19,782 matches
-
despre soldați ai Diviziei 1 cavalerie și ai Diviziei 20 infanterie. În ciuda întregii lor activități aeriene, deasupra încercuirii, rușii nu și-au dat seama ce forță uriașă înconjuraseră. Colonelul Vinogradov, șeful Serviciului de Informații al Armatei Roșii de la Statul-Major al Frontului Don, a estimat că Operațiunea Uranus prinsese în cursa circa 86.000 de oameni. Cifra probabilă, inclusiv aliații și hiwi, era cam de trei ori și jumătate mai mare: aproape 290.000 de oameni. Printre aliați, se numărau rămășitele a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
reclama fricțiunile dintre unitățile românești și cele germane. El reproșa, în special, conducerii supreme germane că, în ciuda tuturor avertismentelor în legatură cu o iminenta ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad. Mai mult, după încheierea bătăliei de la Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un ordin de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
masivă a Ungariei la războiului contra Uniunii Sovietice viza, practic, aceeași problemă: obținerea favorurilor Germaniei, pentru ocuparea ulterioară a întregii Transilvanii. Hitler a licitat aceste favoruri, de participarea cât mai masivă a armatelor celor două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu 7 decembrie 1941 (intrarea oficială a Statelor Unite în război de partea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice), nu a avut intuiția să constate că, practic, victoria Axei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cu forțe care o plasau, numeric, pe locul doi, după al Treilea Reich. Un alt aspect care poate fi imputat mareșalului Antonescu vizează dotarea armatei române. Ca militar, avea obligația, prin ochiul specialistului, să radiografieze obiectiv înzestrarea armatelor românești de pe frontul de est, care se găsea cu mult sub cerințele impuse de un război modern. În plus, este de neînțeles subordonarea totală a structurilor militare românești față de cele germane, și deciziile aberante pe care generalii români au trebuit să le pună
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
identifica eventualele morminte ale soldaților noștri în Ucraina și de a le oferi onorurile cuvenite. Avem însă numeroase cimitire sovietice în România, bine întreținute, pentru a ne aminti tot timpul de “eliberatorii” noștri ... CONCLUZII Prin lucrarea de față, “România pe frontul de est: 1941-1943”, ne-am propus punctarea câtorva momente din istoria zbuciumată a neamului românesc. Anii sus-menționați reprezintă, cu siguranță, una din cele mai controversate perioade din istoria românilor. Participarea României, la cel de-al doilea război mondial, așa cum am
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cu cea a unor înaintași lasă întreg adevărul că în orizontul timpului în care a trăit și a scris autorul s-a dovedit un inovator radical ca mentalitate, concepție artistică, inspirație, stil argumente suficiente pentru a explica constituirea unui veritabil front anti-Caragiale format din public, presă, critică literară. După cum pe bună dreptate observa chiar tînărul dramaturg (Cercetare critică asupra teatrului românesc 1878), repertoriul propus scenei naționale cuprindea doar "trei mari categorii: localizări, plagiate și traducții" și după cum traducțiile nu fac o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
aîné, p.160]. 116 Eugénie Grandet capătă această libertate doar după moartea tatălui. André d'Egfried scrie despre femeia franceză că are "le goût passionné de l'indépendance personnelle" [p.29]. 117 Doamna Coureur are "la face trop roșe, le front couvert de petits frissons de poupée blonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. "Elle se fit blonde pendant deux mois, au grand étonnement de Risler, tout étonné qu'on lui eût changé să poupée" [Daudet, Fromont jeune et Risler
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
283 Frédéric urmărește lectură pasionată a doamnei Arnoux și invidiază autorul care îi trezește curiozitatea: "Elle lisait un mince volume à couverture grise. Leș deux coins de șa bouche se relevaient par moments, et un éclair de plaisir illuminait son front. Îl jalousa celui qui avait inventé ces choses dont elle paraissait occupée" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.42-43]. În biroul contesei de Gulleroy, Olivier Bertin observa ceea ce constituie lectură feminină a secolului: "Quelques ouvrages encore sur ce bureau, leș livres
