18,636 matches
-
Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse neveste Îți strică toate rosturile.” „Asemine nu voi pomeni despre nedelicatețea unui cârd de boi care, Întâlnindu-se cu noi pe podul de la Răpciuni, voia să ne arunce cu coarnele În Bistrița, sub cuvânt că boii trebuie să aibă pasul asupra boierilor și feciorilor de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la capacitatea ei de Înțelegere. Aprecierile și răspunsurile ei Îi derutează pe adversari. În plan real, un asemenea tip uman nu există, dar prozatorul a sintetizat aceste trăsături, Însumându-le, sugerând ideea unei existențe posibile, de altfel acesta este Însăși rostul creației literare, acela de a proiecta o lume cu un asemenea statut. S-ar putea Întreba cineva de unde vine această predispoziție a eroinei. Răspunsul este simplu: din bogata ei experiență de viață și din tradiții. Inteligența omului e nativă ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care Îi desconsideră total pe țărani.Tot În acest cadru, autorul Îi introduce pe Simion Modreanu, un director din ministerul de interne, un căpitan de jandarmi, dar și pe unul din personajele principale, Grigore Iuga. Pentru a-și găsi un rost, prin Grigore Iuga, Titu Herdelea intră În relații obișnuite cu personaje politice și administrative, cu avocatul Alexandru Baloleanu, cu un director al Băncii Române, Victor Predeleanu și alții. Prin aceștia, autorul investighează orizontul social-politic existent În acea vreme. Este apoi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Rogojinaru, Platamonu). Spiritul ei este simbolic și sugerează lupta pentru dreptate a țăranilor asupriți. Petre Petre, ca personaj ce se detașează din masa țăranilor, este și el confuz, duios, sensibil și nestatornic În conducerea acțiunilor. Nu este capabil să Înțeleagă rostul problemelor sociale la care participă. Atenția prozatorului se Îndreaptă spre el În timpul răscoalei. Și tinerii și bătrânii Îl privesc atent. Vocea lui domină pe țăranii Înspăimântați În momentele mai grele. Cu toate acestea, el se identifică cu masele până În ultima
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Într-o stare de revoltă supremă, revoltatul Îl dezarmează pe jandarm și pleacă acasă cu pușca lui. Nu trebuie uitată, ori neluată În seamă, deși pare banală, imaginea țăranilor plecați să-și vândă produsele agricole la munte, pentru a face rost de bani, ca să-și plătească dările, dar și pentru nevoile zilnice, În special cele legate de Îmbrăcăminte. Dacă Bălosu intră În cele mai Îndepărtate locuri, pentru a-și vinde produsele mai scump, Moromete se oprește acolo, unde crede el că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În mâna dreaptă și-n salcâmul din fața casei. Trebuie să sting cu o pleoapă toate lucrurile care au mai rămas aprinse, papucii de lângă pat, cuierul, tablourile. Restul agoniselii, tot ce se vede În jur, până dincolo de stele, n-are niciun rost s-o iau, va arde În continuare. Și-am lăsat vorbă În amintirea mea, măcar la soroace mai mari, universul Întreg să fie dat lumii de pomană.” MARIN SORESCU - „RĂCEALA” subiectul 1. Preliminarii: Piesele lui Marin Sorescu, „Iona”, „Paracliserul” și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Lovinescu, E., 1924/1972, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Madgearu, V., 1936, Agrarianism. Capitalism. Imperialism. Contribuțiuni la studiul evoluției sociale românești, Editura Bucovina, București. Madgearu, V., 1940, Evoluția economiei românești după războiul mondial, ISSR, București. Manoilescu, M., 1942, Rostul și destinul burgheziei românești, Editura Cugetarea, București. Mărginean, I., 1989, „Modernizarea structurilor socio-ocupaționale și profesionale”, în I. Drăgan, C. Atanasiu (coord.), Structura socială a României socialiste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mihăilescu, I., 1989, „Dinamica structurilor sociale din mediul rural
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și curățirea satelor se va face de echipe speciale organizate de divizie care au instrucțiuni detaliate de modul cum trebuie să procedeze cu toți acei ce sunt în slujba inamicului precum și cu ostașii cari vor fi găsiți în zonă fără rost. c. De asemenea se va explica ostașilor că misiunea lor de luptător este de a distruge pe inamicul din față și nu aceea de a se deda la devastări sau terorizări. Prin faptul că fiecare ostaș va căuta să cerceteze
