19,153 matches
-
de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-a păstrat în mică măsură. Fauna terestră este reprezentată de specii caracteristice habitatelor din zonelor colinare. În estul comunei se află o mică suprafață (9 %) a sitului Natură 2000 (ROSPA 0063) „Lacurile de acumulare Buhuși, Bacău, Berești”, arie de protecție specială avifaunistică. Cele două localități ale comunei sunt tipice zonelor de deal cu
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor, pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de localitatea Carașova și în podișul calcaros Ravniștea. Întâlnim un habitat cu aspect de tufe răzlețe cu puține specii în compoziția floristică, situate pe pereți calcaroși sau versanți abrupți cu lapiezuri și procent ridicat de rocă nudă. Elementele ce alcătuiesc asociații specifice pentru zona calcaroasă din Cheile Carașului - Cheile Gârliștei, prezintă
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
fost ulterior ridicată la suprafață, readusă în Franța și ancorată în portul La Rochelle din 1998. În perioada 1960-1964, Jacques-Yves Cousteau a condus un program numit „Precontinent”, având ca scop studiul capacității oamenilor de a locui într-o casă submarină, habitat special construit sub apă. Succesul acestor cercetări a determinat derularea unui nou proiect, „Precontinent II”, desfășurat pe o perioadă de 1 lună și implicând 5 scafandri. Filmările subacvatice realizate pe parcursul acestor proiecte au furnizat materialul necesar realizării filmului "Lumea fără
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
actuale de conversie a energiei, că nici o persoană nu ar fi capabilă să-și cheltuiasca toate unitățile energetice. Odată ce un tehnat a fost creat, mișcarea tehnocratică consideră că următorul pas ar trebui să fie construcția unor forme total diferite de habitat, numite Urbanate. Un urbanat este de fapt un ansamblu de clădiri unde oamenii ar locui și munci. Aceste urbanate ar deține toate facilitățile de care comunitatea ar avea nevoie, facilități precum școli, spitale, centre comerciale, facilități de management a deșeurilor
Mișcarea Tehnocratică () [Corola-website/Science/310705_a_312034]
-
porțile pentru public, iar la conducerea să este numit , fost student al profesorului D. Gusti și membru al echipelor de monografiști În timpul lui Gheorghe Focșa au fost fundamentate direcțiile de dezvoltare a muzeului, pe baza unor criterii multiple: istoric (reprezentarea habitatului tradițional și implicit a culturii populare în dezvoltarea să spațială, între secolele XVII-XX), social, geografic (gruparea monumentelor pe provincii istorice), economic (tipologia gospodăriei în funcție de ocupații și meșteșuguri), artistic (prezenta esteticului ca valoare implicită sau explicită), al autenticității și tipicității
Gheorghe Focșa () [Corola-website/Science/308784_a_310113]
-
arheologică, numeroase cercetări arheologice perighetice în localități din județele Suceava, Botoșani și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești, Preutesti, Prajeni, orașele Suceava, Siret), ceea ce i-a permis elaborarea unor studii privind evoluția habitatului în microzonele respective. b.proiecte de cercetare ◦1970-1983: Primele culturi neolitice de pe teritoriul Moldovei, cercetare în cadrul doctoratului. ◦2001-2003: grant realizat în cadrul Universității “Al.I. Cuza” din Iași, finanțat de CNCSIS, cu tema Viață și ambientul comunităților eneolitice de la est de
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
arheologice din secolele XIV-XV de la Suceava-“Parcul Cetății”, în Arheologia Moldovei, IX, 1980, p. 93-101 (în colaborare cu Rodica Popovici). 18.Unele aspecte privind formarea poporului român în opera lui Nicolae Iorga, în Hierasus, III, 1981, p. 145-150. 19.Evoluția habitatului din bazinul Somuzului Mare, în zona comunei Preoțești, în Suceava, VIII, 1981, p. 169-182 (în colaborare cu St. Manea). 20.Un opaiț român descoperit la Plavalari (comunicări Udesti, jud. Suceava) în Suceava, VIII, 1981, p. 553-556 (în colaborare cu M.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1988, p. 328-329. 8.La genèse et l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, Iași, 1987, în Analele Științifice ale Universității Iași, seria Istorie, t.XXXV, 1989, p. 89-90. 9.J.Guilaine, A.Freises, R.Montjardin, Leucate-Corrège, habitat noyé du Néolithique Cardial, Toulouse et Sète, 1984, în Analele Științifice ale Universității Iași, seria Istorie, t.XXXVI, 1990, p. 166-167. 10.Archäologische Nachrichten aus Baden, 38-39, Freiburg, 1987, în Arheologia Moldovei, XIV, 1991, p. 167. 11.Chipped Stone Industries
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 225-230. 24.O.Levitchi, I.Manzura, T.Demcenko, Necropola tumulara de la Sarateni, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 232-236. 25.S.A.Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (I). Habitatul turdasean de la Orastie-Dealul Pemilor, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 221-225 (în colaborare cu V.Cotiuga). 26.P.Roman, Al.Paunescu, Ostrovul Corbului, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica, VI, 1999, p. 193-196.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