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Franță postbelică sufocată de iliberalismele de sorginte marxistă ridicate pe ruinele iliberalismelor interbelice de dreapta, descalificate de colaboraționism 5. Până și re-branding-ul lui Tocqueville ca Anti-Marx, destul de forțat, trebuie să fi fost calculat de Aron, care lupta concomitent și pe „frontul” opoziției față de excesele și derapajele gaullismului. Lui Aron și discipolilor săi, apoi discipolilor acestora, trebuie să le mulțumim atât pentru subzistența cunoștințelor academice despre liberalismul tocquevillian într-o sferă publică fascinată de stângismul Rive Gauche, cât și pentru articularea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a conștiintei, folosite de către regimul comunist. Locuința devine cel mai important program de arhitectură realizat după război, din punct de vedere cantitativ; datorită industrializării, acest proces a avut efecte dezastruoase asupra orașelor. Studierea succesiunii tipurilor de intervenții urbanistice: completări de fronturi, mici ansambluri de locuit sau de dotări; cvartalele staliniste; restructurareaunor artere importante ale orașelor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localităților sau În zonele slab construite - caracteristicile urbanistice ale acestora; legea străzilor din 1975 și recuperarea spațiului străzii; retorica
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
nu rămâne o carte doar de investigații interioare, ci întocmește în jurul problematicii dezbătute o frescă socială de proporții. Sunt supuse unei minuțioase analize familia, liceul, prietenii lui Sabin, personajele politice locale ale momentului, presa locală, apoi orașul și satul bihorean, frontul, evenimentele social-politice. Drept rezultat, scrierea restituie atmosfera epocii și în spațiul ei circulă o diversitate de tipuri. Suslănescu, Potra, Craioc, Vâslan, Robber, Salvator Varga, Emil Motzeanu, baronul Romulus Papp de Zerind compun o galerie de portrete caricaturale, în care abjecția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
nemți, încercând, în același timp, să apară drept „opoziționiști” și „rezistenți”. În episoadele de cadru rural se conturează figura lui Mitru Moț, țăran sărac, bântuit de toate nenorocirile, oropsit și umilit de neamul lui Cloambeș, persecutat de autorități, trimis pe front în locul altuia mai înstărit, dar neîncovoiat de loviturile sorții, încrezător în înfăptuirea dreptății. Cu minuție este descris exodul populației refugiate din calea trupelor fascisto-horthiste năpustite asupra satelor românești în primele zile după întoarcerea armelor. Cu un realism crud sunt fixate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
mai înstărit, dar neîncovoiat de loviturile sorții, încrezător în înfăptuirea dreptății. Cu minuție este descris exodul populației refugiate din calea trupelor fascisto-horthiste năpustite asupra satelor românești în primele zile după întoarcerea armelor. Cu un realism crud sunt fixate situații de pe front. Continuând unul din firele acțiunii din Străinul, romanul Setea, primit extrem de favorabil de critica vremii, reeditat, tradus, devenit scenariu cinematografic, înfățișează satul Lunca după întoarcerea din război a lui Mitru Moț, un tânăr țăran. Sunt pictate portrete individuale (protagonistul, Gavrila
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
j. Chișinău - 14.XII.1980, București), gazetar și etnograf. Este fiul Agafiei și al lui Parfenie Smochină. Urmează școala primară, pe cea parohială și liceul, cu predare în limba rusă, la Dubăsari. Recrutat în armata țaristă, în 1914-1917 luptă pe front, ajungând la gradul de căpitan și fiind grav rănit. Întors din război, e ales în 1918 președinte al zemstvei, prefect la Tiraspol și deputat în rada ucraineană. Activitatea sa proromânească, susținută și la cotidianul „Moldovanul”, înființat la Dubăsari, îl determină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
poezii, are specificul unui tablou al lui De Chirico: spațiul geometric, simetric, nemișcarea, de unde și senzația că stranietatea, absurdul nu intervin în realitate, ci se instalează ca unică realitate. Alte poeme cu puternice latențe tragice, Portretul fratelui meu venind de pe front sau Ora funestă, își armonizează tensiunile, expresioniste, în ritmuri și sonorități de veritabile „balade somnambule”. Poezii (1987) pare o carte de trecere, în care coexistă mai multe „formule” estetice: există aici un D. melancolic și muzical, al rostirii grave, sentențioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
celor promovate comunitar sau chiar privat (cartiere de locuințe individuale, biserici de parohie, clădiri de birouri și hale industriale) pe de altă parte. Edificiile din prima categorie sunt așezate în poziții privilegiate în oraș față de celelalte construcții - care le țin front sau doar fac pur și simplu parte din textura urbană. Primele sunt "retrograde" stilistic în raport cu celelalte, câtă vreme, în afara aspectului de "ustensil", edificiile - adevărată architectureparlante - aveau de "rostit" și textul subiacent despre stabilitate, ordine, ierarhie societală și/sau cerească, sau
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
arhitect de curte academician și președinte al stalinistei Uniuni a Arhitecților din RPR - preconizau ca, dimpotrivă, clădirea respectivului "palat" și cea pandant de peste piață, care va fi camuflat (sau, ulterior, înlocuit) pe cea a Muzeului Antipa să fie clădiri de front pentru piesa de rezistență a pieței: absida amplă a Ministerului Aerului, care va fi surpasat Calea Victoriei și Calea Buzești, oprind perspectiva îndelungă dinspre Arcul de Triumf/Șoseaua Kiseleff - principala arteră de acces în oraș, respectiv pe aceea dinspre Monumentul Eroilor
