19,447 matches
-
programul de viață, renunțând parțial la băuturi spirtoase și participând la mai puține recitaluri. În 2008 declara: „"nu urmez niciun tratament, pur și simplu consum mai puțin alcool decât o făceam înainte și beau doar ocazional și în limitele bunului simț"”. În 13 iunie 2005, în timpul spitalizării la București, pe Internet a circulat vestea falsă a morții cântărețului. Știrea, probabil inspirată de o alarmă falsă anterioară, potrivit căreia cântărețul Michael Jackson s-a fi sinucis, a avut un impact puternic asupra
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
în mod firesc în patru versuri metrice plus o coda. Alte momente dramatice din Apocalipsa, cum ar fi , în care oamenii îngroziți strigă să fie ascunși se supun aceleiași reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea naturală își află sensul firesc în moarte și în Dumnezeu. Al ei "The Face of the Deep" este o meditație asupra Apocalipsei. În opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
acele substanțe care prin diferite reacții chimice sau nucleare degajă energia atât de necesară supraviețuirii. 2-Dacă am fi creatorii a tot ce percepem sau concepem ca realitate externă, propria noastră structură corporală ar trebui sa fie o consecință a acțiunii simțurilor și minții, cu alte cuvinte simțurile furnizează informația din care mintea extrage impresia de corp al subiectului, dar impresia de corp trebuie să aibă simțuri, va avea și minte și iată cum ajungem la concluzia paradoxală că funcțiile senzoriale în
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
chimice sau nucleare degajă energia atât de necesară supraviețuirii. 2-Dacă am fi creatorii a tot ce percepem sau concepem ca realitate externă, propria noastră structură corporală ar trebui sa fie o consecință a acțiunii simțurilor și minții, cu alte cuvinte simțurile furnizează informația din care mintea extrage impresia de corp al subiectului, dar impresia de corp trebuie să aibă simțuri, va avea și minte și iată cum ajungem la concluzia paradoxală că funcțiile senzoriale în corpul creat de ele, provin din
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
ca realitate externă, propria noastră structură corporală ar trebui sa fie o consecință a acțiunii simțurilor și minții, cu alte cuvinte simțurile furnizează informația din care mintea extrage impresia de corp al subiectului, dar impresia de corp trebuie să aibă simțuri, va avea și minte și iată cum ajungem la concluzia paradoxală că funcțiile senzoriale în corpul creat de ele, provin din funcțiile senzoriale și mentale, dar din niște simțuri și minte fără corp. În această ipoteză a creației a orice
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
de corp al subiectului, dar impresia de corp trebuie să aibă simțuri, va avea și minte și iată cum ajungem la concluzia paradoxală că funcțiile senzoriale în corpul creat de ele, provin din funcțiile senzoriale și mentale, dar din niște simțuri și minte fără corp. În această ipoteză a creației a orice prin sine, rezultă paradoxuri și iată cum: Dacă simțurile creează informația purtătoare de corporalitate, este necesar ca ele să fie anterioare corpului creat de ele pentru a îl putea
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
la concluzia paradoxală că funcțiile senzoriale în corpul creat de ele, provin din funcțiile senzoriale și mentale, dar din niște simțuri și minte fără corp. În această ipoteză a creației a orice prin sine, rezultă paradoxuri și iată cum: Dacă simțurile creează informația purtătoare de corporalitate, este necesar ca ele să fie anterioare corpului creat de ele pentru a îl putea crea, dar dacă sunt anterioare corpului, ce nevoie mai au de corp pentru a face, simți și gândi tot ce
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
necesar ca ele să fie anterioare corpului creat de ele pentru a îl putea crea, dar dacă sunt anterioare corpului, ce nevoie mai au de corp pentru a face, simți și gândi tot ce doresc. Pe de altă parte dacă simțurile și intelectul creează corpul, simțurile și mintea, dar sunt și anterioare corpului și minții corporale, nu e clar în ce structură-suport necorporală sunt localizate acele simțuri fără bază substanțială, care creează un corp și simțuri corporale. Același raționament paradoxal se
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
anterioare corpului creat de ele pentru a îl putea crea, dar dacă sunt anterioare corpului, ce nevoie mai au de corp pentru a face, simți și gândi tot ce doresc. Pe de altă parte dacă simțurile și intelectul creează corpul, simțurile și mintea, dar sunt și anterioare corpului și minții corporale, nu e clar în ce structură-suport necorporală sunt localizate acele simțuri fără bază substanțială, care creează un corp și simțuri corporale. Același raționament paradoxal se poate face și cu privire la mintea
