19,247 matches
-
III-a singular "le", numit cu valoare neutră, poate înlocui și un adjectiv cu funcție de nume predicativ ("Suzanne est bonne en mathématiques mais elle l’est moins en physique" „Suzanne este bună la matematică, dar e mai puțin bună la fizică”), un verb la infinitiv sau un grup al acestuia cu funcție de complement direct ("Elle a demandé au serveur de lui apporter le menu" „(Ea) i-a cerut chelnerului să-i aducă meniul” → "Elle le lui a demandé" „I-a cerut
Pronume personal () [Corola-website/Science/317818_a_319147]
-
pentru obținerea relațiilor de comutare a operatorilor din formalismul lui Heisenberg, luând paranteza lui Poisson a observabilelor clasice. Aceeași strategie se aplică la cuantificarea unui câmp clasic. [[Categorie:Geometrie simplectică]] [[Categorie:Mecanică clasică]] [[Categorie:Mecanică cuantică]] [[Categorie:Concepte fundamentale în fizică]]
Paranteza lui Poisson () [Corola-website/Science/317866_a_319195]
-
În matematică, ecuația Hamilton-Jacobi descrie o condiție necesară de extrem geometric în generalizarea problemelor "calculului variațional". În fizică, ea este o reformulare a mecanicii clasice și ca atare echivalentă cu alte formulări, precum mecanica newtoniană, mecanica lagrangiană și mecanica hamiltoniană. În particular, ecuația Hamilton-Jacobi este folositoare la identificarea mărimilor care se conservă într-un sistem mecanic, ceea ce este
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
nu poate fi rezolvată complet. De asemenea, ecuația Hamilton-Jacobi este singura formulare din mecanică în care mișcarea unui sistem de particule este descrisă într-un formalism asemănător cu propagarea unei unde. În acest sens, a fost atins un obiectiv al fizicii teoretice (datând din secolul 18 de la Johann Bernoulli): găsirea unei analogii între propagarea luminii și mișcarea unei particule. Ecuația de undă pentru sistemele mecanice este similară, dar nu identică, cu ecuația lui Schrödinger; din acest motiv, ecuația Hamilton-Jacobi înlesnește abordarea
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
formula 23 și timp. Deoarece ecuația Hamilton-Jacobi este o expresie echivalentă a problemelor de miminizare a integralelor, precum principiul lui Hamilton, ea poate fi folositoare și în alte probleme de calcul variațional, sau mai general, în alte ramuri ale matematicii sau fizicii, precum sistemele dinamice, geometria simplectică sau haosului cuantic. De exemplu, ecuația Hamilton-Jacobi este folositoare la determinarea geodezicelor pe o mulțime Riemanniană, care este o problemă importantă variațională din geometria Riemanniană. Pentru a fi conciși, folosim variabile îngroșate, precum formula 24, pentru
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
Teorema lui Frobenius stabilește condiții necesare și suficiente de integrabilitate pentru sisteme de forme diferențiale. Este o teoremă importantă a geometriei diferențiale, cu interpretare geometrică ușor de înțeles, legată de analiza vectorială obișnuită. Ea apare în fizică în legătură cu formularea lui Carathéodory a principiului al doilea al termodinamicii. O 1-formă diferențială (sau formă Pfaff) Ω este o expresie:formula 1 unde "a,a..,a" sunt funcții netede (cu cel puțin o derivată continuă) de x="(x,x..x)" iar
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
dimensional R, se poate defini univoc integrala :formula 2 Astfel de integrale apar în mod curent în calculul lucrului mecanic efectuat asupra unui sistem cu n grade de libertate. Funcțiile "a(x)" sunt „forțele”, presupuse cunoscute ca funcții de x. În fizică, o situație cu un interes deosebit este aceea în care "forțele a derivă dintr-un potențial", adică există o funcție "V(x)" astfel incât formula 3 În această situație, 1-forma Ω este diferențiala totală a funcției -V:formula 4 O consecință importantă
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
Helmerson. Avea un tic verbal “"tant pis!"” (ce păcat!) pentru orice veste proastă. Pe scară largă era considerat nepoliticos și capricios însă în același timp și sincer, afectuos, căruia îi plăcea simplitatea. Spre deosebire de frații săi era interesat de matematică și fizică, ceea ce coincidea cu gustul lui pentru artilerie. Serghei a fost interesat și de numismatică și a strâns o colecție bogată de monede. Ca toți Marii Duci era extrem de bogat. Pe lângă alocația de Mare Duce de 200.000 de ruble pe
Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318046_a_319375]
-
(IHES) din Bures-sur-Yvette, Franța, este un institut de cercetări științifice avansate în domeniile matematică și fizică teoretică. A fost fondat în 1958 de omul de afaceri și matematicianul "Léon Motchane", consiliat de fizicianul Robert Oppenheimer și matematicianul Jean Dieudonné, cu scopul de a reuni cercetători de elită într-un mediu care să le ofere condiții optime
