19,017 matches
-
III.7 Elev adolescent sau elev autonom? Pe baza acestei teme, s-a realizat un studiu plecând de la ipoteza că printre „oamenii școlii”, prin aceasta înțelegându-se elevi și profesori, nu este conturată o imagine clară asupra a ceea ce înseamnă autonomia elevului. Mai mult, autonomia nu este identificată printre caracteristicile elevului adolescent. Pentru verificarea acestei ipoteze s-a procedat la analiza de conținut a răspunsurilor la cele două întrebări deschise privind caracteristicile elevului adolescent și ale celui autonom. Ceea ce surprinde la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sau elev autonom? Pe baza acestei teme, s-a realizat un studiu plecând de la ipoteza că printre „oamenii școlii”, prin aceasta înțelegându-se elevi și profesori, nu este conturată o imagine clară asupra a ceea ce înseamnă autonomia elevului. Mai mult, autonomia nu este identificată printre caracteristicile elevului adolescent. Pentru verificarea acestei ipoteze s-a procedat la analiza de conținut a răspunsurilor la cele două întrebări deschise privind caracteristicile elevului adolescent și ale celui autonom. Ceea ce surprinde la prima vedere este frecvența
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rezultate: Din nou surprinde frecvența mică a caracteristicii aflate pe primul loc (45). Dar se observă că libertatea apare pe primul loc atât ca trăsătură a elevului adolescent, cât și a elevului autonom. Indirect, aceasta înseamnă că elevii recunosc în autonomie o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de conținut, se poate spune că elevii dovedesc a avea o imagine mai clar conturată asupra a ceea ce este elevul adolescent decât o au profesorii. De asemenea, identifică mai multe caracteristici comune elevilor adolescenți și celor autonomi decât profesorii. CONCLUZII Autonomia elevului - un subiect controversat? Ceea ce se declamă ca ideal educațional al școlii românești, „formarea personalității autonome” s-a dovedit a fi un domeniu controversat al teoriei și practicii educaționale. Dincolo de lipsa bibliografiei consistente în limba română pe această temă, autonomia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Autonomia elevului - un subiect controversat? Ceea ce se declamă ca ideal educațional al școlii românești, „formarea personalității autonome” s-a dovedit a fi un domeniu controversat al teoriei și practicii educaționale. Dincolo de lipsa bibliografiei consistente în limba română pe această temă, autonomia suscită reacții vii în rândul practicienilor. Cadrele didactice percep autonomia despre care este bine să nu se discute, pentru că școala este o instanță reprezentând autoritatea, deci nu se poate ca ea să stimuleze autonomia. De parcă autoritatea și autonomia sunt doi
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
educațional al școlii românești, „formarea personalității autonome” s-a dovedit a fi un domeniu controversat al teoriei și practicii educaționale. Dincolo de lipsa bibliografiei consistente în limba română pe această temă, autonomia suscită reacții vii în rândul practicienilor. Cadrele didactice percep autonomia despre care este bine să nu se discute, pentru că școala este o instanță reprezentând autoritatea, deci nu se poate ca ea să stimuleze autonomia. De parcă autoritatea și autonomia sunt doi termeni antinomici, două realități care se exclud reciproc în spațiul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în limba română pe această temă, autonomia suscită reacții vii în rândul practicienilor. Cadrele didactice percep autonomia despre care este bine să nu se discute, pentru că școala este o instanță reprezentând autoritatea, deci nu se poate ca ea să stimuleze autonomia. De parcă autoritatea și autonomia sunt doi termeni antinomici, două realități care se exclud reciproc în spațiul școlii. Și ce-ar fi școala fără profesor? Un vapor fără cârmaci. Oricât de bine utilat și oricât de modern ar fi vaporul respectiv
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
această temă, autonomia suscită reacții vii în rândul practicienilor. Cadrele didactice percep autonomia despre care este bine să nu se discute, pentru că școala este o instanță reprezentând autoritatea, deci nu se poate ca ea să stimuleze autonomia. De parcă autoritatea și autonomia sunt doi termeni antinomici, două realități care se exclud reciproc în spațiul școlii. Și ce-ar fi școala fără profesor? Un vapor fără cârmaci. Oricât de bine utilat și oricât de modern ar fi vaporul respectiv, fără cineva care să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adorat sau detestat, aprobat sau dezaprobat, profesorul are misiunea de a completa sau de a desăvârși formarea viitorilor cetățeni adulți. În acest context nu ni se pare o exagerare afirmația că școala în sine contribuie în mică măsură la construirea autonomiei elevului; responsabilitatea primă îi revine profesorului. „De caracteristicile și de calitatea dialogului pe care acesta îl stabilește în raportul de muncă