19,069 matches
-
al marilor bulevarde /[...] Cu gânduri înalte / Rămase în suspensia timpului / Cu mărunțișurile decolorate ale vârstei de după cincizeci de ani.” Arta poetică echivalează un mod de a fi, o etică a creației, care o identifică pe aceea a existenței. „Universul poetic - mărturisește poetul și criticul F. - nu e o simplă transcendență, o emanație «pură» a năzuințelor noastre, ci și o imanență, o plonjare în real, o posedare a sensibilului și a concretului” (În discuție poezia). Despre această „plonjare în real”, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
în interesul comunității. Pentru a demonstra că nu doar cine e important în această semantică a politicilor publice ci, mai ales, referirile la ce și la cum, această carte ce poarta denumirea de ,,Regiunile și guvernul subnațional", este, așa cum o mărturisește autorul, ,,un studiu al însuși statului francez". Într-adevar, probabil că înțelesul cel mai apropiat al intențiilor profesorului Loughlin este tocmai acela al explorării procesului de eficientizare a serviciilor pe care puterea publică franceză în ocurența de nivel local și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se alimentează reciproc, se întăresc reciproc și își trag vigoarea una din alta”. Sociologul polonez este cel mai lucid în a analiza de fiecare dată lumea în care trăim, având grijă să amintească și să evidențieze date și fapte care mărturisesc cum idolul dereglementării globale a devenit o realitate a ilegalității, a corupției și a lipsei răspândite a drepturilor. În aceste aspecte se concentrează fluxul globalizării necontrolate a capitalului, a schimburilor comerciale, a finanțelor, și mai ales a criminalității, a traficului
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
devine responsabil cu partea literară și cu politica externă. În aprilie, mentorul junimist se retrage de la conducerea gazetei, care rămâne în sarcina lui Slavici, Gr.H. Grandea și G.I. Pompilian. Jurnalul trece prin momente dificile din punct de vedere financiar, fapt mărturisit de Slavici într-o scrisoare adresată lui I. Negruzzi, în 5 august 1877: "Mă vei crede că nu ți-am scris până acum, fiindcă mi-a fost peste putință să găsesc câteva momente de liniște sufletească. Sunt vreo 14 zile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
colaborarea la Fântâna Blanduziei, publicație politică și literară editată de un grup de transilvăneni. Pentru promovarea noii gazete, redactorii solicită sprijinul lui Eminescu, care este invitat să colaboreze cu articole menite să confere autoritate revistei: Îi cerurăm un singur articol mărturisește un membru al redacției -, în care să atragă cel puțin atenția lumii înțelegătoare asupra noastră. Bun până la extrem, cum era el, ne-a promis o colaborare regulată; a primit să-l punem, în public, în capul nostru, cu condiția pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la granița dintre cele trei imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, jurnalistul pledează pentru echidistanță: "suntem adecă țară mică și săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari și să mărturisim, mai ales, anemia noastră"298. Prezentarea vieții politice din Anglia, Franța, Germania are scopul de a evidenția, prin contrast, avantajele și dezavantajele fiecărui sistem de guvernare în parte. Vorbind despre unitatea și organicitatea publicisticii eminesciene, D. Vatamaniuc susține că: "Eminescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adevărate paralele între tipurile de lectură pe care le operează. Atitudinea jurnalistului față de potențialul cititor al articolelor se modifică în funcție de competențele discursive ale acestuia: Dar naivul cititor va-ntreba cum un om care "n-are vreo mare învățătură", precum singur mărturisește, poate conduce atâtea treburi mari?"473. "Cititorii noștri își aduc desigur aminte de seama ce am da[t]-o despre procesul intentat tinerilor români, membri ai Societății Arboroasa de la Universitatea din Cernăuți"474. "Până la formarea unui anume comitet, care să
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îmbinarea formelor lexicale vechi cu exprimări neologice care fac obiectul unei glosări constante în corpul articolelor. Jurnalistul selectează și adaptează mijloacele de expresie la problematica abordată, urmărind efecte particulare la nivelul receptării. Preocupat de normarea și modernizarea limbii literare, Eminescu mărturisește țelul de a impune o limbă literară clară, asigurând în același timp continuitatea cu limba textelor vechi românești. "Maimuțărelile lingvistice" ale colegilor de breaslă devin ținta ironiilor jurnalistului, care nu ezită să intre în polemică cu cei care se fac
