20,085 matches
-
văd pe peronul gării Bârlad un vecin care urma să plece spre Priponești. Discut cu el, îi spun unde plec cu trenul și l rog să ducă părinților un bilet scris chiar pe valiza mea de drum cu următorul conținut: „Dragii mei, deși este zi de marți, 13, din această lună, plec la Galați pentru examenul cel mare și cred că voi reuși”. Niciodată n am socotit cifra 13 nefavorabilă și mi-am format o contra superstiție că tocmai această cifră
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și călătoresc cu gândul în timp și spațiu... Colind ulițele satului natal și întâlnesc figuri cunoscute. Văd pe mama, pe tata și ceilalți membri ai familiei, îi îmbrățișez luându-mi rămas bun de la ei. Văd peste tot oameni și locuri dragi mie. De toți și de toate mă despărțeam... Urmăresc în gândurile mele soția, fetița și întreaga familie de la Buzău. Soția se refugiase acolo. Pe toți îi vedeam la masa mare din sufrageria spațioasă de la Buzău și mă despart și de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
De toți și de toate mă despărțeam... Urmăresc în gândurile mele soția, fetița și întreaga familie de la Buzău. Soția se refugiase acolo. Pe toți îi vedeam la masa mare din sufrageria spațioasă de la Buzău și mă despart și de ei, dragii mei! Pe vremuri citisem unele romane în care eroul condamnat la moarte retrăiește ca într-un film viața parcursă până în momentul crucial. Asemeni acelor eroi de roman se prefigura și viața mea, până în momentul acela!... Aveam atunci 28 de ani
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
spre casă și mă întreabă ce răspuns să ducă la ai mei. Abia recunoscându l, i-am spus cam ce ar putea transmite acasă și cer o foaie de hârtie, creion, fixez hârtia pe noptieră și scriu aproximativ aceste cuvinte: „Dragii mei, mă aflu la spitalul din Galați cu o ușoară rană la mâna stângă. În cel mai rău caz risc să pierd degetul mic. Totul va fi bine și ne vom revedea în curând”. Ajuns la părinți, respectivul consătean prezintă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dar... iaurt nu-mi adusese... Stăm pe o bancă în timp ce tata mă privește îndelung. În acel moment făceam un mare efort fizic să nu-mi vină rău și să-l alarmez și mai mult pe tata! Aflu vești de la cei dragi și din sat. După o jumătate de oră simt că mi-e rău, pretextez că trebuie să merg la tratament și astfel expediez pe bietul meu părinte. Abia ajung eu însoțit de ostașul care ducea pachetul cu bunătăți și mă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
câteva zile mi-a fost rău, chiar foarte rău și am făcut multe griji celor care aveau să mă vindece. Fără să vreau, lucrurile au evoluat în așa fel ca eu să rămân aproape de Cârțișoara unde cunoscusem cândva oameni foarte dragi și unde cunoscusem pe aleasa inimii mele. Dacă aș fi vrut intenționat să rămân la Făgăraș poate n-aș fi reușit, dar întâmplarea își are un rol în viața oamenilor... Sunt pacientul doctorului Stroie, eminent chirurg și mai ales un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
până acum, ne-am despărțit cu lumina speranței în inimi și suflete! Am rămas pentru vindecarea completă în spital, în timp ce soția s-a dus la fetița ei să-i cânte dulce la ureche înainte de culcare spunându-i că tăticul ei drag se va întoarce sigur acasă!... La 20 iulie 1944 se atentează la viața lui Hitler, Germania clocotește în disperarea cauzei de mult pierdute. Armatele germane se prăbușesc, se destramă pe toate fronturile! Sfârșitul se apropie vertiginos! La jumătatea lui august
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
din toți anii de școală. Mi-a arătat locul unde le îngropase... Cu inimă grea, am dezgropat „mormântul” tuturor cărților mele... Din august și până în noiembrie putreziseră toate. Atunci aveam impresia că dezgropam corpul intrat în putrefacție al cuiva foarte drag mie!... În aprilie 1945 moare președintele Americii, Fr. Roosvelt. Războiul continuă și în sfârșit ajungem la 9 Mai, Ziua Victoriei! Războiul se terminase în Europa, cu speranța unei păci de mult așteptate. Țin minte că în acel moment casa din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lumii din jurul meu și... îmi vedeam de viața mea de familie și de activitatea școlară, atât de dragă mie! Dacă eu mă simțeam același om de totdeauna, acum, la doi ani de la război, lumea din jur și chiar satul meu drag nu mai era același pe care eu îl știam!... Satul trecuse prin anii și încercările grele ale războiului și foametei abia depășite. Satul liniștit și așezat din trecut acum era tulburat și răscolit de „un duh al instigării unora împotriva
