19,061 matches
-
Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul de munte ("Triturus alpestris") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). La nivelul ierburilor vegetează o plantă (aflată pe acceași anexă a "Directivei Consiliului Europei" - 92/43/CEE) din specia "Tozzia carpathica", cunoscută sub denumirea populară de iarba-gâtului. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
află în amestec cu specii de brad (Abies albă), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior). Stratul de arbuști este reprezentat de alun (Corylus avellana) și voniceriul (Euonymus europaea). În substratul de ierburi partrund elemente acidofiele că rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarița (Asperula odorata), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosera). Printre pădurile de stejar și fag se întâlnesc pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
situl de importanță comunitară - "Lacurile Fărăgău - Glodeni" și reprezintă o zonă naturală (luciu de apă, iazul, eleșteul și terenul ce înconjoară lacul) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Tufărișuri cu specii subarctice de "Salix") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor. În arealul
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
noii moșii la vre-o 10 kilometri nord-est de Filiu, pe drumul mare al Brăilei, lângă cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe acest drum. Cârciuma era adăpostită într-un bordei acoperit cu pământ, pe care vara creștea iarba, săpat în movila Bordei-Verde, aflată la ieșirea de sud a actualului sat, pe drumul spre Târlele Filiu, în apropiere de intersecția acestuia cu DJ-211. Originea toponimului este confirmată de studii recente care arată că prima atestare documentară a numelui de
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
, în traducere " Insula ierbii", este cea mai mică dintre cele trei insule de pe lacul Chiemsee, având o suprafață de numai 3,5 ha (în afară de mica insulă artificială Schalch aflată la vest de Frauenchiemsee). Din punct de vedere admiistrativ, ea face parte din comuna Chiemsee
Krautinsel () [Corola-website/Science/327444_a_328773]
-
este folosită vara ca loc de pășunat pentru vitele fermierilor locali din împrejurimile lacului Chiemsee. La sosirea toamnei, vitele sunt transportate cu vaporul înapoi pe continent. În Evul Mediu, maicile de la mănăstirea benedictină Frauenwörth (Frauenchiemsee) cultivau pe Krautinsel legume și ierburi, de la care este derivat numele acestei insule.
Krautinsel () [Corola-website/Science/327444_a_328773]
-
suprafață plană rectangulară pe care se desfășoară jocul de fotbal. Dimensiunile suprafeței de joc sunt reglementate de Federația Internațională de Fotbal Asociație. În general, terenul de fotbal este o suprafață înierbată natural, dar poate fi și o suprafață finisată cu iarbă artificială. Culoarea suprafeței de joc trebuie să fie de culoare verde. Terenul de joc are formă rectangulară, delimitat de linii longitudinale de margine și linii transversale de poartă. Lungimea liniilor de margine, reglementate între 90 m și 120 m, trebuie
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]
-
vagoane și au supravegheat terenul. După ce a urcat pe Glastonbury Tor, Brunel a recitat discursul „Nu fi speriat” al lui Caliban din Actul 3, Scena II, al piesei Furtuna scrisă de Shakespeare, conform planului lui Boyle. După ce sătenii au înlăturat iarba și celelalte obiecte de recuzită, mai multe coșuri de fum simbolizând revoluția industrială au răsărit din podea, iar muncitorii au început să mimeze forjarea a ceea ce urma să devină un mare cerc olimpic. Boyle a descris această secțiune a ceremoniei
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 () [Corola-website/Science/326990_a_328319]
-
în sirop, siropurilor, marmelade, etc. Păstrarea acestora în borcane bine închise le prelungește timpul de conservare. Murarea Murarea este procedeul de păstrare al alimentelor într-un soluție de sare (saramura) sau într-o soluție de oțet la care se adaugă ierburi aromatice. Există numeroase produse alimentare care pot fi supuse acestui tratament de la legume la pește sau brânzeturi (brânza telemea). De reținut că plantele aromatice au și rol de conservare. Printre cele mai folosite sunt hreanul și boabele de muștar.