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
poate juca cinematograful. Este primul război al imaginilor, primul conflict de mari propor ții mediatizat. Se folosesc în scop propagandistic reportajul cinematografic, filmul de actualități, didactic, de ficțiune. În Franța, în primă instanță, autoritățile au interzis filmările în zonele de front. Apoi, marii producători ai momentului, Léon Gaumont și Charles Pathé, mânați de interese pur comerciale, intuind că imaginile de pe front se vor vinde foarte bine publicului, au reușit să forțeze crearea unei Secții Cinematografice a armatei, menită să satisfacă necesitățile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reportajul cinematografic, filmul de actualități, didactic, de ficțiune. În Franța, în primă instanță, autoritățile au interzis filmările în zonele de front. Apoi, marii producători ai momentului, Léon Gaumont și Charles Pathé, mânați de interese pur comerciale, intuind că imaginile de pe front se vor vinde foarte bine publicului, au reușit să forțeze crearea unei Secții Cinematografice a armatei, menită să satisfacă necesitățile de informare, propagandă internă și externă, precum și constituirea arhivelor vizuale ale războiului. În afara scurtmetrajelor care prezentau superioritatea și starea de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e atins. E ceea ce va scrie câțiva ani mai târziu Adolf Hitler în Mein Kampf. Și armata germană și-a creat, în 1917, o secție cinematografică și fotografică (Bild- und Filmamt, BUFA), care a realizat circa 300 de scurtmetraje de front. Încă din 1914, pionierul cinematografiei germane, Oskar Messter, prezenta actualități de război într-un jurnal săptămânal. Pentru uz intern, erau folosite imagini ale Kaiserului, treceri în revistă ale trupelor, prizonieri, armament capturat, fortărețe inamice distruse. În străinătate, în special în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
va extinde aria de influență în toată Europa de Vest, reușind, după război, să reziste invaziei filmelor americane. Va fi o moștenire cât se poate de utilă lui Joseph Goebbels. Ca și Franța, Marea Britanie a interzis într-o primă fază filmările pe front. Până la sfârșitul anului 1915 se realizează doar câteva documentare notabile, Ocupația germană în Louvainul istoric, Cu forțele britanice în Franța, printre multele reportaje „de front” turnate pe pajiștile Angliei. La sfârșitul anului 1915, Ministerul de Război decide să utilizeze filmul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui Joseph Goebbels. Ca și Franța, Marea Britanie a interzis într-o primă fază filmările pe front. Până la sfârșitul anului 1915 se realizează doar câteva documentare notabile, Ocupația germană în Louvainul istoric, Cu forțele britanice în Franța, printre multele reportaje „de front” turnate pe pajiștile Angliei. La sfârșitul anului 1915, Ministerul de Război decide să utilizeze filmul ca mijloc de propagandă. În urma semnării unui parteneriat stat- privat cu principalele societăți producătoare din Anglia (Barker, British and Colonial, Gaumont, Juri’s Topical, Kyneto
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sfârșitul anului 1915, Ministerul de Război decide să utilizeze filmul ca mijloc de propagandă. În urma semnării unui parteneriat stat- privat cu principalele societăți producătoare din Anglia (Barker, British and Colonial, Gaumont, Juri’s Topical, Kyneto), sunt trimiși câțiva operatori pe frontul francez, dar imaginile obținute sunt încă modeste, fiind situate mult în spatele liniei întâi. Propaganda, din ce în ce mai utilizată de puterile combatante, provoacă schimbări majore în cinema. Un obiectiv esențial, convingerea populației să finanțeze efortul de război prin cumpărarea de bonuri de tezaur
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nemții recurg la mitologia națională (Jung Siegfried), la teama de invazie (Der Heimat Schuken Gras), amestec de documentar cu ficțiune (narează devastarea unui sat german de la frontiera estică de către trupele rusești), ba chiar și la comedie - Rentner Kulikes Flug zur Front (Rentierul Kulikes zboară pe front) are ca erou un rentier hapsân care nu vrea să bage un ban în obligațiuni de război. În vis, el se vede zburând cu avionul pe frontul din Franța. Deasupra teritoriilor devastate (sunt folosite filmări
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Jung Siegfried), la teama de invazie (Der Heimat Schuken Gras), amestec de documentar cu ficțiune (narează devastarea unui sat german de la frontiera estică de către trupele rusești), ba chiar și la comedie - Rentner Kulikes Flug zur Front (Rentierul Kulikes zboară pe front) are ca erou un rentier hapsân care nu vrea să bage un ban în obligațiuni de război. În vis, el se vede zburând cu avionul pe frontul din Franța. Deasupra teritoriilor devastate (sunt folosite filmări din avion), Kulikes e cuprins
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]