Institut des Hautes Études Scientifiques () [Corola-website/Science/318064_a_319393]
-
(n. 4 mai 1923, Roanne (Loire, Rhône-Alpes), Franța; d. 30 decembrie 1999, Bures-sur-Yvette (Essonne, Île-de-France), Franța) a fost un fizician teoretician francez. Fondator al Centrului de Fizica Teoretică de la École Polytechnique, a fost profesor la Institut des Hautes Études Scientifiques (IHÉS), președinte al "Societății Franceze de Fizica" și membru al Academiei Franceze de Stiinte. A adus contribuții importante în fizica teoretică, de la fizica particulelor elementare la cristalografie
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
Rhône-Alpes), Franța; d. 30 decembrie 1999, Bures-sur-Yvette (Essonne, Île-de-France), Franța) a fost un fizician teoretician francez. Fondator al Centrului de Fizica Teoretică de la École Polytechnique, a fost profesor la Institut des Hautes Études Scientifiques (IHÉS), președinte al "Societății Franceze de Fizica" și membru al Academiei Franceze de Stiinte. A adus contribuții importante în fizica teoretică, de la fizica particulelor elementare la cristalografie. Lucrările sale privind "ruperea spontană a simetriei", în diverse contexte, au deschis o perspectivă nouă asupra descrierii teoretice a fenomenelor
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
fizician teoretician francez. Fondator al Centrului de Fizica Teoretică de la École Polytechnique, a fost profesor la Institut des Hautes Études Scientifiques (IHÉS), președinte al "Societății Franceze de Fizica" și membru al Academiei Franceze de Stiinte. A adus contribuții importante în fizica teoretică, de la fizica particulelor elementare la cristalografie. Lucrările sale privind "ruperea spontană a simetriei", în diverse contexte, au deschis o perspectivă nouă asupra descrierii teoretice a fenomenelor neliniare în fizica. a obținut diplomă de inginer la École Polytechnique din Paris
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
Fondator al Centrului de Fizica Teoretică de la École Polytechnique, a fost profesor la Institut des Hautes Études Scientifiques (IHÉS), președinte al "Societății Franceze de Fizica" și membru al Academiei Franceze de Stiinte. A adus contribuții importante în fizica teoretică, de la fizica particulelor elementare la cristalografie. Lucrările sale privind "ruperea spontană a simetriei", în diverse contexte, au deschis o perspectivă nouă asupra descrierii teoretice a fenomenelor neliniare în fizica. a obținut diplomă de inginer la École Polytechnique din Paris și doctoratul la
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
al Academiei Franceze de Stiinte. A adus contribuții importante în fizica teoretică, de la fizica particulelor elementare la cristalografie. Lucrările sale privind "ruperea spontană a simetriei", în diverse contexte, au deschis o perspectivă nouă asupra descrierii teoretice a fenomenelor neliniare în fizica. a obținut diplomă de inginer la École Polytechnique din Paris și doctoratul la Manchester, cu o teza tratând despre teoria interacțiilor slabe. A fost cercetător la Copenhaga și la "Institute for Advanced Study", Princeton. Întors în Franța, a activat în
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
tratând despre teoria interacțiilor slabe. A fost cercetător la Copenhaga și la "Institute for Advanced Study", Princeton. Întors în Franța, a activat în didactica și cercetare la Lille și Orsay, apoi la "École Polytechnique", unde a pus bazele "Centrului de Fizica Teoretică (CPHT)". În 1962 a devenit profesor permanent la "Institut des Hautes Études Scientifiques (IHÉS)", Bures-sur-Yvette. A fost președinte al Societății Franceze de Fizica "(Société française de physique)" (1978-1980). În 1979 a fost ales membru al Academiei Franceze de Stiinte
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
și cercetare la Lille și Orsay, apoi la "École Polytechnique", unde a pus bazele "Centrului de Fizica Teoretică (CPHT)". În 1962 a devenit profesor permanent la "Institut des Hautes Études Scientifiques (IHÉS)", Bures-sur-Yvette. A fost președinte al Societății Franceze de Fizica "(Société française de physique)" (1978-1980). În 1979 a fost ales membru al Academiei Franceze de Stiinte "(Académie des sciences)"; în 1982 i s-a decernat "Medalia Wigner". A încetat din viață la 30 decembrie 1999, la Bures-sur-Yvette. În memoria să
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
câmp magnetic. Împreună cu L.A. Rădicați a dezvoltat teoria geometrica a octetului ȘU(3). Încă din 1953 introdusese o descriere a tranzițiilor de faza că fenomene de rupere a simetriei; a aplicat acest concept la o clasă largă de fenomene, de la fizica particulelor elementare la cristalografie.
