20,606 matches
-
miza acestei controverse este culturală și de moștenire istorică. Problema este dacă civilizația slavilor de răsărit are la origine elemente scandinave ale războinicilor nordici din secolele al IX-lea și al XI-lea, așa cum susține teoria normanda, sau dacă acesta civilizație se bazează pe fundații locale. "Teoria normanda" afirmă că Rusia Kieveana a fost fondată și și-a primit numele după numele stăpânilor războinici scandinavi, tot așa cum ei au dat numele Normandiei. În conformitate cu însemnările compilației Povestea timpurilor care au fost, o
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
mai ales puternicele despăduriri ( de la 75% în antichitate, la 25% astăzi), extinderea suprafețelor agricole, cetăților și valurilor de apărare și mai ales utilizarea rocilor ca materie primă. Toate acestea, alături de multe altele au dus la dezvoltarea de timpuriu a unor civilizații preistorice și istorice care s-au succedat până după cucerirea romană. Asemenea caracteristici specifice, cunoscute și utilizate în mod conștient, reprezintă un ascendent moral și un avantaj pentru studierea așezărilor și caracteristicilor populației din spațiul românesc, așa cum se vrea și
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
fost un învățat al lumii antice. Realizările sale se înscriu în numeroase domenii științifice: matematică, fizică, astronomie, inginerie și filozofie. Carl Friedrich Gauss considera că și Isaac Newton au fost cei mai mari oameni de știință din întreaga istorie a civilizației umane. Se cunosc puține detalii despre viața lui, dar este considerat drept unul din principalii oameni de știință din antichitate. Printre altele a pus bazele hidrostaticii și a explicat legea pârghiilor. I s-au atribuit proiectele unor noi invenții, inclusiv
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
Moartea este un fenomen care a ridicat multe semne de întrebare tuturor civilizațiilor. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să afle ce se petrece după moarte. În mitologia egipteană e recunoscută existența vieții după moarte, aceasta doar cu condiția reunirii după deces a celor trei elemente esențiale ale ființei umane
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
Istoriile sale, în 514, anul expediției lui Darius, șahul persan, Dobrogea era locuită în mare parte de triburi geto-dace. Chiar și sub stăpânirea persană, cetățile grecești au influențat semnificativ comerțul dintre mare și Dacia, marcând progresul comerțului dacilor și a civilizației acestora. În circa 330, Alexandru cel Mare i-a înfrânt pe tracii vasali ai perșilor, și a ocupat Dobrogea, imperiul său ajungând până la Dunăre. În 322, anul destrămării imperiului lui Alexandru, Dobrogea este inclusă în regatul macedonian, iar geto-dacii își
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
frații și coreligionarii masacrați și bunurile lor distruse.[...] Și astăzi, când mii de bulgari și chiar români sunt uciși, când în Bulgaria se comit la lumina zilei cele mai mari atrocități, Europa creștină nu găsește în forța sa, în regulile civilizației, în legile umanității, alte mijloace să vină în ajutorul acestor nefericite populații decât o tăcere insultătoare ?”" Prin aceste acțiuni, s-a încetățenit în România, Bulgaria și Dobrogea sentimentul unei „frății de arme” între cele două popoare, iar privitor la Dobrogea
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
simț al apărării minorităților de presiunea sau abuzul sau prostia majorităților - minorități de orice fel - stând mereu sub pericolul acelui sentiment al prea-siguranței de sine pe care îl are majoritatea, și la bine și la rău. Trebuiesc multe secole de civilizație pentru majoritarul să devină apt de a asculta glasul minoritarului - și nu numai de civilizație.” Gelu Ionescu (din: “Prefața” la volumul "“Aprecieri neretușate”", Iași, 1994) „Cea mai importantă tendință și singura cu adevărat nouă în literatura germanilor din România în
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
stând mereu sub pericolul acelui sentiment al prea-siguranței de sine pe care îl are majoritatea, și la bine și la rău. Trebuiesc multe secole de civilizație pentru majoritarul să devină apt de a asculta glasul minoritarului - și nu numai de civilizație.” Gelu Ionescu (din: “Prefața” la volumul "“Aprecieri neretușate”", Iași, 1994) „Cea mai importantă tendință și singura cu adevărat nouă în literatura germanilor din România în această perioadă o reprezintă ‘subiectivitatea angajată’ (Walter Fromm). Promotorii acestei tendințe au fost în parte
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care și-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea și unitatea națiunii române, și în sfârșit exprimă mulțumirea și admirația sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva dușmanului au scăpat civilizația din ghearele barbariei. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluției, era săvârșită. După prăbușirea regimului comunist din România, prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind așa numita Podgorie a Bucureștiului. Istoria sectorului V este legată de vatra străveche a Bucureștiului, ale cărei vestigii arheologice atestă așezări omenești încă din perioada paleoliticului. Mărturii ale unei civilizații preistorice descoperite în Dealul Mihai Vodă sau urmele culturii geto-dacilor de pe malurile Dâmboviței, bisericile și așezămintele domnești renăscute de atâtea ori din ruine, drumurile comerciale și evoluția târgului medieval până la crearea urbei moderne, toate acestea vorbesc de identitatea sectorului V