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu o ipostază exemplară a stilului postmodern de a scrie, despre care aflăm multe din cartea Cameliei Grădinaru și despre care aceasta ne poate spune încă multe lucruri pe care, cu siguranță, ni le va oferi într-o altă lucrare. Mărturisesc că mă număr printre aceia care privesc postmodernismul cu o mefiență destul de tenace, pornită, mai întâi, de bună seamă, dintr-o formație cu rădăcini carteziene, care nu poate admite lipsa de deferență față de rațiune, apoi, din nedumerirea legată de exclusivitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o dată mai mult, că dezbaterea pe un subiect controversat, care balansează, în opinia teoreticienilor, între existență și neant, fiind tratat de comentatori în cheie apoteotică sau, dimpotrivă, nulificatoare, se dovedește cel puțin la fel de productivă ca și una despre valori statornicite. Mărturisesc, așadar, că am fost efectiv încântată de această carte în care am apreciat reculul obiectivant al autoarei față de un subiect care în niciun caz nu ne poate lăsa indiferenți, deoarece postmodernismul există și se confirmă progresiv în sectoare importante ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care s-ar putea să nu fie în relație de corespondență cu realitatea studiată, ci să reprezinte "intruziuni" subiective care apar din diverse rațiuni, cum ar fi aceea a ordonării evenimentelor în "recipiente" categoriale distincte. De altfel, John H. Arnold mărturisește că "cel mai specific aspect al istoriei este producerea povestirilor 20 (the production of narrative), sau, în linii mari, modalitatea în care înțelegem procesul textualizării cunoașterii pe care am construit-o în legătură cu trecutul (fără a ne îngriji de modul în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
forța" pe care ea a crezut întotdeauna că trebuie să și-o atribuie în numele accesului ei privilegiat la ființa ca fundament"166. Chiar dacă expresia "gândire slabă" este fără doar și poate o metaforă și chiar un paradox, după cum înșiși autorii mărturisesc, ea intenționează să realizeze o bifurcație plecând de la rațiunea dominatoare, fiind "un mod de a spune provizoriu, poate chiar contradictoriu". Tocmai prin această discursivitate pe care o promovează, gândirea slabă a devenit unul dintre cele mai funcționale concepte ale postmodernismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aflate în mișcare intertextuală și nu ca un sistem rigid de idei. Deplasarea către problematica limbajului devine vizibilă în foarte multe domenii (inclusiv știința poate fi considerată doar un tip de limbaj) și conduce la consecințe și teoretizări noi. După cum mărturisea Jacques Derrida, "este momentul în care limbajul invadează câmpul problematic universal; momentul în care, în lipsa unui centru și a unei origini, totul devine discurs, altfel spus, sistem în care semnificatul central, fie el originar sau transcendental, nu este niciodată prezent
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca "scriptor textual" sau "producător". Dar, chiar dacă întreaga rețea contextuală a unei scrieri este activată de cititorul său, "se poate susține că această poziție a autorității discursive mai trăiește încă, pentru că este codificată în actul însuși al enunțării"300. Barthes mărturisește, de altfel, că, în pofida destituirii autorului din funcția sa clasică, "în text, într-un anumit fel, eu îl doresc pe autor: am nevoie de figura sa (care nu e nici reprezentarea sa, nici proiecția sa), așa cum el are nevoie de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conform căreia "astăzi realitatea nu este nimic altceva decât apocalipsa simulării"418, ar reinvesti ordinea semiotică cu o putere devastatoare față de celelalte categorii, fie ele și simbolice. De asemenea, ca privire generală asupra perspectivei schimbului simbolic în societățile contemporane, Baudrillard mărturisește într-un interviu 419 că dacă societățile primitive cunoșteau două niveluri ale procesului de schimb cel banal, necesar traiului și cel sacrificial, care provine din cheltuirea excedentului în vederea obținerii echilibrului societățile actuale au eludat această utilizare sacrificial-simbolică, astfel încât se ajunge
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
răspunsurile date la sfârșitul unei conferințe despre "America hiperreală", ținută la Universitatea Essex precizând că optica lucrării este aceea a unui european care eludează o parte importantă a aspectelor Americii și nici nu o idealizează ca pe o țară perfectă, mărturisind că a încercat "să privească America prin spectrul a ceea ce America a inventat ca imaginar, ca auto-ficțiune"488, chiar dacă această viziune i-a adus multe neînțelegeri ale intențiilor sale (afirmând chiar că această distanță dintre ficțiune și realitate a creat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din propria ei capcană. Seducția se numără printre strategiile prin intermediul cărora Baudrillard și-a construit un discurs care să demonteze atât supremația dorinței, cât și pe aceea a producției. Într-un interviu din anul 1979 acordat lui Christian Descamps, Baudrillard mărturisește că fenomenul seducției a început să-l intereseze la modul teoretic-constant pornind de la critica realității obiectelor, unde semnele erau analizate din perspectiva lipsei de referință atribuibilă lor. Din punct de vedere clasic, semnul ascundea adevărul care putea fi atins această