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
Seul din 1982, a avut 808 de participanți din peste 100 de țări. Printre participanți au fost și laureați ai Premiului Nobel cum ar fi John Eccles (Fiziologie sau Medicina 1963, care a prezidat conferinta din 1976) și Eugene Wigner (Fizica 1963). În 1974 Moon a fondat Seminarul Teologiei Unificării, în Barrytown, New York, în parte, în scopul de a îmbunătăți relațiile Bisericii Unificării, cu alte biserici. Profesori de la alte confesiuni, inclusiv un preot metodist, un presbiterian, și un preot romano-catolic, precum și
Biserica Unificării () [Corola-website/Science/318176_a_319505]
-
patului cu apă. Descrierile detaliate cuprinse în trei dintre cărțile sale au fost suficiente pentru a împiedica Statele Unite să le breveteze odată cu apariția lor pe piață în anii '60. După lăsarea la vatră, Heinlein a urmat cursurile de matematică și fizică de la UCLA, dar a renunțat după câteva săptămâni din cauza bolii sau a faptului că dorea să intre în politică. Heinlein a avut câteva slujbe, printre care cele de agent imobiliar și de miner, dar timp de câțiva ani a fost
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
Monomer (clorura de vinil), Policlorură de vinil emulsie, Policlorură de vinil suspensie. Acetilena se obținea dintr-un amestec de gaz metan cu propan, prin procedeul de cracare în arc electric, elaborat de Aurel Ionescu (1902-1954), primul director al Institutului de Fizică Atomică din Cluj. În 1964 a fost pusă în funcțiune o instalație de electroliză care folosește procedeul cu catod de mercur, după un proiect al firmei italiene De Nora. Prin acest procedeu rezultă direct leșie de sodă caustică de înaltă
Chimcomplex () [Corola-website/Science/318360_a_319689]
-
Viteza areolară este în fizică o mărime vectorială care reprezintă aria măturată în unitatea de timp de raza vectoare a unui punct material aflat în mișcare pe o traiectorie curbilinie. Formula de definiție este dată de expresia: Unde formula 1 este vectorul viteză areolară, formula 2 vectorul
Viteză areolară () [Corola-website/Science/319537_a_320866]
-
mănăstire o noapte. Maria Anna a fost copilul favorit al tatălui ei; ea i-a împărtășit interesul pentru știință. Maria Anna a completat colecția tatălui ei de monede, a scris o carte despre politica mamei ei, a făcut experimente de fizică și chimie, a desenat și a pictat, a finanțat proiecte sociale, artiști și oameni de știință. Mentorul ei a fost Ignaz von Born. Nu a fost plăcută de înalta societate din cauza intereselor sale științifice lucru considerat nepotrivit pentru femei însă
Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789) () [Corola-website/Science/319595_a_320924]
-
informație despre culoare. Filtrele de culoare sunt necesare deoarece senzorii foto tipici detectează intensitatea luminii cu specificitate a lungimii de undă scăzută sau inexistentă, și prin urmare nu pot separa informația culorii. Din moment ce senzorii sunt făcuți din semiconductoare se supun fizicii stării solide. Filtrele de culoare filtrează lumina în funcție de lungimea de undă, astfel încât intensitățile filtrate separate includ informații despre culoarea luminii. De exemplu, filtrul Bayer (afișat în dreapta) oferă informații despre intensitatea luminii în regiunile de lungimi de undă roșii, verzi și
Matrice de filtre de culoare () [Corola-website/Science/319618_a_320947]
-
dorit. Deasemenea, nava ar trebui să aibă dimensiuni considerabile, să poată susține viața și generațiile de oameni ce vor trăi în ea, să reziste și să poată opri la momentul final, totul pentru milioanele de ani cât ar dura călătoria. Fizicile actuale spun că un obiect din timp-spațiu nu poate depăși viteza luminii, care limitează orice la milioanele de ani necesare pentru a ajunge în alte galaxii. SF-ul aduce în calcul și alte câteva metode pentru a depăși această problemă
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
uniformă în raport cu un sistem de referință inerțial (principiul inerției). Existența mărimii mecanice impuls și a legii de conservare a impulsului este legată de proprietatea de omogenitate a spațiului fizic. Legea conservării impulsului este una din cele mai importante legi ale fizicii, ea fiind valabilă nu numai pentru mecanica corpurilor macroscopice ci și în cazul interacțiunii particulelor microscopice, adică pentru atomi, nuclee atomice, electroni, etc. Momentul cinetic sau "momentul unghiular" al unui punct material este o mărime fizică dinamică care se definește
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]