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
toată țara. Apoi am revenit acasă, dar cu teamă. Afurisită situație mai era pe atunci, când neîncrederea în oameni era politica generală a orânduirii comuniste ce se întărea în detrimentul vârfurilor noastre politice și intelectuale. În vară am din nou musafiri dragi, dar parcă nu mai era aceeași dispoziție din vara trecută. Ne simțeam tot mai mult supravegheați, suspectați! Intrăm în anul școlar 1949-1950. Directorul nou instalat terorizează cadrele și întocmește dosare pe care știe unde să le trimită. Parcă și numărul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mă ascundeam prin cireșii uriași de lângă casa noastră, savurând câte o carte în vremea îndepărtatei mele copilării. S-a stins fulgerător ca o flacără, fără suferință! M-am îngrijit de toate conform datinei și cu respectul cuvenit pentru mama mea dragă și scumpă! Am încercat o mare durere sufletească simțind că am rămas sărăcit de marea dragoste a ei, a celei care mă născuse. Oricum, viața nu stă în loc!... Muncesc relaxat, mulțumit de munca din școală și de relațiile mele cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
participanți zăresc apropiindu-se încet pe bunul și blândul profesor de geografie, Apostoleanu Victor. Încă nu scăpasem din îmbrățișarea de care spuneam, că mă și simt mângâiat părintește pe obraz de prof. Apostoleanu, care în mod admirativ îmi spune: „Măi, dragă M., prea bun elev mi-ai fost! Învățai atât de bine, te purtai atât de respectuos și de cuviincios, încât acum nu pot decât să te îmbrățișez cu marea bucurie a momentului pe care-l trăim”. Alte și alte întâlniri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
atmosferă ca de Paști, voie bună, confort și stimulent al gândurilor înaripate!... Aproape n-am știut când s-a înnoptat, după care, cu aceeași mașină Alieta ne-a dus la locuința fiicei mele... Din ziua următoare, însoțit de ghidul meu drag, încep să cunosc Parisul cu minunatele și neasemuitele frumuseți! În jurul meu văd o altă lume, o lume eliberată de griji mărunte și probleme, o lume deschisă, destinsă și distinsă. E o deosebire enormă, justificată de spațiul de siguranță în care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
stabilă cu legi clare, respectate de toți, fără ca cineva să fie deasupra legii ca prin alte părți ale lumii?! Și aici cunosc parcuri, oameni, clădiri particulare și instituționale. O adevărată democrație stabilă, sigură... În acest timp mi-am dădăcit nepoții dragi, fiind răsplătit cu dragostea lor, a celor mari și a primului lor copil, celălalt de curând creștinat prin botez trebuia să mai crească! Sunt copleșit și aici cu unele daruri, pe unele le-am refuzat discret, la gândul că știam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
părea că timpul afectat va trece foarte greu, dar oamenii și locurile m-au încântat permanent și m-au ținut mereu ocupat să explorez noi spații din capitala Franței. Locuiam oarecum aproape de Arcul de Triumf. La început am mers cu dragul meu ghid, apoi am prins aripi pentru a cunoaște noi spații. Notițele și însemnările făcute în acel timp au rămas la Paris, neștiind că-mi vor trebui. Mă ghidez doar după amintiri și setul de fotografii, făcute atunci. Cum se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
am să pot face acest efort, că nu sunt pregătit pentru un drum lung și tot așa o țineam să nu merg, deși m ar fi ispitit o asemenea plimbare. Bănuind adevărata cauză a reținerii mele, Mariana îmi zice direct: „Dragă tată, tu îmi lași două case și eu să nu fiu în stare să-ți ofer o săptămână în nordul Italiei?!” Am acceptat și mă gândeam să mă țin tare pe tot traseul excursiei, pentru a nu-i face anumite
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
al apelor din jur! Soția pictorului e de o voioșie exuberantă ce ne molipsește și pe noi, oaspeții. Veselă peste poate că are musafiri de la drum lung și mai ales că fiică-mea îi este cea mai bună și mai dragă prietenă! În ziua următoare, complet reconfortați, părăsim aceste priveliști ale apelor albastre din jur. Cine ar fi bănuit că după numai patru ani această mândrețe de femeie se va stinge ca flacăra unei lumânări, când abia trecuse de patruzeci de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