de către el a chestiunilor legate de mediul înconjurător, în urma lansării filmului său „"Fierce Creatures"” („Creaturi fioroase”), în care apare un astfel de animal, și a „Operațiunii Lemurian cu John Cleese”, care a scos în evidență suferința lor pe insula Madagascar - habitatul lor natural. Cleese l-a interpretat recent pe asistentul lui Q („R”), și apoi pe Q însuși, în filmele James Bond. A lucrat de asemenea la Shrek 2, și a apărut în primele două filme „"Harry Potter"” (ca „Nick aproape
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
pot fi găsite în Europa continentală din nordul Scandinaviei până în Grecia și Italia, în Asia, Mexic, Maroc și în vestul Americii de Nord, în regiunea Munților Stâncoși la altitudini de până la 3500 metri. Ciupercile pot crește solitar sau în grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris), pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa), mesteacăn (Betula pendula), fag (Fagus sylvatica) și brad. Dau roade din vară până toamna, după ploi abundente. Hribul poate fi
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
o suprafață aproximativă de 180.000 km (sau 70,000 mi) este extrem de importantă din punct de vedere ecologic global și nu doar local, datorită biodiversității sale excepționale, atât ca specii de animale și plante cât și ca varietate a habitatelor existente. Zona este, de asemenea, locul de naștere al eticii de conservare promovate de Aldo Leopold, americanul devenit faimos datorită modului său total diferit de abordare și tratare a problemelor mediului înconjurător. Nu întâmplător, etica de conservare a lui Leopold
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
este un termen, o perspectivă, o interpretare, o filozofie și o modalitate concretă a arhitecturii de a construi structuri și clădiri prin promovarea armoniei dintre habitatul uman și natură, care se realizează prin proiectarea clădirilor, interioarelor și a tuturor anexelor într-un asemenea mod încât opera umană este armonios integrată mediului, devenind o parte fluentă a locului, un continuu de la natură prin habitat către natură. Architecți
Arhitectură organică () [Corola-website/Science/304985_a_306314]
-
promovarea armoniei dintre habitatul uman și natură, care se realizează prin proiectarea clădirilor, interioarelor și a tuturor anexelor într-un asemenea mod încât opera umană este armonios integrată mediului, devenind o parte fluentă a locului, un continuu de la natură prin habitat către natură. Architecți precum Gustav Stickley, Antoni Gaudi, Frank Lloyd Wright, Louis Sullivan, Bruce Goff, Rudolf Steiner, Bruno Zevi, Aalvar Alto, Le Corbusier, Imre Makovecz, respectiv cel mai recent Friedensreich Hundertwasser, Hans Scharoun și Anton Alberts sunt printre cei mai
Arhitectură organică () [Corola-website/Science/304985_a_306314]
-
la săpat. Toate speciile de manguste posedă glande anale pentru marcarea cu miros și toate au un simț dezvoltat al văzului, mirosului și auzului. Culoarea blănii variază în funcție de specie și mediul înconjurător - pot exista variații în cadrul unei singure specii, în funcție de habitatul specific. Aceasta pentru ca fiecare comunitate să se poată contopi cu mediul înconjurător. De obicei blana are o singură culoare, deși aspectul general pare oarecum cărunt. Doar câteva specii au pete distincte pe blană; mangusta dungată, de exemplu, are dungi mari
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
blană; mangusta dungată, de exemplu, are dungi mari închise pe spate și pe crupă, iar mangusta cu coada inelată, din Madagascar, are, cum sugerează și numele, dungi închise în jurul cozii. În teritoriul ei natural trăiește în orice tip imaginabil de habitat, de la nivelul mării până la înălțimi de 2000 metri sau mai mult. Ea se întâlnește de la deșerturi până la păduri tropicale, și dela dealuri cu păduri dese până la câmpii deschise, acoperite cu arbuști. Se mai întâlnește în toate tipurile de regiuni de
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
la 1 an, durata medie de viață este de 2 - 3 ani. Scorpionii falși trăiesc în toate zonele tropicale și temperate. Se ascund în peșteri, în sol, în crăpăturile pietrelor, sub scoarța copacilor doborâți, iar câteva specii s-au adaptat habitatului uman, fiind întâlnite uneori între filele cărților (așa numitul "scorpion de cărți"), în crăpăturile clădirilor, ori în colțurile ascunse ale mobilierului vechi. Pseudoscorpionii habitează și pe arbori. Unele specii sunt întâlnite în colonii de termite și furnici, cu larvele cărora
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
a găsit o utilizare în confecționarea scheletului coroanelor funerare. În timp s-au constatat efecte negative asupra mediului, prin concurența făcută speciilor autohtone, ceea ce a condus chiar la eliminarea unora dintre acestea pe arealele afectate. Îndepărtarea tufărișului de amorfă din habitatele naturale invadate, în scopul regenerării acestora, este deosebit de dificilă, din cauza prolificității deosebite a speciei, presupunând, de asemenea, resurse financiare foarte mari.