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
pentru a face, simți și gândi tot ce doresc. Pe de altă parte dacă simțurile și intelectul creează corpul, simțurile și mintea, dar sunt și anterioare corpului și minții corporale, nu e clar în ce structură-suport necorporală sunt localizate acele simțuri fără bază substanțială, care creează un corp și simțuri corporale. Același raționament paradoxal se poate face și cu privire la mintea umană. Dacă mintea este autoarea realității și personalității, înseamnă că mintea personalizantă „există” înainte de a exista mintea „personalizată” pe care o
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
Pe de altă parte dacă simțurile și intelectul creează corpul, simțurile și mintea, dar sunt și anterioare corpului și minții corporale, nu e clar în ce structură-suport necorporală sunt localizate acele simțuri fără bază substanțială, care creează un corp și simțuri corporale. Același raționament paradoxal se poate face și cu privire la mintea umană. Dacă mintea este autoarea realității și personalității, înseamnă că mintea personalizantă „există” înainte de a exista mintea „personalizată” pe care o creează, în caz contrar cine ar mai realiza personalitatea
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
și precise, anume pictorii. Unii pictori au o asemenea capacitate de rememorare video încât pot picta un portret sau peisaj, numai folosind imaginea mentală a acestora. Același lucru e valabil cu privire la toate canalele perceptuale și formarea impresiilor despre realitate. Fiecare simț ne oferă o informație fenomenală specifică, iar mintea o poate procesa, memora și rememora cu o anume detaliere și stabilitate structurală, fie ca imagine, sunet, gust, miros sau senzație tactilă. Probabil oamenii cu talente științifice sau culturale deosebite pot construi
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
a început să schițeze cea de a treia parte a noii Simfonii în Re major (D. 936A). Compozițiile ultimilor doi ani de viață adeveresc un compozitor intens meditativ asupra părții întudecate a psihicului uman și a relațiilor umane, cu un simț al spiritualității mai accentuat și concepții ale lumii de dincolo. El ajunge la adâncimi extraordinare în câteva lucrări mai întunecate ale perioadei, în special în ciclurile de mari dimensiuni. De exemplu, liedul "Der Doppelgänger" (D. 957, No. 13) atingând un
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
care aveau un cult aparte pentru acest animal. ul adevărat se distinge prin coloritul tipic (pete alb-negru, sau alb-maro) cât și prin trăsăturile sale „atletice” care îl deosebesc de celelalte rase de cai. Mustangul se deosebește și prin inteligența sa, simțurile și alte calitați pe care nu le întâlnim la alte rase de cai. Mustangul trăia (trăiește) în preeriile nepopulate de om, în herghelii de câteva sute de exemplare (astăzi foarte posibil în număr mult mai restrâns), în care există o
Mustang () [Corola-website/Science/307710_a_309039]
-
arta sa tot ce a putut de la profesorii săi ieșeni. Acest lucru se poate vedea în lucrarea sa "Caritate" pe care a făcut-o la vârsta de douăzeci și unu de ani. Ea are o temă alegorică și exprimă mai mult un simț moral decât o imagine critică a realității. "Caritatea" dezvăluie privitorului sentimentele profunde ale pictorului, care, sensibil la necazurile oamenilor s-a agățat în acel moment de o înfățișare cu tentă umanitaristă. Stilul practicat a fost unul care duce spre decorativismul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care are ca fundament fizica: ea oferă, grație canonicii, cunoașterea naturii, care îi va permite înțeleptului să fie fericit. Canonica Criteriile adevărului sunt senzațiile, căci ele ne pun în contact cu lucrurile exterioare. Corpurile emit particule fine («simulacre»), care întâlnesc simțurile noastre și permit astfel reprezentarea sensibilă. Aceasta nu este deci «subiectivă» sau înșelătoare: prin «simulacre» ea ne pune în contact cu lucrurile. Senzațiile repetate lasă în noi amprente care ne permit anticiparea percepției, prin intermediul căreia noi putem recunoaște obiectele. Fizica
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
una din orele de asistență la clasă, în baza cărora trebuia să-i dea un calificativ tânărului asistent, ar fi spus că ""lui Poghirc i se potrivește catedra cum i se potrivește unui cazac să stea în șa"". Avea un simț special al valorii, un soi de intuiție care-i permitea să distingă calitatea intelectuală a tinerilor încă neformați, și așa se explică de ce de el s-au atașat oameni precum Culianu, Slușanschi, Francisca Băltăceanu, Adrian Pârvulescu ș.a. ""Pentru tânărul student
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
