. CAPITOLUL 6. ASPECTE PRIVIND ABORDAREA COMPORTAMENTULUI OAMENILOR ÎN CONDUCEREA MANAGERIALĂ A ORGANIZAȚIILOR SPORTIVE 6.1. Omul - resursă de tip special în managementul organizațional Organizațiile sunt sisteme de ființe umane interdependente. Din această perspectivă omul constituie un tip special
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
mici, evită responsabilitățile, dorește securitate și preferă să fie dirijat. „Teoria X” își dovedește utilitatea și aplicabilitatea întrucât oferă explicații pentru unele comportamente umane din organizații (în totalitate sau pe componente). Autorul apreciază că acest tip de comportament nu este caracteristic majorității oamenilor și organizațiilor și, în consecință, propune o teorie alternativă bazată pe principiul integrării, denumită „teoria Y” și care pornește de la următoarele premise: 67 * se consideră că efortul fizic și intelectual sunt percepute de persoană ca fiind chestiuni obișnuite
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de persoane care alcătuiesc organizația; * este greu de modificat datorită implicării unor elemente umane complexe. Totodată, în cadrul fiecărei culturi organizaționale se regăsesc o serie de subculturi determinate, de regulă, de apartenența organizatorică și profesia salariaților, manifestate sub forma subculturilor instituționale (caracteristice subdiviziunilor organizatorice) și a subculturilor profesionale (specifice principalelor categorii de salariați ai organizației). Astfel în cadrul unei organizații sportive vom regăsi subcultura specifică antrenorilor (și aceasta oarecum diferită datorită specificului grupelor de ramuri de sport), cea specifică lucrătorilor din domeniul financiar
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
toate domeniile, specifică managementului japonez, se consideră că există posibilități nelimitate de îmbunătățire ce presupun eforturi mici care să determine ca astăzi să se lucreze mai bine decât ieri (metoda pașilor mici, dar continui). Conceptul de îmbunătățire obținută prin inovare, caracteristic managementului occidental, presupune inovație care nu poate fi realizată în fiecare zi. Altfel spus, o astfel de strategie presupune perioadă de acumulări care determină apoi realizarea de salturi semnificative in îmbunătățire. În procesul de îmbunătățire continuă pot fi folosite ca
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
transformări (...). Mihu Dragomir întâmpină însă dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul fizic al omului, nereușind să dezvăluie lumea lui sufletească. Alteori, poetul apelează la declarații și lozinci (...). Este evident că rămânerile în urmă nu sunt caracteristice pentru volumul Stelele păcii. Caracteristic pentru acest volum este succesul obținut de poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul fizic al omului, nereușind să dezvăluie lumea lui sufletească. Alteori, poetul apelează la declarații și lozinci (...). Este evident că rămânerile în urmă nu sunt caracteristice pentru volumul Stelele păcii. Caracteristic pentru acest volum este succesul obținut de poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literar de la Cluj. Urmărind modificările survenite, apare limpede conștiința artistică a poetului, grija sa față de creație, respectul pentru cititor (...). Din zugrăvirea ciocnirii încleștate a claselor pe care autorul știe să o surprindă în câteva scene convingătoare, prin zugrăvirea unor momente caracteristice e sugerat procesul de creștere a lui Ion Gabor, unul din oamenii născuți din frământările noilor vremuri, frate bun cu Lazăr Cernescu (...). Pentru zugrăvirea caracterului eroului principal, poetul a ales povestirea biografică (...). O realizare remarcabilă a poemului este înfățișarea concisă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chipul oamenilor înaintați și, îndeosebi, chipul comuniștilor. Secretarul organizației de bază din sat este prezentat ca un om rupt de mase. El se află mai mult în defensivă față de dușmanul de clasă și nu posedă în general nici una din trăsăturile caracteristice activistului de partid, oamenilor înaintați din țara noastră (...). Autorul cronicii a găsit de cuviință să închidă ochii în fața marilor slăbiciuni al cărții, și să-l ridice în slăvi pe scriitor, decretând romanul drept «o creație autentică», «un fluviu plin de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