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
pădurile de stepa eurosiberiana cu Quercus sp (incluse în Anexa I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse în Convenția de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pășunate moderat, restul fiind bine conservate. Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic încă puțin valorificat. Peisajele naturale specifice, pădurii cu o mare extindere și cu un fond cinegetic bogat, monumentele istorico-culturale, obiceiurile și ocupațiile
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cei mai vechi munți din România. Unicitatea lor este rezultatul combinației dintre caracterul geologic intrinsec și specificitatea și locația lor biogeografica. Acești munți prezintă ecosisteme caracteristice pentru stepa ponto-balcanică, păduri sub-mediteraneene și balcanice, împreună cu un număr mare de specii periclitate. Habitatele biogeografice și comunitățile din munții Măcinului sunt complet diferite de cele din munții Carpați(unde se află deja în derulare inițiative de protejare a ecosistemelor specifice în cadrul altor Parcuri Naționale românești). Din punct de vedere geografic munții Măcinului se situează
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
IUCN, Anexa 1 a CITES. Din 1947 vânătoarea de tigri a fost interzisă complet. În 1955 a fost interzisă, mai apoi strict interzisă capturarea tigrișorilor. Factorii principal care duce la micșorarea efectivului de tigri sunt activitățile omului de distrugere a habitatului natural (agricultura, defrișarea pădurilor, dezvoltarea rețelelor de transport) și vânătoarea: tigrul este vânat atât ca trofeu (de obicei, pentru blana prețioasă), cât și pentru scopuri medicinale (mai multe organe interne și părți ale corpului tigrului sunt utilizate în medicina tradițională
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
de 3.600 ha din jurul insulei, s-au realizat o serie de proiecte destinate reconstrucției ecologice. Insula, fiind izolată de continent, a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene, constituind locul de cuibărire a unor păsări și habitatul unor reptile și insecte. Vegetația insulei este abundentă, fiind formată din specii de plante ierboase pitice specifice stepei dobrogene (stufărișuri și rogozuri), precum și din plante acvatice (în special nuferi). Insula Popina reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
parte din Pădurii Pisz, de asemenea, cunoscut sub numele de Jańsborski Forest . Ar trebui să se acorde o atenție deosebită la rezervele în limitele parcului - Lacul Luknajno, cu cea mai mare așezare de lebădă muta în Polonia și rezervație Czapliniec , habitatul de stârc cenușiu. Lacul Łuknajno este o rezervație naturală (parte a Parcului Mazurian) este protejat sub convenția Ramsarn, precum și de a fi desemnat de către UNESCO, ca biosferă rezervă. În total 102 de rezervații naturale sunt situate în interiorul țării (ornitologic, terenuri
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); dintre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), crinișor de stâncă ("Lloydia serotină"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
parte, cu perioada statului dac, sunt urmele de locuire constatate, printre altele, la Comăna de Jos, Veneția de Jos, Părău, Șinca Veche, Arpașu de Sus și la Racoș. Cucerirea Daciei de către romani (106) aduce cu sine modificări importante și în habitatul Țării Făgărașului, populația ținutului cuprins între Olt și Munții Făgăraș fiind, în parte, evacuată la nordul râului, iar zona închisă și supravegheată, spre est prin castrul de la Râșnov (Cumidava), iar spre vest prin castrul de la Turnu Roșu (Caput Stenarum). De-
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]