Intercontinental, Hotel Flora (azi Crowne Plaza).. A cântat și pe scena Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, alături de Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Nicu Constantin. Vocea Romicăi, cu un timbru patrunzător, o impostație naturală și un ambitus impresionant este dublată de un simț al măsurii și al tonalității similar cu al instrumentiștilor. Ea posedă un întreg arsenal de ornamente, împletind vibrato-ul natural al vocii cu triluri anume controlate, iar salturile la octave superioare erau urmate de anumite cadențe. Ca punct de plecare
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
Norvegia de foarte mult timp. Clima din nordul Norvegiei a oferit un test aspru acestor pisici. Numai exemplarele cele mai robuste și mai rezistente au supraviețuit, astfel că, de-a lungul secolelor, pisicile au dezvoltat constituții robuste, blănuri impermeabile, lungi, simțuri fine și instincte puternice. Primul club al pisicilor din rasa Norvegiană de pădure a fost fondat în 1934, iar în 1938, primul exemplar din această rasă a fost etalat într-o expoziție felină în Oslo, Norvegia. În timpul celui de-al
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
a este ansamblul de caracteristici informaționale care determină personalitatea. Funcții ale minții: 1-Percepția și reprezentarea realității. Prin percepție înțelegem culegerea de informații din spațiul fenomenal cu ajutorul simțurilor specializate precum văzul, auzul, gustul, mirosul și sensibilitatea tactila. Reprezentarea este un complex proces mental prin care algoritmi specializați extrag din fiecare tip de mesaj senzorial forme și procese specifice pe care le numim generic 'realitate'. Spre exemplu din 'mesajul
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
ca trăsături dominante: imaginația, intuiția, independența. Ca trăsături negative aceste persoane sunt dezordonate, emotive, nepractice. Realist De regulă, aceste persoane se implică în activități care nu implică sau implică în mică măsură relații sociale, negocieri. Se remarcă prin spontaneitate, stabilitate, simț practic, etc. Tipul social Persoanele care aparțin acestei categorii tind să fie sociabile, prietenoase, amabile ceea ce le favorizează implicarea în acțiuni care presupun informare, ajutorarea, dezvoltarea abilităților altor persoane, etc. Tipul întreprinzător se caracterizează prin încredere în sine, ambiție, energie
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
oculte într-o manieră care imită — ca metodă sau ca prezentare — practica cercetărilor din științele naturii sau felul în care ele descriu fenomenele lumii fizice. Acest termen nu include științele sociale, întrucât acestea folosesc date ce sunt obținute tot prin simțurile fizice. Știința spirituală, în schimb, pleacă de la premisa existenței unei lumi spirituale ce poate fi percepută nemijlocit de acei oameni care își dezvoltă simțuri sufletesc-spirituale, care ar exista la majoritatea persoanelor doar în stare latentă. Ideea de știință ocultă a
Știință spirituală () [Corola-website/Science/306626_a_307955]
-
fizice. Acest termen nu include științele sociale, întrucât acestea folosesc date ce sunt obținute tot prin simțurile fizice. Știința spirituală, în schimb, pleacă de la premisa existenței unei lumi spirituale ce poate fi percepută nemijlocit de acei oameni care își dezvoltă simțuri sufletesc-spirituale, care ar exista la majoritatea persoanelor doar în stare latentă. Ideea de știință ocultă a apărut în ocultismul secolului al XIX-lea, în special în teosofie, inclusiv la: Cabala și Tarotul au fost descrise drept științe oculte; cartea lui
Știință spirituală () [Corola-website/Science/306626_a_307955]
-
ul este de multe ori privit ca un sport mai riscant decât este în realitate. Bineînțeles că există un mare potențial de rănire pentru cei ignoranți sau cei rău pregătiți. Siguranța în acest sport este direct proporțională cu îndemânarea și simțul pilotului. Este important de știut că aproape toate accidentele de zbor cu parapanta sunt datorate erorilor de pilotaj. Echipamentul de parapantism este foarte bine construit și dacă este folosit cu grijă nu va ceda niciodată. De exemplu, o parapantă obișnuită
Parapantism () [Corola-website/Science/306649_a_307978]
-
liniște. În operele perioadei târzii de creație, paletă cromatică a artistului capătă tonuri mă întunecate, devenind ușor melancolica, departe totuși de dramatismul reprezentărilor lui Tintoretto. Veronese nu este însă un pictor pur decorativ. El stăpânește la perfecție tehnică artistică, iar simțul deosebit al luminii și culorii îi va determina pe pictorii coloriști, inclusiv pe impresioniști, să-și desăvârșească tehnică studiind operele lui Veronese. În limbajul artistic a intrat de altfel noțiunea de ""verdele Veronese"", prin care se înțelege culoarea albastru-verzuie, care
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]