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Acești ostatici trebuiau să reprezinte toate clasele sociale și mai ales tineretul, capabil a se deda la acte contra Siguranței Statului. 3. Se constată însă, că în multe orașe, acești ostatici sunt luați exclusiv din rândul evreilor bogați și cu rosturi importante în viața economică a orașelor. Acești evrei nu au nici o legătură cu comuniștii și nu au nici un interes de a lucra contra Statului. Pe de altă parte, tineretul iudeo-comunist, care se recrutează din straturile de jos, nu va fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
depărtare de 50-80 Km. 4. Să ni se facă legături proprii telefonice și chiar telegrafice fără de care nu putem garanta situația. 5. Să ni se dea materialele necesare deparazitării și medicamente. 6. Pentru armele jandarmilor să ni se mai facă rost de încă 2-3 unități de foc pentru fiecare armă. 7. Să ni se trimită de urgență materialul necesar împrejmuirii, în special nu avem deloc: sârmă 5000 Kgr. agrafele necesare. Nu avem unelte și anume, târnăcoape, casmale, clește de întins și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o stare de nedumerire în rândurile populației așa că plecarea și trecerea lor peste Nistru este o necesitate. Afară de aceasta ghetto-ul din Chișinău răpește un număr de 40 gardieni publici, pentru pază și control, deci un efectiv mare care este sustras rosturilor lui firești. Pentru aceste motive, am onoare a vă ruga să binevoiți a hotărî o dată cât mai apropiată pentru reluarea evacuărei lor dincolo de Nistru 855. Până atunci, am luat dispozițiunea ca evreii din ghettou să fie scoși din oraș și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1013, Domnul Mareșal repetă în rezoluție că toți evreii care se sustrag să fie trimiși în lagăr în Transnistria, automat. Hotărârea Domnului Mareșal ANTONESCU este o măsură de ordin administrativ, care se operază fără nici o formalitate juridică și care are rostul de a exemplifica imediat reprimarea infracțiunilor. În baza acestei măsuri s'au evacuat anul trecut evreii din Basarabia și Bucovina și în prezent se evacuează pe Bug, un nou lot de circa 8000 de evrei din Cernăuți. III. Pe nota
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Reg. II Internare, mobilizată în acest scop prin grija Jandarmeriei. Din acest lagăr orice evadare este imposibilă, controlul exercitându-se prin apel zilnic. Ghetto-urile sunt porțiuni din localități, unde evreii sunt obligați a sta și nu pot părăsi fără rost localitatea, sub sancțiunea cu moartea prevăzută de ordonanța acestui Guvernământ Nr. 231374. Aceste ghetto-uri nu sunt păzite de gărzi și santinele, acest lucru fiind imposibil față de marele număr al lor; controlul se face de către formațiunile de jandarmi, atât prin patrulările
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Kuzminski), deci informația dată este neverificată și eronată. În cazărmile dela Scazinți, Județul Moghilău, nu mai sunt în prezent evrei, fiind mutați în altă parte. (Crasnoia, Județul Moghilău). Cazurile izolate când totuși s'au putut găsi unii evrei circulând fără rost, se explică în parte prin regimul la care sunt supuși, de a-și procura prin mijloace proprii cele necesare traiului. Cum această situație nu putea dăinui, am luat măsura, cu aprobarea Domnului Mareșal Conducător al Statului, de a-i întrebuința
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cei mai bogați. 4. Sănătate. Pe lângă fiecare ghetou comitetele de conducere au înființat câte un dispensar unde sunt internați cei ce s'au îmbolnăvit de foame sau mizerie. Aceștia nu au medicamente, nu au aparate chirurgicale și am aflat că rostul acestor dispensare este de a izola pe bolnavi de cei sănătoși, spre a nu se produce epidemii. În ultimul timp, comunitatea evreilor din Țară le-a trimis medicamente, dar acestea sunt complet insuficiente, neajungând doar decât la câteva ghetouri. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru a fi găzduiți o noapte de ucrainieni au dat în schimb o pereche de ghete sau îmbrăcăminte. Numai o mică parte din ei găsesc de lucru și pentru munca efectuată primesc de cele mai multe ori alimente. Restul circulă fără nici un rost în ghetouri. Cerșetoria este la ordinea zilei și foarte puțini se ocupă cu comerțul ambulant de alimente. La Moghilev autoritățile au luat măsuri să li se închidă prăvăliile și să li se înființeze o cooperativă centrală de aprovizionare. În general