Conservarea alimentelor () [Corola-website/Science/326437_a_327766]
-
vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (din specia "Allium saxatile"), hajmă păsărească ("Allium flavum
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
(Cnicus benedictus) este o plantă de cultură din familia Asteraceae, originară din Europa de Est, cunoscută sub mai multe denumiri populare: "iarbă amară, șofran sălbatic, scai amar". Plantă de cultură, cu tulpină dreaptă și înaltă de până la 1 m, simplă sau ramificată, acoperită cu spini, de culoare verzuie sau brun-roșiatică în partea superioară. Frunzele alterne, alungit lanceolate, cu nervuri proeminente; flori galbene
Schinel () [Corola-website/Science/323515_a_324844]
-
roman din populara serie a lui Lian Hearn Legendele clanului Otori. El prezintă evenimentele petrecute în lunile care au urmat căsătoriei dintre Takeo și Kaede, care a avut loc la sfârșitul cărții a doua, "Sub cerul liber, având drept pernă iarba", și care au dus la confruntarea dintre Takeo și războinicul Arai Daiichi. Romanul acoperă o perioadă de aproximativ 8 luni, din primăvară până iarna. La puțină vreme după căsătoria sa cu Kaede, Takeo primește în Terayama un mesaj de amenințare
Strălucirea lunii, adierea vântului () [Corola-website/Science/323536_a_324865]
-
15ș. Se desfasora în planuri aproape orizontale, având lungimi de câțiva zeci de metri și lățimi până la 1-1,5 m. Podul teraselor este lipsit de vegetație , cu pietre împlântate într-un material nisipo-argilos, iar fruntea este acoperită de smocuri de iarbă. Curgerile de noroi și alunecările (solifluxiunea) afectează solul și pătură de alterare pe adâncime mică. Se produc pe un pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"), sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează un arbust mic, sub formă de tufa, cunoscut sub denumirea populară de iarbă neagră ("Calluna vulgaris")
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"), sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează un arbust mic, sub formă de tufa, cunoscut sub denumirea populară de iarbă neagră ("Calluna vulgaris")
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristica diversă, constituită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), buzdugan de apă ("Sparganium simplex"), mirgău ("Scutellaria galericulata"), boglari ("Ranunculus sceleratus"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), mană de apă ("Glyceria maxima"), otrățel ("Utricularia vulgaris"), trestie ("Phragmites australis"), papură ("Typha") sau mușchi natant ("Riccia fluitans"). Lumea animalelor este
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară de colțișor ("Dentaria bulbifera"). În arealul rezervației este semnalată prezența unei insecte cunoscută sub denumirea populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), specie (din familia "Acrididae") protejată prin "Directivă
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
cu specii de: stejar ("Quercus robur") gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus") tei pucios ("Tilia cordata"), ulm ("Ulmus campestre"), frasin ("Fraxinus excelsior"), sânger ("Cornus sanguinea"), mur ("Robus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor (pe langă "Narcissus angustifolius" și "Narcissus stellaris") sunt întâlnite mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
doi tripozi înainte de a fi scufundat de către marțieni, dar lupta sa permite vasului care-l transportă pe fratele naratorului să pornească spre continent. La puțină vreme după aceea ia sfârșit orice apărare organizată, iar vegetația marțiană cunoscută sub numele de „iarba roșie” începe să cotropească teritoriul englez aflat acum sub stăpânirea marțienilor. Naratorul și un preot din Walton se refugiază într-o clădire ruinată din Sheen, care este aproape distrusă în momentul în care lângă ea aterizează un alt cilindru marțian
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
casa lui Wells. În prefața ediției apărute la editura Atlantic, el relata despre plăcerea de a pedala pe bicicletă în acea zonă în timp ce-și imagina distrugerea locuințelor pe care le vedea de către raza de foc marțiană sau de către iarba roșie. În timpul scrierii romanului, Wells se amuza șocându-și prietenii cu detalii ale poveștii care descriau descrierea completă a unor zone din regiunea sudică a Londrei cu care aceștia erau familiarizați. Personajele artileristului, a preotului și a studentului la medicină
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
marțiană pe Pământ i-ar ucide pe ocupanții acestuia. Invazia marțiană are loc cu un total dezinteres față de viața umană; atacurile asupra oamenilor și a mediului lor sunt conduse cu ajutorul razei laser, a gazelor otrăvizoare, a fumului negru și a ierbii roșii. Aceste arme duc la distrugerea aproape completă a capitalei Imperiului britanic și a ținuturilor înconjurătoare, implicând și distrugerea strategică a infrastructurii formate din depozite de armament, căi ferate și linii de telegraf. Intenția pare a fi de a cauza
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]