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
convingere, aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul ascuns, disimulat al seducției, precum și necesitatea unei pregătiri aparte sau a unor caracteristici naturale ale oratorului-seducător. După cum mărturiseau Joule și Beauvois în Tratat de manipulare, "strategiile argumentației sau ale seducției necesită anumite competențe sau atribute cât se poate de specifice. Să argumentezi ține de o artă dificilă și nu seduce oricine dorește să o facă. [...] De aceea, argumentația
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lucru de către Baudrillard vrea să aducă situațiile discutate dincolo de acel dead point de care ne vorbea Canetti, precipitându-le spre sfârșitul lor previzibil, pentru a accede la o viziune nouă asupra lor. În convorbirile sale cu Philippe Petit, Jean Baudrillard mărturisește: "în câmpul ideilor, eu am practicat un fel de omor simbolic, de ruptură ombilicală. La origine se află, întotdeauna, această pulsiune brutală, irațională de a nega ceea ce se află aproape (inclusiv lumea reală), pentru a merge să vezi cum stau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teoretizează diferite figuri ale alterității, alteritatea radicală este considerată a fi obiectul ("În final, figurile alterității se rezumă la una singură: aceea a obiectului", în "L'Objet comme Attracteur Étrange", în La Transparence du Mal, p. 178). De altfel, Baudrillard mărturisește: "Încă de la început, am ales acest unghi pentru că voiam să mă desolidarizez de problematica subiectului. Problematica obiectului a reprezentat alternativa și a rămas orizontul reflecției mele. [...] Ceea ce m-a interesat cu adevărat nu a fost obiectul fabricat în sine, ci
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
502 Ibidem, p. 83. 503 În Richard G. Smith, "The Catastrophe of Paradox: Questions and Answers on Hyperreal America with Jean Baudrillard", p. 100. 504 Ibidem, p. 97. Discutând despre aceeași problematică a Americii și modernității cu Philippe Petit, Baudrillard mărturisește că intenția lucrării nu a fost aceea de a realiza o comparație istorică sau culturală între Europa și America; dimpotrivă, aceasta s-a născut dintr-un soi de fascinație pentru o altă lume și pentru capacitatea ei de a transfigura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din 1Cel, așa cum rezultă din citatul literal (1Cel 94). Scrierea este databilă între 1231 și 1235. Fragment din LUCAS TUDENSIS, Adversus Albigensium errores; II, cap. 11: Cf. LEMMENS, în TM, 92-93. Așa cum se menționează în Legenda lui sacră și după cum mărturisesc cu fervoare mulți religioși, clerici, laici și seculari care au avut privilegiul să atingă cu mâinile lor și să admire cu ochii lor, nu cu mai mult de cinci ani în urmă, în mâinile și picioarele fericitului Francisc, soldatul lui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
printre mulțimile de țărani, aducându-i lui Dumnezeu roade îmbelșugate. Sămânța Cuvântului lui Dumnezeu și roua doctrinei cerești nu au semănat-o doar printre credincioși, ci ei s-au dus în țările păgâne și în cele ale sarazinilor unde au mărturisit adevărul, multora dintre ei fiindu-le dat să culeagă de acolo chiar și gloria martiriului. Lumea, auzind de moartea sa, răspândește vestea 11. Prietenul lui Dumnezeu, Francisc, a predicat împreună cu frații săi timp de mulți ani Evanghelia păcii în orașul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
laic, indignat de aceste constituțiuni, datorită faptului că aceia ar fi avut îndrăzneala de a adăuga ceva la Regula Sfântului Părinte, a luat cu sine acele constituțiuni, fără aprobarea vicarilor, și a traversat marea. Ajungând în fața fericitului Francisc, și-a mărturisit mai întâi vina, cerând iertare că a venit fără permisiune, împins fiind însă de o necesitate: și anume că vicarii, pe care îi lăsase, avuseseră îndrăzneala de a adăuga noi norme la Regula sa; în plus, l-a informat că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nici să dețină un astfel de oficiu. Atunci, ministrul l-a întrerupt și cu sufletul aproape indignat i-a spus: «Așadar nu știi să fii domn. Dar oare noi, cei ce deținem oficii în Ordin, suntem domni? De aceea, frate, mărturisește-ți imediat greșeala, fiindcă ai considerat oficiile Ordinului domnii și demnități; acestea ar trebui numite mai degrabă poveri și slujiri». După ce și-a recunoscut cu multă umilință greșeala, ministrul i-a încredințat, ca pocăință, custodia Saxoniei, iar el, îngenunchind, așa cum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]