Sectorul 5 () [Corola-website/Science/302514_a_303843]
-
cu peste 3,000 în urmă in Egiptul antic, unde un sistem de îndiguire a fost construit în lungul fluviului Nil pe o lungime de aproape 1.000km, din zona orașului actual Assuan până în Delta Nilului pe malul Mării Mediterane. Civilizațiile din Mesopotamia și din China au construit de asemenea mari sisteme de îndiguire. Deoarece siguranța unui dig este determinată de punctul cel mai slab al digului, înălțimea și standarderele de construcții trebuie să fie aceleași pe toată lungimea digului. Unii
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
să fie aceleași pe toată lungimea digului. Unii specialiști au susținut argumentul că această cerință necesită o autoritate guvernamentală care să coordoneze lucrările și este posibil ca această cerință să fi acționat ca un catalizator pentru creerea sistemelor guvernamentale în civilizațiile timpurii. Totuși, alți specialiști arată că au fost executate mari lucrări hidrotehnice din pământ cum sunt canalele și digurile care au fost realizate înainte de Regele Scorpion în Egiptul predinastic Egypt când guvernanța era mult mai puțin centralizată. În vremurile moderne
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
EJW Gibb a observat că „Niciodată în Turcia, nu s-au încurajat poeziile, decât în timpul domniei acestui Sultan”. Suleiman, de asemenea, a devenit renumit pentru sponsorizarea construcțiilor monumentale arhitecturale în cadrul imperiului său. Sultanul a căutat să transforme Constantinopolul în centrul civilizației islamice printr-o serie de proiecte, inclusiv poduri, moschei, palate și diferite instituții de caritate și sociale. Cea mai mare parte dintre acestea au fost construite de arhitectul-șef al sultanului, Mimar Sinan, cel cu care arhitectura otomană a atins
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
Giorgio Agamben și Michel Foucault care se bazează pe elemente din tratatele lui Carl Schmitt, în special pe teoria lui a stării de excepție. Alte exemple care reiau în diferite forme argumentarea lui Schmitt sunt lucrările "Clash of Civilizations" ("Ciocnirea civilizațiilor"’’) a lui Samuel P. Huntington sau "Empire - Die neue Weltordnung" ("Empire - Noua ordine mondială") a lui Michael Hardt și Antonio Negri. De asemenea, teoriile recente ale lui Herfried Münkler despre "războaiele asimetrice" sunt și ele legate de tezele lui Carl
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
în cadrul facultății studenții pot alege diverse combinații între specializările "limba și literatura română, limba și literatura engleză, limba și literatura franceză și limba și literatura germană." În vara anului 2008 au fost înființate trei masterate:" Literatura română-relevanțe europene, Cultura și civilizație europeană, Tipuri de modernitate în spațiul anglofon și francofon", prin H.G. 4644/30.06.2008. După finalizarea studiilor masterale studenții pot opta pentru continuarea studiilor în cadrul școlii doctorale de la facultatea noastră. Departamentul Pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic este, pe
Universitatea din Oradea () [Corola-website/Science/302629_a_303958]
-
Mead demonstrează pe cazul adolescențelor din Șamoa că trecerea de la pubertate la adolescență poate fi făcută fără tulburări psihologice majore. Acest lucru s-ar datora faptului că modelele comportării sexuale din Șamoa sunt mult mai puțin inhibitoare decât cele din civilizația vestică. În Șamoa comportamentul sexual lejer nu produce inhibițiile și refulările caracteristice tinerilor din clasele de mijloc occidentale, care sunt prinși în stereotipii constrângătoare cu privire la sexualitate. Datorită acestui fapt, fetele din Șamoa se constituie în personalități normale, în timp ce tinerele americance
Margaret Mead () [Corola-website/Science/302650_a_303979]
-
Traian Herseni consideră că sociologia distanței poate fi înțeleasă doar cu ajutorul sociologiei spațiului. Între spațiu și diferitele tipuri de societăți există o relație profundă. În viziunea lui Herseni, spațiul a devenit o problemă socială, iar soluțiile problemei variază în funcție de fazele civilizației și de societatea specifică acesteia. Omul, în evoluția sa ca entitate socială, a cunoscut societatea prin prisma transformărilor suferite de dimensiunea comunicațională: căi și mijloace. În susținerea concepții despre distanța socială într-o viață socială organizată pe depărtări antagonice, Herseni
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
acțiunea. Arta contemporană s-a depărtat de semnificația metafizică a mișcării. Demersul actual se leagă de revoluția mașinii, de noua accepțiune a temporalului, pornind de la timpul-durată bergsonian, timpul ca evoluție și mobilitate, de la teoria relativității, de la toată dinamica pe care civilizația tehnică a impus-o existenței cotidiene.