școlară cu elevii săi, de caracteristicile climatului pe care îl creează la lecție depinde, în mare măsură, calitatea muncii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și de a nu da înapoi în fața greutăților, priceperea de a realiza o evaluare corectă a performanțelor elevilor sunt tot atâtea calități care asigură eficiența muncii la catedră”(S. Iancu, 2000, p. 68) și care adăugăm noi, contribuie la construirea autonomiei elevului. Dirijarea permanentă a acțiunilor elevilor, nerecunoașterea de către profesor a propriilor imperfecțiuni, necunoașterea personalității elevilor, a nevoilor și intereselor lor sunt tot atâtea motive care inhibă autonomia acestora. Contrar temerilor exprimate de multe cadre didactice, autonomia elevului nu suprimă autoritatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
catedră”(S. Iancu, 2000, p. 68) și care adăugăm noi, contribuie la construirea autonomiei elevului. Dirijarea permanentă a acțiunilor elevilor, nerecunoașterea de către profesor a propriilor imperfecțiuni, necunoașterea personalității elevilor, a nevoilor și intereselor lor sunt tot atâtea motive care inhibă autonomia acestora. Contrar temerilor exprimate de multe cadre didactice, autonomia elevului nu suprimă autoritatea profesorului. Dimpotrivă, nimeni nu poate ajunge autonom dacă anterior nu a respectat regulile unei autorități. Autonomia nu înseamnă lipsa regulilor, ci construirea unui univers propriu în interiorul regulilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
noi, contribuie la construirea autonomiei elevului. Dirijarea permanentă a acțiunilor elevilor, nerecunoașterea de către profesor a propriilor imperfecțiuni, necunoașterea personalității elevilor, a nevoilor și intereselor lor sunt tot atâtea motive care inhibă autonomia acestora. Contrar temerilor exprimate de multe cadre didactice, autonomia elevului nu suprimă autoritatea profesorului. Dimpotrivă, nimeni nu poate ajunge autonom dacă anterior nu a respectat regulile unei autorități. Autonomia nu înseamnă lipsa regulilor, ci construirea unui univers propriu în interiorul regulilor deja existente. Nevoia de autonomie este conștientizată și se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a nevoilor și intereselor lor sunt tot atâtea motive care inhibă autonomia acestora. Contrar temerilor exprimate de multe cadre didactice, autonomia elevului nu suprimă autoritatea profesorului. Dimpotrivă, nimeni nu poate ajunge autonom dacă anterior nu a respectat regulile unei autorități. Autonomia nu înseamnă lipsa regulilor, ci construirea unui univers propriu în interiorul regulilor deja existente. Nevoia de autonomie este conștientizată și se manifestă în perioada adolescenței. Rezultatele cercetării au arătat însă, că autonomia nu se construiește în această perioadă. Începuturile ei sunt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de multe cadre didactice, autonomia elevului nu suprimă autoritatea profesorului. Dimpotrivă, nimeni nu poate ajunge autonom dacă anterior nu a respectat regulile unei autorități. Autonomia nu înseamnă lipsa regulilor, ci construirea unui univers propriu în interiorul regulilor deja existente. Nevoia de autonomie este conștientizată și se manifestă în perioada adolescenței. Rezultatele cercetării au arătat însă, că autonomia nu se construiește în această perioadă. Începuturile ei sunt undeva în timpul școlii generale, deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
autonom dacă anterior nu a respectat regulile unei autorități. Autonomia nu înseamnă lipsa regulilor, ci construirea unui univers propriu în interiorul regulilor deja existente. Nevoia de autonomie este conștientizată și se manifestă în perioada adolescenței. Rezultatele cercetării au arătat însă, că autonomia nu se construiește în această perioadă. Începuturile ei sunt undeva în timpul școlii generale, deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din clasa a XIIa și cei din clasele a X-a și a XI-a. Dacă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
existente. Nevoia de autonomie este conștientizată și se manifestă în perioada adolescenței. Rezultatele cercetării au arătat însă, că autonomia nu se construiește în această perioadă. Începuturile ei sunt undeva în timpul școlii generale, deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din clasa a XIIa și cei din clasele a X-a și a XI-a. Dacă autonomia ar fi început să se construiască exclusiv în această perioadă, atunci adolescenții ajunși la sfârșitul ei (în clasa a XIIa) ar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nu se construiește în această perioadă. Începuturile ei sunt undeva în timpul școlii generale, deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din clasa a XIIa și cei din clasele a X-a și a XI-a. Dacă autonomia ar fi început să se construiască exclusiv în această perioadă, atunci adolescenții ajunși la sfârșitul ei (în clasa a XIIa) ar trebui să dovedească un grad mai mare de autonomie decât colegii lor mai mici. Cu alte cuvinte, cadrele didactice