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe care le considerau proprietate germană. Sovieticii au refuzat, argumentînd prin aceea că luarea unei decizii privind o "parte" a utilajelor poate prejudicia deciziile referitoare la utilaje, în "ansamblu". Și din moment ce sovieticii considerau "ansamblul" ca fiind proprietate germană, nu avea rost să se mai facă referiri la o "parte" anume 282. La sfîrșitul celei de-a șaptea ședințe, reprezentanții americani au recunoscut că se fac și ei vinovați de tactica tărăgănării. Ei sperau să-i convingă pe sovietici, prin această tărăgănare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au rezervat sovieticilor dreptul de a fi sau nu de acord cu probele. Indiferent ce hotărîre ar fi luat, aceasta avea să fie reexaminată la un nivel mai înalt. Melbourne și Ferguson ajunseseră la concluzia că nu mai are nici un rost să se mai convoace alte ședințe. Efim Gurvici, șeful echipei sovietice de negociatori, avea nevoie de timp pentru a studia noile documente. Fără prea multă tragere de inimă, Melbourne și Ferguson au acceptat încă o întrevedere. După un interval de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
721. Cît despre Constituție, Legația a trimis pur și simplu un exemplar Departamentului de Stat, fără comentarii. Hărțuielile și restricțiile la care era supusă Legația îi îngrădeau într-atît funcțiile încît se punea problema dacă existența acestei instituții mai are vreun rost. De fapt, singurele informații importante care mai circulau între Legația Americană din România și conducerea de la Washington se refereau la strădaniile României de a se sustrage de la restricțiile americane pentru export. Principalul subiect al comunicatelor românești s-a dovedit a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost luați prin surprindere cînd Hrușciov a declarat, pe neașteptate, că Lavrenty Beria, fostul șef al Poliției Secrete Sovietice, este vinovat de ruptura sovieto-iugoslavă. Iugoslavia nu deviase niciodată de la marxism-leninism, așa încît neînțelegerile dintre cele două țări nu-și aveau rostul 821. Faptul că Hrușciov sprijinea pluralismul socialist l-a încurajat pe Gheorghiu-Dej să conducă mai departe România către socialism. Moscova nu a scăpat din vedere conduita lui Gheorghiu-Dej. Hrușciov nu-l avea deloc la inimă. Îl considera un stalinist care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acordare a licențelor de export. Gheorghiu-Dej știa că prin drepturile pe care le avea, președintele american ar fi putut înlesni acordarea autorizațiilor. Liderul român voia ca Kennedy să știe că România dorea să cumpere de la Statele Unite și că putea face rost de banii necesari pentru aceste achiziții. Bucureștiul nu avea nevoie de ajutor sau de credite americane pentru a-și finanța afacerile 1051. Cu ocazia acestui dineu, Gheorghiu-Dej îl asigură din nou pe Freeman că România nu era dependentă de Uniunea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerțul cu comuniștii într-o temă de campanie. Fiind renumit pentru înverșunarea lui împotriva comunismului, spre sfîrșitul anilor '40, Richard Nixon a valorificat această imagine. În noiembrie 1967, acesta declara publicației " U.S. New and World Report" că "nu are nici un rost să construim poduri către Europa de Est... și să trecem cu vederea faptul că ei... îi sprijină pe dușmanii noștri din Vietnam." În februarie 1968, el le-a spus cîtorva adepți din Hillsboro, New Hampshire, că acești comuniști nu pot înțelege comerțul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
norma, muncitorilor li se acordau prime în funcție de această depășire. Dacă nu se realiza norma, indiferent din ce motiv, salariile muncitorilor erau afectate în același mod. Aceasta însemna că muncitorul avea să plătească pentru veșnica incapacitate a guvernului de a face rost de materialele necesare și de a le avea la timp, la locul producției 2258. În noiembrie, guvernul a făcut un apel patriotic la reducerea cu încă 50% a consumului neproductiv de energie electrică. Cetățenii trebuiau să se limiteze la un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de multă durere inutilă Dragă Mildred, Sunt studenta ta din 1985. Mi-am cumpărat prima carte când țineam un curs de nutriție și am început să predau metodele tale și studenților mei. Soțul meu îți știe ultima lucrare pe de rost. N-am cuvinte să-ți mulțumesc pentru ajutorul pe care ni l-ai dat, scutindu-ne de onorarii pentru doctori și de multă durere inutilă. Acum suntem pensionari, eu le prezint prietenilor noștri mai în vârstă metodele tale, iar ei
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
statutul lor era evident inferior. Astfel, primul sens din lungur șir de semantici ale termenului de "națiune" este acesta: "un grup de străini uniți de același loc de origine" (Greenfeld, 1992, p. 4). În acest sens se putea vorbi cu rost despre Populus Romanus, nu însă și de noțiunea de natio romanorum, străină conștiinței romane de sine, întrucât categoria de "natio" era aplicată pentru a designa "comunități de străini" legați între ei prin naștere și origine, de regulă mai mare decât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]