19,182 matches
-
să se facă chei false; în același timp, cu ajutorul amforelor în care i se aducea vinul i se trimise prizonierului o frânghie lungă; într-o seară, la căderea nopții în timp ce soldații din gardă erau la masă, servitorul credincios deschise închisoarea stăpânului său, cu ajutorul cheilor false. Turnul dădea într-o curte interioară a palatului, ale cărei terase dominau de sus marea de Marmara; cum nu trecea nimeni pe acolo, ea era plină de ierburi înalte: Andronic se pitulă mai întâi în desiș
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
și se gândea să se omoare mai curând decât să se întoarcă în celulă, când deodată avu o inspirație genială. Sunt un sclav scăpat din închisoare, zise el. Vă rog să nu mă lăsați să cad din nou în mâinile stăpânului, care mă va pune să plătesc scump fuga". Avea lanțurile la picioare, vorbea o grecească barbară: fu crezut, cu atât mai mult cu cât stăpânul bărcii, înțelegând înșelătoria, cerea, strigând, pe fugar ca și când i-ar fi aparținut. Soldații, găsind gluma
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
închisoare, zise el. Vă rog să nu mă lăsați să cad din nou în mâinile stăpânului, care mă va pune să plătesc scump fuga". Avea lanțurile la picioare, vorbea o grecească barbară: fu crezut, cu atât mai mult cu cât stăpânul bărcii, înțelegând înșelătoria, cerea, strigând, pe fugar ca și când i-ar fi aparținut. Soldații, găsind gluma foarte caraghioasă, restituiră, râzând, pe pretinsul sclav pretinsului stăpân. De data aceasta, Andronic era salvat. Vâslind el ajunse la casa sa din Vlanga, nu departe
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
Avea lanțurile la picioare, vorbea o grecească barbară: fu crezut, cu atât mai mult cu cât stăpânul bărcii, înțelegând înșelătoria, cerea, strigând, pe fugar ca și când i-ar fi aparținut. Soldații, găsind gluma foarte caraghioasă, restituiră, râzând, pe pretinsul sclav pretinsului stăpân. De data aceasta, Andronic era salvat. Vâslind el ajunse la casa sa din Vlanga, nu departe de țărm; părinții lui îl așteptau. Îndată își scoate lanțurile, ia din nou barca, vâslește pe lângă ziduri, trece dincolo de castelul celor Șapte Turnuri; în
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
a încerca un simulacru de rezistență și din tabăra sa din calcedonia, Andronic adresă palatului un ultimatum trufaș cerând destituirea protosebastului, retragerea regentei într-o mânăstire, lăsarea puterii în mâinile tânărului împărat. De altfel, în capitală, toată lumea făcea urări noului stăpân și alerga la picioarele lui. Oamenii din popor și mulți de la curte alergau zilnic în Calcedonia spre a-l vedea; ei îi admirau înfățișarea mândră, vorba elocventă și se întorceau veseli, spune istoricul Nicetas, "ca și cum ar fi vizitat insulele fericite
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
-i voi face pe ai tăi să-mi plătească tot răul ce mi ai făcut." Răutăcioșii glumeți nu se înșelau de loc. Unele după altele, rudele lui Manuel aveau să dispară, victime ale teribilei ambiții a lui Andronic. De fapt, stăpân peste toate, el administra imperiul ca un adevărat suveran: adversarii săi politici, mai ales șefii marilor familii aristocratice, erau îndepărtați fără milă și loviți; în toate locurile își instala oamenii săi. Dar, pentru a deveni în adevăr împărat, trebuia să
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
primului imperiu caldeean, "Marduk" a devenit căpetenia zeilor, întocmai ca Amon al egiptenilor, și i se atribuia creația lumii. Era reprezentat în tovărășia unui balaur. Preoții au compus în onoarea lui celebrul "Poem al creației" (Enûma Eliš). "Marduk" era și stăpânul regilor, servindu-le acestora ca model în conducerea statului și în războaie. În unele tradiții, "Marduk" era socotit drept "zeu unic", reprezentare timpurie a "monolatriei", respectiv a "henoteismului". În relație cu "Marduk" erau și următoarele zeități: La asirieni zeul principal
Religia în vechiul Babilon () [Corola-website/Science/315537_a_316866]
-
Wisborg. Între timp, Hutter evadează din castel și se grăbește spre casă. Pe vapor, contele omoară tot echipajul, așa că vasul ajunge gol în Wisborg. Knock a fost între timp internat în azilul de nebuni, unde acuma se bucură de sosirea "stăpânului". Hutter a reușit să revină la Ellen, dar e prea târziu: vampirul a ajuns înaintea sa și a răspândit ciuma în oraș mulțumită șobolanilor din sicrie. În Wisborg se instalează panica, iar Knock este luat drept vinovat, odată cu evadarea sa
Nosferatu – Simfonia groazei () [Corola-website/Science/315547_a_316876]
-