Cinetism () [Corola-website/Science/302715_a_304044]
-
Civilizația chineză a apărut în mileniul al III-lea î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe și Yangtze. În secolul al III-lea î.Hr., împăratul Shi Huangdi (221-210 î.Hr.) a întemeiat dinastia Qin și a unificat principatele existente într-un singur imperiu. Dinastia
China antică () [Corola-website/Science/302706_a_304035]
-
toate insulele polineziene, si pe vreme de prosperitate și pe vreme de foamete. Așadar, cazurile de canibalism din Insula Paștelui (dovedite prin rămășițele umane asociate cu locurile de gatit, în special în peșteri) nu sunt o dovadă puternică în favoarea prăbușirii civilizației pascuane. În articolul său „De la genocid la ecocid: abuzul Insulei Paștelui”, Benny Peiser remarcă probe în favoarea auto-suficienței insulei atunci cand primii europeni au sosit acolo. Insula încă avea copaci, mai ales toromiro (care a dispărut în secolul XX probabil din cauza creșterii
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
tradițiile orale (a căroro veridicitate a fost pusă la îndoială de către Routhledge, Lavachery, Mètraux, Peiser și alții) ale pascuanilor de astăzi par obsedate de canibalism, ceea ce în opinia sa sugerează un motiv major care a dus la prăbușirea rapidă a civilizației din insula. Spre exemplu, el a observat (Diamond, 1995) că o insultă foarte gravă pe insula este atunci când cineva spune „Carnea mamei tale a rămas între dinții mei”. Această, afirmă Diamond, înseamnă că, în cele din urmă, proviziile de hrană
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
deloc surprinzător faptul că, în 1914 cu ocazia primei expediții științifice din insula, indigenii au respins categoric teoriile care afirmau că locuitorii sau strămoșii lor au practicat vreodată canibalismul (Routledge, 1919). Cele mai importante mituri sunt: Pascuanii au dezvoltat o civilizație cu caracteristici ale Epocii de Piatră prin folosirea extensiva a câtorva tipuri diferite de piatră. Marile statui de piatră denumite moai și pentru care Insula Paștelui este faimoasa, au fost sculptate între anii 1100 și 1680 (interval obținut prin datare
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
a format prin scufundarea punții de pământ dintre Peninsula Balcanică și Asia Mică, punte care a lăsat în locul ei o mulțime de insule și o nouă mare, Marea Tracică (redenumită apoi Marea Egee). Marea Egee a fost leagănul de naștere a două civilizații antice: civilizația minoică din Creta, și civilizația miceniană din Peloponez. Ulterior au înflorit orașele-state Atena și Sparta, care împreună cu altele au constituit civilizația greacă. Marea Egee a fost controlată apoi, de-a lungul timpului, de perși, romani, bizantini, venețieni, genovezi, turcii
Marea Egee () [Corola-website/Science/302748_a_304077]
-
prin scufundarea punții de pământ dintre Peninsula Balcanică și Asia Mică, punte care a lăsat în locul ei o mulțime de insule și o nouă mare, Marea Tracică (redenumită apoi Marea Egee). Marea Egee a fost leagănul de naștere a două civilizații antice: civilizația minoică din Creta, și civilizația miceniană din Peloponez. Ulterior au înflorit orașele-state Atena și Sparta, care împreună cu altele au constituit civilizația greacă. Marea Egee a fost controlată apoi, de-a lungul timpului, de perși, romani, bizantini, venețieni, genovezi, turcii selgiucizi și
Marea Egee () [Corola-website/Science/302748_a_304077]
-
dintre Peninsula Balcanică și Asia Mică, punte care a lăsat în locul ei o mulțime de insule și o nouă mare, Marea Tracică (redenumită apoi Marea Egee). Marea Egee a fost leagănul de naștere a două civilizații antice: civilizația minoică din Creta, și civilizația miceniană din Peloponez. Ulterior au înflorit orașele-state Atena și Sparta, care împreună cu altele au constituit civilizația greacă. Marea Egee a fost controlată apoi, de-a lungul timpului, de perși, romani, bizantini, venețieni, genovezi, turcii selgiucizi și de otomani. Egeea este locul
Marea Egee () [Corola-website/Science/302748_a_304077]