19,622 matches
-
fi o glumă, dar clar lovise una din corzile materne ale mamei lui Stacey, care avea să fie catalizatorul noii treceri din viața mea spre o etapă neașteptată și teribil de minunată. Sau poate că își plănuise de ceva vreme invitația și simțise pur și simplu că îi oferisem în cele din urmă ocazia care să o justifice fără a părea prea directă. — Charlie, mă gândeam, a spus ea fără să mă privească și aparent concentrată în continuare asupra ecranului, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
sânt o femeie bătrână. Dar în sfârșit, m-am lamentat destul. Îl învălui într-o privire caldă: "Nu-ți fă griji, draga mea, habar n-are de planul tău. Dacă ar fi simțit ceva, fii sigură că nu-ți accepta invitația". Își coborî pleoapele. Genele aruncau o umbră albăstrie peste chipul colorat. Spuse cu voce tremurată: ― Nu mai am răbdare. Sânt atât de emoționată... Cristescu făcu ochii mari: ― Nu înțeleg! ― Știți, vestea aceea bună... Sânt incapabilă să mă gândesc la altceva
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
viața mea n-am fost atât de înspăimîntat! Unul dintre ei e nebun. Nu glumesc, vreau să spun, nu exagerez. Reacționează ca un dement, râde, urlă, e duios, n-are nici un fel de control. ― Nu mi-ați spus cine sânt invitații părinților dumneavoastră. ― Doi prieteni vechi. Îi știu de când eram copil, într-un fel fac parte din familie. Profesorul Ioniță Dragu și doamna Melania Lupu. Cristescu tresări puternic. Întrebă încă o dată: ― Cine?! Alexandru, surprins, se bîlbîi: ― Profesorul Ioniță Dragu și doamna
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
durase două ore, întrerupt de exclamații de uluire, priviri holbate, respirații șuierătoare. Șerbănică, umflat, trăise momente glorioase. Repeta de câte două-trei ori un amănunt, exagera, amplifica și nu uita să precizeze că ceea ce povestește reprezintă un simplu rezumat, formulând o invitație pentru aceeași seară la o relatare detaliată. Ceilalți doi, sufocați, zdrobiți de senzațional își făcură cumpărăturile în goană nerăbdători să ajungă acasă unde aveau să prezinte o dare de seamă, în stil propriu, a evenimentelor. De aceea, când Șerbănică îl
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
necăjea grozav. După cum vedeți, bătrânețea are avantajele ei. Desigur, am și învățat să evit situațiile penibile. ― În ce sens? ― De pildă, chiar astăzi. Mi-ar fi făcut atâta plăcere să vă invit la ziua lui Mirciulică, să vă formulez o invitație în toată regula. Faptul că sînteți aici se datorează unei coincidențe fericite, dar oare putem aștepta totul de la întîmplare? ― De ce nu m-ați chemat? întrebă amuzat maiorul. Bătrâna își țuguie buzele și clătină capul plin de bucle. ― N-am îndrăznit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sînteți aici se datorează unei coincidențe fericite, dar oare putem aștepta totul de la întîmplare? ― De ce nu m-ați chemat? întrebă amuzat maiorul. Bătrâna își țuguie buzele și clătină capul plin de bucle. ― N-am îndrăznit. S-ar fi putut ca invitația aceasta să mă umple de ridicol sau, și mai grav, să considerați că vreau să persiflez. În sfârșit, ați fi putut-o lua drept o glumă foarte proastă. Maiorul o examină cu un zâmbet. Îi făcea din nou plăcere s-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
convențional și-și manifestă regretul de a-l fi lăsat să aștepte, față de incident, în general. Olandezul, calm, înclină capul, dar nu-l ajută cu nici una din acele fraze de circumstanță care depășesc momentul dezagreabil. ― Bănuiesc că v-a surprins invitația noastră. ― Sânt mulți ani de când nu mă mai surprinde nimic... ― Asta s-ar numi înțelepciune. ― Sau experiență. ― Aveți dreptate. Cu ce ocazie vă aflați în Romînia? Cristescu vorbea o germană greoaie, deprinsă în liceu, completată ulterior în anii performanțelor teribiliste
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
avea, numai că scumpul meu soț părea să fie incoruptibil. Noi nu eram un cuplu din revistele de scandal. 4tc "4" Prieteni de profesietc "Prieteni de profesie" După părerea oricui este un expert În astfel de treburi, cea mai tare invitație la vreun eveniment În New York din toamna aceea a fost cea venită din partea lui Alixe Carter. A fost făcută foarte din scurt, la câteva zile după ziua de naștere a lui Lauren, și trimisă prin curier. În New York, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aceea a fost cea venită din partea lui Alixe Carter. A fost făcută foarte din scurt, la câteva zile după ziua de naștere a lui Lauren, și trimisă prin curier. În New York, nimeni nu mai trimite ceva prin poștă, căci o invitație trimisă prin poștă Înseamnă că gazda este ambivalentă În legătură cu prezența ta la evenimentul pe care-l organizează; dacă ar vrea să fie sigură că primești invitația și că Îi dai repede un răspuns, ți-ar trimite-o prin curier. Hârtia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