anul 1143, cei doi frați mai mari ai lui Manuel, Alexe și Andronic, dispărură brusc în câteva săptămâni. Manuel devenea astfel moștenitorul tronului, substituit de voința tatălui său muribund, lui Isac, fratele mai în vârstă. Or, pentru un basileu bizantin, stăpânul unuia din tronurile, cele mai mărețe ale epocii, era un lucru mai mult decât mediocru să se însoare cu o simplă contesă germană. Pe lângă aceasta, se pare că aerele disprețuitoare pe care le arăta Conrad al III-lea jignise lumea
Bertha de Sulzbach () [Corola-website/Science/315586_a_316915]
-
gardă și împărți cu excepția coroanei aproape toate prerogativele puterii supreme. Pentru dânsa, împăratul făcu cele mai nebunești cheltuieli: mări de bogăție, cum spunea Nicetas, fură vărsate la picioarele ei. Orgolioasă, arogantă, ea primea onorurile și banii: în jurul ei, după exemplul stăpânului, se îndesau curtenii, părăsind-o pe împărăteasa legitimă pentru favorită. Se pare că cea dintâi nu încercă de loc să pună capăt izolării ei. Irina își făcu viața ei aparte și o umplu cu fapte bune, ajutând pe văduve, protejând
Bertha de Sulzbach () [Corola-website/Science/315586_a_316915]
-
și Iosip Byrlou, au fost capturați și închiși. Pentru a potoli revolta, guvernul austriac a emis la 11 mai 1844 un decret prin care a recunoscut dreptul de a folosi pădurile și pășunile de către țărani, în schimbul plății unor taxe către stăpânul terenurilor respective. Un an mai tâziu, creșterea taxelor de către proprietari a dus la formularea unor noi plângeri către autorități, iar Luchian Cobiliță a fost trimis de huțuli la Viena cu o scrisoare către Parlament. Revenit în Bucovina în anul 1846
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
miliarde la nivel mondial, ceea ce îl face filmul cu cele mai bune încasări din istorie, fără să fie luată în calcul inflația. În vremurile recente, multe filme epice fantastice au fost produse cu succes variat, inclusiv celebra și aclamata trilogie "Stăpânul inelelor" a lui Peter Jackson, bazate pe romanele cu același nume ale lui J. R. R. Tolkien, seria "Harry Potter" după romanele lui J. K. Rowling și Cronicile din Narnia după romanele lui C. S. Lewis. Mai recent, filmul lui
Film epic () [Corola-website/Science/315741_a_317070]
-
o fire veselă și jucăușă. În prima parte a vieții are un nivel de activitate destul de ridicat, apoi devine mai sedentar. Se împacă bine cu copiii, masculii pot fi dominanți și agresivi în prezența altor câini masculi. Foarte atașați de stăpâni, preferă o relație mai profundă cu un anumit membru din familie. Sunt recunoscuți ca niște animale curate și fără cerințe deosebite de îngrijire. Nu se pot lăuda cu o stare de sănătate prea bună. Incidența cazurilor de cancer este foarte
Boxer (câine) () [Corola-website/Science/315797_a_317126]
-
inscripție: „1780, au plătit această tindă de o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt foarte important, care desemnează comanditarii acestei picturi. În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris jupânese (boieroaice, stăpâne) . Pe iconostas, deasupra registrului ce conține icoanele împărătești, se desfășoară o altă inscripție: „Ani[i] Domnului 1780, acest sf[ânt] fruntar l-au plătit Pop Eanoș Părșinar și cu jupâneasa dumisale Marica
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
socotind drept cea mai plăcută distracție să se îmbete în compania acestora. Găsind visteria aproape goală, basileul, pentru a-și achita datoria față de eretici, a împovărat cu un impozit extraordinar toate categoriile de populație, inclusiv clerul ortodox. Ostașii-cruciați făceau pe stăpânii absoluți în împrejurimile capitalei. La insistențele împăratului, patriarhul Ioan Kamateros a fost nevoit să facă un șir de concesii papei. Toate acestea au stârnit o indignare extremă printre locuitorii capitalei, care nu uitau de superioritatea exclusivă a Imperiului romeu (cel
Alexios al IV-lea Angelos () [Corola-website/Science/316627_a_317956]
-
pentru a ajunge la un final izbăvitor. În prima operă ("Aurul Rinului" - "Das Rheingold"), nibelungul pitic Alberich renunță la iubire pentru a câștiga aurul Rinului, din care își face un inel care îi conferă puteri magice. În acest timp, Wotan, stăpânul zeilor, regretă promisiunea de a o da pe Freia, zeița tinereții și frumuseții, uriașilor, în schimbul ajutorului acestora pentru reconstrucția Valhallei. Wotan îl înșală pe Alberich și fură inelul magic, dându-l uriașilor în locul zeiței Freia. Dar, piticul Alberich blestemase inelul
Inelul Nibelungilor () [Corola-website/Science/316678_a_318007]
-
să lupte cu uriașul Fafner, folosind sabia ruptă a tatălui său și îl invinge. Dar apoi, îl ucide și pe piticul Mime pentru trădarea lui, totul sub privirile satisfăcute ale piticului Alberich. Între timp, Wotan, obosit, renunță să mai fie stăpânul zeilor, abandonând lumea în sarcina iubirii omenești. O pasăre îl duce pe Siegfried la Valkiria Brunhilde adormită, pe care o trezește. Brunhilde renunță la puterile ei și cei doi îndrăgostiți ajung împreună, fiind reuniți de inelul magic. Dar, răzbunarea zeilor