căldura sufletească, micuțul Răducu pentru care tatăl lucrează în orele libere un pătuț etc (...). Iată, de pildă, figura bătrânului Remeș din poemul lui Dan Deșliu Minerii din Maramureș. Remeș se remarcă prin spiritul său combativ, prin inițiativa lui nedomolită, trăsături caracteristice eroilor făuriți în focul luptelor, căliți de partid (...). Eroul poemului lui Dan Deșliu nu e schematic, pentru că el a fost inspirat din viață, pentru că autorul a cunoscut în profunzime asemenea oameni și i-a zugrăvit veridic, convingător. Tot astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ofensivă, mai legali de lupta partidului - care apare, de altfel, palid”. *** N.TERTULIAN 43: „Primul și cel mai de seamă merit al nuvelei lui Marin Preda stă în a se fi eliberat de viziunea simplistă a mecanismului luptei de clasă caracteristică unora din operele noastre literare, de a fi lichidat subaprecierea forței dușmanului de clasă, manifestată în asemenea opere, de a înlătura schematismul conflictelor de clasă și de a fi reușit să oglindească mecanismul luptelor de clasă, dinamica ei în toată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Naționale) ceea ce a constituit o piedică pentru organizarea de către partid a unei acțiuni de luptat împotriva fascismului și pregătirilor de război antisovietic (...). Încă de mult tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a combătut manifestările oportuniste ale lui V. Luca, însă acesta cu fățărnicia caracteristică deviatorilor de dreapta a căutat să înșele partidul prin acceptarea formală a liniei și hotărârilor partidului, în timp ce în realitate aplica propria sa linie oportunistă de dreapta. Caracterul antipartinic al liniei lui V. Luca s-a dezvăluit cu putere cu prilejul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sau Marcel Breslașu care păstrează o tăcere perseverentă, nu publică de multă vreme și nu-și îndeplinesc datoria de scriitori, pe măsura cerinței poporului nostru. Iar scriitori ca N. Jianu și alții scriu lucrări mult sub nivelul posibilităților lor (...). Deosebit de caracteristică este manifestarea ideologiei burgheze în cazul poetei Nina Cassian. Tov. Nina Cassian, după ce a obținut succese în creația ei, a prezentat recent revistei Viața românească un ciclu de poezii cu conținut de idei înapoiate, scrise de pe o poziție individualistă, străină
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care ies în cale adversarilor lor cum iese șarpele la drum, și despre niște eroi pozitivi omnipotenți, care biruie greutățile cu ușurința unor făcători de minuni (...). Se pune întrebarea întrucât a știut scriitorul să descopere în realitate întâmplări și figuri caracteristice, care să-i ajute să creeze o imagine plastică a satului românesc, considerat nu în general, ci a satului din perioada de după înființarea primelor gospodării colective (...). În legătură cu aceasta, se poate spune de la bun început că scriitorul a trecut aproape în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ajuns un fel de bază de colectare a cerealelor. Pe de altă parte, reproșul pe care Ion Niculae i-l face lui Țurlea pentru că «a răscolit» satele (adică a preconizat măsuri de intensificare a luptei împotriva chiaburimii) constituie o manifestare caracteristică de oportunism. Alte indicații, care ar putea deveni importante pentru clarificarea poziției politice a primului secretar raional, sunt însă prezentate iarăși sub formă de aluzii misterioase (...). Greutățile pe care le întâmpină, așadar, Marin Preda în oglindirea vieții satului din perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a reda caracterul tipic, esența fenomenelor vieții, poezia lirică trebuie să fie individuală, personală. Unitatea între tipic și individual în poezia lirică, rezidă tocmai în participarea afectivă a poetului. Eroul liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai «personale»? Oare în atitudinea eroului față de femeia iubită nu se poate dezvălui frumusețea lui spirituală? Iată însă uneori poetul se ferește, nu crede că viața personală, sentimentele intime, pot defini caracterul, fizionomia morală a oamenilor noi, că pot fi caracteristice pentru ei. Un exemplu îl constituie două dintre Cântecele de iubire publicate de Eugen Frunză în Contemporanul nr. 14/1953. Prima poezie începe emoționant, firesc: Nu mă-ntreba,/ Ca să-ți răspund n-ar fi de-ajuns/ O viață întreagă./ E
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]