trimisă prin curier. În New York, nimeni nu mai trimite ceva prin poștă, căci o invitație trimisă prin poștă Înseamnă că gazda este ambivalentă În legătură cu prezența ta la evenimentul pe care-l organizează; dacă ar vrea să fie sigură că primești invitația și că Îi dai repede un răspuns, ți-ar trimite-o prin curier. Hârtia din care era făcut plicul era de aceeași culoare gri pal cu cea a salonului Dior, iar scrisul de pe invitație avea literele presate, cu caractere albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
vrea să fie sigură că primești invitația și că Îi dai repede un răspuns, ți-ar trimite-o prin curier. Hârtia din care era făcut plicul era de aceeași culoare gri pal cu cea a salonului Dior, iar scrisul de pe invitație avea literele presate, cu caractere albe, care păreau de modă veche. Deși simplu, acesta este cel mai popular model de invitație care circulă la New York, chiar dacă, și probabil tocmai pentru că inscripționarea cu alb costă dublu față de cea cu cerneală roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
din care era făcut plicul era de aceeași culoare gri pal cu cea a salonului Dior, iar scrisul de pe invitație avea literele presate, cu caractere albe, care păreau de modă veche. Deși simplu, acesta este cel mai popular model de invitație care circulă la New York, chiar dacă, și probabil tocmai pentru că inscripționarea cu alb costă dublu față de cea cu cerneală roz pastel de la Smythsons, care e de două ori mai scumpă decât culorile „standard“. Am citit cartonașul. Alixe Carter vă invită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
șase rochii. Noi trebuia să Îmbrăcăm cât mai multe fete posibil pentru fantastica petrecere de Anul Nou a lui Alixe. Brusc, mă lovi inspirația. —Lauren! am exclamat. Alixe organizează pentru ea chestia asta nebunească prilejuită de divorț. Tocmai am primit invitația. În mod sigur Lauren și Alixe sunt foarte apropiate. —Vorbești de Lauren Hamill Blount? Întrebă Thackeray. Doamne, este o frumusețe fascinantă. —Exact. —Lauren este atât de șic. Ai putea aranja să o Îmbrac și pe ea? —O să Încerc, am oftat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Thackeray. Doamne, este o frumusețe fascinantă. —Exact. —Lauren este atât de șic. Ai putea aranja să o Îmbrac și pe ea? —O să Încerc, am oftat. Adică, dacă reușeam să dau de ea, da. O mai sunasem pe Lauren după ce primisem invitația la petrecerea de divorț. Deși atunci reușisem să las un mesaj, tot nu mă sunase. Aproape că mă dădusem bătută În privința ei, dar, pentru că acum era vorba de treaba asta legată de afaceri, am sunat-o din nou. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pentru mine că principala sarcină trasată de Lauren pentru domnișoara de onoare era ca aceasta să se asigure că la eveniment nu avea să fie adus nici un soț. Fiecare invitată trebuia să aducă un bărbat eligibil, așa cum era specificat pe invitație, dar unul bun, adică nicidecum vreunul dintre cunoscuții Însoțitori de plimbări care reapăreau an după an În circuitul petrecerilor tocmai deoarece erau genul de tipi care nu se puteau căsători. Unul bun Însemna un tip cu o carieră interesantă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
am scuturat de senzația de ușoară nervozitate. Nu aveam absolut nici un motiv să-mi fac griji, mi-am spus. Mi-am ținut În frâu impulsul de a mă consulta cu Lauren și Tinsley cu privire la a fi sau nu suspicioasă În legătură cu invitația la Paris. Era o cacealma? Nu, că ele doar m-ar fi convins că Hunter și Sophia urmau să se Întâlnească. Trebuia să Încetez să mă mai iau după ele. La urma urmei, eu eram soția fericită, ele erau celibatarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nedumerită. —La noul meu magazin. Prânzul Baby Buggy? Toată lumea vine. Lauren, Marci, Spenderella. O să fie foarte distractiv, spuse Pheobe pe un ton care implica ideea că toată lumea trebuie să se distreze, că altfel va fi de rău. Nu ai primit invitația? Prânzurile Baby Buggy sunt, În anumite