Inelul Nibelungilor () [Corola-website/Science/316678_a_318007]
-
Andros și Naxos, cele mai importante orașe portuare din Hellespont și din Marea Marmara: Gallipoli, Rhaedestos și Heracleea, ca și Adrianopolul în interiorul Traciei imperiale. Din Constantinopol, Veneția avea trei optimi, celelate cinci optimi rămânând în posesia împăratului. Dogele se numea Stăpân al unui sfert din Imperiul roman, și atunci când prinții franci trebuiau să prersteze omagiul împăratului de la Constantinopol, Dandolo era scutit de acest jurământ, conform dispozițiilor tratatului. Un imperiu colonial venețian era astfel creat în Orient. Venețienii comandau întreaga rută maritimă
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
Bizantin va fi salvata de catastrofa care se abătea asupra imperiului latin din Balcani. Aristocrația rurală bizantină din Tracia recunoștea la început suveranitatea latină și, prin intermediul menținerii în posesie a vechilor sale proprietăți și pronoia, se punea în serviciul noilor stăpâni. Latinii respinseseră propunerile aristocrației grecești, dispusă la împăcare, crezând că pot forța dispozițiile tratate cu puternicul țar al bulgarilor. Aristocrația grecească se revolta împotriva dominației latine și apela la ajutorul țarului Kaloian, promițându-i serviciile sale și propunându-i coroana
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
spre desfătări amoroase și extrem de generos la daruri. Theodor I avea moșii vaste-proprietăți ale neamului Laskaris, ale visteriei și cele pe care el le-a inclus în domeniul imperial potrivit dreptului suveranului. Acestea erau, în primul rând, teritoriile rămase fără stăpâni: proprietățile bisericilor și ale mănăstirilor din capitală (printre altele, moșiile imense ale catedralei Sfânta Sofia), cele ale dynatoi-lor bizantini care-și pierduseră viața sau trecuseră de partea latinilor. Anume din acest fond acorda basileul răsplățile generoase pentru partizanii săi, menționate
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
setea de putere și de aur. Basileul s-a apropiat de dușmanul înverșunat al papalității, împăratul german Frederic al II-lea de Hohenstaufen care îi promitea lui Vatatzes să-i facă pe latini să părăsească Constantinopolul și să-l restituie stăpânului său legitim; în schimb, împăratul grec să se recunoască vasal al împăratului din Occident și să restabilească unirea ruptă dintre cele două biserici. E greu de spus ce grad de sinceritate cuprindeau aceste promisiuni. În alianța ce se încheia, grecii
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
să caute în mânăstire un refugiu împotriva furtunilor vieții, dacă împăratul murea înaintea ei. De aceea, lângă mânăstire ea puse să se clădească construcții mai confortabile și mai somptuoase, pentru nevoile femeilor din casa imperială. Era așa numita "casă a stăpânilor" sau "locuința prinților". Ridicate în afară de zidul mânăstirii și independente de aceasta, clădirile comunicau totuși ușor cu mânăstirea și aveau caracterul lor de sfințenie. Astfel, în timp ce Alexios pregătea în mânăstirea lui Hristos un mormânt pentru trupul lui muritor, Irina își pregătea
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
Gândiți-vă la el înainte de a da sentința și luați seama să fie demnă de Judecătorul Suprem care vede secretele inimilor". La această ieșire neașteptată, tribunalul își pierdu cumpătul. Câțiva înclinau spre achitare; cei mai mulți totuși se temură de mânia noului stăpân. Ana Dalassena e condamnată în cele din urmă la exil, fiind trimisă împreună cu fiii săi într una din insulele arhipelagului Prinkipo. Totuși, disgrația Comnenilor fu scurtă. Marele lor adversar, Cezarul Ioan Ducas, care înlocuise pe Roman și pe Evdochia la
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
putea fi fericită: fiul ei era împărat. Și precum ea era aceea care-i pregătise calea tronului, tot așa influența ei se simți puternic în instalarea noii dinastii. Alexios I Comnen avea un foarte dezvoltat spirit de familie. Îndată ce fu stăpân pe putere, cea dintâi grijă a lui fu de a copleșii cu onoruri pe toate rudele sale; pentru frații, pentru cumnații săi, el a creat demnități noi și răsunătoare și a împărțit între ei cele mai înalte slujbe de stat
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
Membru al celei mai exuberante specii de dragoni, este un vesel stăpân al vremii, domnind asupra norilor, ploii, tunetelor și fulgerelor. Este împăratul tuturor creaturilor cu solzi, unul dintre cele patru animale celeste ale Chinei și unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului chinezesc. Vechii împărați susțineau că sunt descendenți ai acestor
Dragonul asiatic () [Corola-website/Science/315097_a_316426]