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din clasele a X-a și a XI-a. Dacă autonomia ar fi început să se construiască exclusiv în această perioadă, atunci adolescenții ajunși la sfârșitul ei (în clasa a XIIa) ar trebui să dovedească un grad mai mare de autonomie decât colegii lor mai mici. Cu alte cuvinte, cadrele didactice de la orice nivel de învățământ contribuie la contribuie la construirea autonomiei elevilor lor. O dovadă este și faptul că autonomia a stat în atenția specialiștilor Centrului Național pentru Pregătirea Profesorilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
atunci adolescenții ajunși la sfârșitul ei (în clasa a XIIa) ar trebui să dovedească un grad mai mare de autonomie decât colegii lor mai mici. Cu alte cuvinte, cadrele didactice de la orice nivel de învățământ contribuie la contribuie la construirea autonomiei elevilor lor. O dovadă este și faptul că autonomia a stat în atenția specialiștilor Centrului Național pentru Pregătirea Profesorilor, atunci când au fost elaborate standardele pentru profesia didactică. Unul dintre principiile - nucleu pe care se fundamentează aceste standarde este: „Cadrul didactic
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
XIIa) ar trebui să dovedească un grad mai mare de autonomie decât colegii lor mai mici. Cu alte cuvinte, cadrele didactice de la orice nivel de învățământ contribuie la contribuie la construirea autonomiei elevilor lor. O dovadă este și faptul că autonomia a stat în atenția specialiștilor Centrului Național pentru Pregătirea Profesorilor, atunci când au fost elaborate standardele pentru profesia didactică. Unul dintre principiile - nucleu pe care se fundamentează aceste standarde este: „Cadrul didactic cunoaște elevul și îl ajută în propria dezvoltare. ”(L.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
creativității; * Facilitarea colaborării și comunicării între elevi”(L. Gliga, 2002, p. 76). Acest principiu se regăsește apoi, căpătând diferite forme de exprimare, în standardele profesionale pentru învățători și pentru profesorii de matematică din gimnaziu. Așadar, problema rolului profesorului în construirea autonomiei elevului stă în atenția factorilor de decizie în domeniul educației din țara noastră. În aceste condiții rămâne valabilă întrebarea Cum se explică reticența cadrelor didactice față de problema autonomiei elevului. La rândul lor, elevii dovedesc un grad ridicat de autonomie, dar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pentru profesorii de matematică din gimnaziu. Așadar, problema rolului profesorului în construirea autonomiei elevului stă în atenția factorilor de decizie în domeniul educației din țara noastră. În aceste condiții rămâne valabilă întrebarea Cum se explică reticența cadrelor didactice față de problema autonomiei elevului. La rândul lor, elevii dovedesc un grad ridicat de autonomie, dar fiind puși în situația de a identifica trăsături ale elevului autonom, solicită mai întâi explicații cu privire la sensul acestui concept. Concluzia firească ce rezultă de aici este că profesorii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
construirea autonomiei elevului stă în atenția factorilor de decizie în domeniul educației din țara noastră. În aceste condiții rămâne valabilă întrebarea Cum se explică reticența cadrelor didactice față de problema autonomiei elevului. La rândul lor, elevii dovedesc un grad ridicat de autonomie, dar fiind puși în situația de a identifica trăsături ale elevului autonom, solicită mai întâi explicații cu privire la sensul acestui concept. Concluzia firească ce rezultă de aici este că profesorii stimulează construirea autonomiei elevilor, dar că nu se discută niciodată despre
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rândul lor, elevii dovedesc un grad ridicat de autonomie, dar fiind puși în situația de a identifica trăsături ale elevului autonom, solicită mai întâi explicații cu privire la sensul acestui concept. Concluzia firească ce rezultă de aici este că profesorii stimulează construirea autonomiei elevilor, dar că nu se discută niciodată despre acest subiect sau că el este adus în discuție foarte rar în spațiul școlar. O posibilă soluție la această situație ar fi abordarea în cadrul orelor de dirigenție, literatură, religie a unor teme
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dar că nu se discută niciodată despre acest subiect sau că el este adus în discuție foarte rar în spațiul școlar. O posibilă soluție la această situație ar fi abordarea în cadrul orelor de dirigenție, literatură, religie a unor teme precum: * Autonomia - caracteristică a individului contemporan; * Autonomia mea și a celorlalți; * Există autonomie totală? * Autonomie = absența regulilor? * Autonomie și autoritate în spațiul școlii; * Autonomie și cooperare; * Sunt autonom în spațiul școlii? * Elevul autonom și conduita sa. Aceste teme sunt doar niște propuneri
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]