cercuri, cele mai exclusiviste evenimente de caritate pentru bebeluși din oraș, frecventate de mămici milionare și de discipolii lor. Mesia lor este Jessica Seinfeld, președintele baby buggy, mamă a doi copii, soția lui Jerry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o femeie ca Phoebe decât să fie jefuită la drumul mare În fața unei cunoștințe recente. —Contez pe tine mâine. Ora 1. Toate biletele s-au dat, dar tu nu ai nevoie de unul. Ești invitata mea. Asta nu era o invitație. Era un ordin. Până să ajung eu acasă, luasem hotărârea ca, În loc să fiu deprimată de strălucirea calităților de soție ale lui Phoebe, să mă las mai degrabă inspirată de ele. Nu avea rost, până la urmă, să mă necăjesc singură, Întrebându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îmi fac griji pentru tine. Pot să stau de vorbă cu tine? i-am zis cu blândețe. Dădu din cap, mormăind: — Da. — Poate că ar trebui să te gândești la cum să-ți salvezi căsnicia, i-am spus, nu la... invitații la petreceri. Petrecerile sunt importante când ești... Marci dădu băutura pe gât cu o repeziciune alarmantă și apoi articulă cu dramatism: —...singură. Bei o votcă? —Unde-i Lauren? Nu trebuia să fie aici? N-a mai apărut. Îl are la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
citit: Dragă Sylvie și Hunter, Nu o să vă vină să credeți. Locuiesc În cabana vecină, la Camille de Dordogne. Veniți la câte un cocktail diseară? xxx Lauren Cât se poate de previzibil din partea ei, Lauren lăsase neonorate toate cele trei invitații de Crăciun pe care le acceptase. În ultimul moment, se hotărâse să petreacă săptămâna cu Camille, o frumoasă contesă franceză În vârstă de treizeci și șapte de ani. Camille avea o căsătorie fericită alături de Davide de Dordogne, un bancher, căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dăduse lui papucii pentru un bărbat Însurat, nu Înțelegeam. —Trebuie să vii musai la petrecerea surpriză de ziua lui Hunter, la cabană, i-am zis, recăpătându-mi un pic stăpânirea de sine. E pe 24. Cu mare plăcere, acceptă Pierre invitația. Și acum, ar trebui să o iei din loc. Melania Trump nu s-ar fi Împăcat deloc cu stilul vestimentar din Megève. Sunt doar două nopți pe an când este permisă Îmbrăcarea la țol festiv: Crăciunul și Anul Nou. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
scandalul Sophia-Christopher explodase, Salome reușise să pună la cale un eveniment În mansarda Glamelei din Grand Street. Locul ăla era atât de celebru pentru lucrările artistice pop-art pe care le adăpostea, că nimeni nu a putut refuza o astfel de invitație, nici măcar Sophia. Pretextul a fost un cocktail În cinstea lui Prince Angus, cum era poreclit tipul, de fapt un artist avangardist specializat În instalații, din Glasgow. Expoziția lui urma să se deschidă În seara următoare la galeria de artă „Gagosian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și, văzând ce fac, a venit să mă ajute. Ce faci aici, Nathan? m-a întrebat el. — Car un vas de toaletă, i-am răspuns. Vrem să-l ducem afară și să-l lăsăm în curte. De-acum sosiseră toți invitații, care urmăreau cu gura căscată straniul spectacol al celor doi bărbați cu cămăși albe și cravate, care cărau un closet muzical dintr-o cameră în alta a unei case din suburbii, de Ziua Recunoștinței. Pretutindeni mirosea a curcan. Edith servea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
aceea cu îmbrățișări pătimașe și sărutări sincere, jurând să nu mai piardă niciodată legătura. Tom era convins că, de data aceasta, Aurora avea cele mai bune intenții, dar, când s-a apropiat data nunții, a constatat că nu primise nici o invitație din partea ei - nici o scrisoare, nici un telefon, nici o vorbă de nici un fel. A sunat la numărul cu prefixul de Philadelphia pe care i-l lăsase mâzgălit pe un șervețel de hârtie la masă și o voce mecanică l-a informat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
stat maternalist, îngă duitor ca o mamă cu păcatele lor copilărești. De „tată” au nevoie doar la război... Să nu mai fim deci acri ca o murătură : Le tzaran, c’est nous ! Țara lui Caragiale și reabilitarea lui Mitică La invitația fostei noastre colege de dileme, doamna Alice Georgescu, am participat la o șezătoare despre „țara lui Caragiale”, organizată în cadrul Festivalului Național de Teatru. Ne-am obișnuit atît de mult cu această sintagmă, încît titlul mesei rotunde părea mai degrabă un
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]