stea de vorbă cu mine. Se uită în ochii mei, roșie ca un bujor înflorit în luna mai și-mi mărturisește sfielnic: „Dați-mi voie, domnule profesor, să vă îmbrățișez și să vă sărut, că mi-ați fost cel mai drag profesor și director”. Inginera nu uitase că într-un moment critic i-am luat apărarea intuind că era acuzată pe nedrept și acum îmi mulțumea îmbrățișându-mă ca pe un adevărat părinte... Sau, mulți ani după această întâmplare, într-un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
împlinesc patruzeci de ani (peste o lună), împlinesc zece ani de când am terminat Facultatea și pentru prima oară în viață împlinesc un vis, visat dintotdeauna. Înainte de a continua vreau să mă rog bunului Dumnezeu pentru sănătatea mea și a celor dragi mie, Liviu, Oltea, Ioana și Anamaria. Mai doresc să mulțumesc părinților mei care s-ar putea să-mi afle, de acolo de unde sunt, bucuria. Am obținut marele premiu și totodată marea încredere în mine, de care atât aveam nevoie. Dar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Aldo Nicolai și ea de-a doua (actriță cunoscută și apreciată a scenei românești) cu „Trei songuri” de Brecht, au luat, ambii, premiul III. Aș fi vrut tare mult să o văd pe Monica Mihăescu pentru că mi-a fost extrem de dragă în toate spectacolele pe care le-am văzut cu ea. Dar regulile mele din timpul unei astfel de competiții sunt extrem de dure din cauza firii mele păcătoase care-mi poate juca feste din te miri ce. Ne-au oferit seri minunate
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
45 și avionul decola la 21 - pe hârtie -, în realitate ne-am luat zborul pe la 23,15), n-aș vrea să le povestesc în amănunt, deși s-au întimpărit și ele undeva și-n timp se vor transforma în amintiri dragi pentru că au fost puntea de plecare înspre „Paradise”. Ne-a fost frig, ne-a plouat (nu ne-am luat haine groase, sau umbrele, pentru a nu ne încărca prea mult cu bagaje). A doua problemă care era în aer și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
deși de trei stele, nu poți spune că sunt extraordinare, cusurul major fiind curățenia lipsă. Bine că am avut unde pune perna pe pat și chiar dacă ne-am enervat puțin din cauza organizării, acum, privind în urmă, totul devine amuzant și drag sufletului meu, cu cusururi cu tot. Pe data de 28, dimineața, după ce am servit micul dejun, ne-am suit în microbuzul lui „Mitică” și am ajuns la PIRAMIDE! Bineînțeles că impresiile încă sunt proaspete, învălmășite și suprapuse, pentru că de-atunci
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
vecină, se întreba cum va reuși să-și termine piftia din cap de porc făcută în plină vară, din motive pur organizatorice în privința congelatorului pe care și-l dorea desființat conform modelului doamnei doctor care, când ți-e lumea mai dragă și e cald afară, scoate din priză aparatele pe care lumea modernă le-a inventat tocmai pentru a feri de temperaturile înalte bietele alimente. Cu această întrebare în minte, după ce a tămâiat tot palierul (spre disperarea doamnei doctor și întru
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
bine și în felul acesta nu îmi prea dau seama cum am sărbătorit marea trecere dintre ani. Mulțumim lui Dumnezeu pentru ce ne-a oferit, pentru sănătate, și ne rugăm să ne ocrotească și pe noi cât și pe cei dragi în continuare. Ieri, 1 ianuarie 2001, am ieșit la o plimbare pedestră prin împrejurimi, mai întâi cu toată familia, copii, părinți și bunici, după care noi doi ne-am desprins de grup și am hoinărit mai mult de două ore
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să-și diversifice modalitățile de dăruire artistică. La petrecerile între prieteni, drăcușorul histrionic nu-i dădea pace, delectându-și apropiații cu miniaturi umoristice și tulburătoare cântece din Ardeal, aducând SCENA, pe care a iubit-o atât de mult, în mijlocul celor dragi. Un creator cu personalitate, un partener de nădejde și un conviv încântător, Ada a lăsat în urma ei un gol greu de acoperit. Florin Mircea mintindu-ne ! PORTRETUL UNEI ABSENȚE. ADA GÂRȚOMAN-SUHAR Nu vreau să fiu precis. Nu-și are
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]