19,432 matches
-
documentară o găsim la anul 1323, atunci amintindu-se de satul „Baldun”, denumirea localității derivând de la numele fostului moșier, Balduni Guch, proprietar a 1.000 iugăre de teren. Pomenirea satului la această dată se face cu ocazia unui ""jurământ al magistratului Ioachim împreună cu cei 49 cojucători, în procesul cu comitele Imbre"". Unul dintre cei care depun jurământul este și nobilul Lucaciu, fiul lui Iacob de Badon. În documentul original, redactat în limba latină, pentru denumirea localității se folosește termenul de ""Baldum
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
de locuitori. Ca proporție, diferitele naționalități erau grupate astfel: evrei (37,7%), ruși (36,6%), ucraineni (14,8%), români (8,8%), alții (2,1%) . În perioada interbelică au funcționat aici o prefectură, o primărie, un tribunal (cu o secțiune, 9 magistrați și 1 procuror în circumscripția Curții de Apel din Cernăuți), o judecătorie, o administrație financiară, o secție de poliție, o legiune de jandarmi, o percepție, un revizorat școlar, un serviciu sanitar județean, un serviciu sanitar comunal, un serviciu veterinar județean
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
vistier, moșia Saplac, confiscată de la baronul Simion. Pe teritoriul acetei moșii se aflau și satele Șieuț, Rustior Sebis și Lunca. În aceste documente se amintește de râul Șieu. În documentele din 13 mai 1319 când Carol Robert, Regele Ungariei restituie magistratului Simion satele și moșiile sale și 28 iulie 1329, dărueiște magistratului “Toma” comitatele de Arad, Baci și Șimleu, mai multe moșii din Transilvania, găsim atestate satele Șieul Mare(Nagy-Sojo), Sebiș (Sebișul de sus) și Lunca. Acest lucru dovedește existența satului
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
se aflau și satele Șieuț, Rustior Sebis și Lunca. În aceste documente se amintește de râul Șieu. În documentele din 13 mai 1319 când Carol Robert, Regele Ungariei restituie magistratului Simion satele și moșiile sale și 28 iulie 1329, dărueiște magistratului “Toma” comitatele de Arad, Baci și Șimleu, mai multe moșii din Transilvania, găsim atestate satele Șieul Mare(Nagy-Sojo), Sebiș (Sebișul de sus) și Lunca. Acest lucru dovedește existența satului Șieuț, fiindcă altfel nu trebuia determinat satul Șieu, cu adjectivul “mare
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
orașului în 1654. Generațiile ulterioare ale familiei au trăit la Copenhaga până la jumătatea secolului al XVIII-lea, când Ancher Antoni Nansen s-a mutat în Norvegia (pe atunci teritoriu dependent de Danemarca). Fiul său, Hans Leierdahl Nansen (1764-1821), a fost magistrat mai întâi în districtul Trondheim, și apoi în Jæren. După separarea Norvegiei de Danemarca în 1814, a intrat în viața politică națională ca reprezentant al orașului Stavanger în primul , și a devenit un puternic susținător al uniunii cu Suedia. După
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
în cea a bibliotecarilor, cu mențiunea de „poet”. Se afiliază fracțiunii „Guelfilor albi”, care se opuneau influenței papei Bonifaciu al VIII-lea Caetani. În 1295, este trimis în San Gimignano cu o misiune diplomatică iar în 1300 este ales ca magistrat, unul din cei șase "Priori" - supraveghetori ai puterii executive care alcătuia "„Signoria”". La îndemnul lui Dante, liderii grupurilor antagoniste - „albii” și „negrii” - din rândul Guelfilor, au fost exilați pentru a se menține liniștea în oraș. În timp ce Dante se găsea la
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
pragul secolului al XVIII-lea trăiau în 11 case, 16 familii: 7 de iobagi și 9 de jeleri, alte 5 case fiind pustii. În 9 ianuarie 1714, „văzând paguba ce se face în economia orașului din cauza serviciului neregulat al iobagilor”, magistratul orașului a întocmit un regulament care reglementa obligațiile acestora. Cei care aveau boi, erau obligați să lucreze cu carul câte trei zile în fiecare săptămână. În fiecare an, erau obligați să semene „la vremea sa”, 200 de mierțe de grâu
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou oferind printr-un act pământurile dintre râurile Timiș și Tărlung către binecredinciosul său prieten, Contele Stanislav. Numele „Săcele” este menționat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Brașovului. Cei mai vechi locuitori ai celor șapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menționați în numeroase documente, în care se remarcă bogăția lor spirituală, culturală și materială. Dețineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
ocupau cu agricultura, pescuitul în râuri și consituiau forța de muncă a imperiului. Toți oamenii de rând aparțineau de o "calpulli", un oraș-stat și fiecare dintre acestea avea propriul templu. Educația copiilor se limita la cântece învățate în aceste temple. Magistrații din fiecare calpulli aveau obligația să se asigure că populația își îndeplinea obligațiile față de stat. Cei care nu puteau plăti tributul erau transformați în sclavi. Sclavagismul era pedeapsa care se aplica și celor care săvârșeau acte criminale. Sclavii urmau să
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]
-
Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brède et de Montesquieu (n. 18 ianuarie 1689; d. 10 februarie 1755), de regulă menționat doar ca Montesquieu, s-a născut în castelul din la Brède, lângă Bordeaux, într-o familie de magistrați aparținând micii nobilimi. A fost una din cele mai complexe și importante figuri ale iluminismului francez. A activat în calitate de consilier (1714) în parlamentul de la Bordeaux, devenind președintele acestuia (1716 - 1728) după moartea unuia din unchii săi, căruia i-a moștenit
Charles de Secondat, baron de Montesquieu () [Corola-website/Science/298720_a_300049]
-
datorită apartenenței la familiile bine plasate, la burghezia pariziană. Locuind într-o chilie a bisericii Saint-Benoît, situată în centrul Cartierului latin Villon a avut ocazia să cunoască personal familiile onorabile ale celorlalți clerici din biserică, precum pe comandantul jandarmeriei pariziene, magistratul () Robert d’Estouteville și pe soția sa, pe Regnier de Montigny tatăl a doi preoți la Saint-Benoît care vor avea neșansa să fie spânzurați împreună cu Colin de Cayeux și pe preotul de la Saint-Benoît, Guy Tabarie care, după ce a participat împreună cu
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
veghează la buna desfășurare a activității profesionale a acestora. Consiliul este instituția competentă în ceea ce privește recrutarea, promovarea, transferarea, detașarea, sancționarea disciplinară și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor. Consiliul are o influență decisivă și asupra formării inițiale și continue a magistraților, prin coordonarea activității Institutului Național al Magistraturii (INM) și a Școlii Naționale de Grefieri. Toate aceste atribuții sunt astfel reglementate încât să permită CSM să-și îndeplinească rolul care i-a fost conferit prin Constituție. Consiliul Superior al Magistraturii s-
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
CSM să-și îndeplinească rolul care i-a fost conferit prin Constituție. Consiliul Superior al Magistraturii s-a înființat în anul 1909 ca o instituție menită să funcționeze pe lângă Ministerul de Justiție, având atribuții consultative asupra confirmării, numirii și înaintării magistraților de orice grad, atribuții de a judeca infracțiunile magistraților inamovibili săvârșite în îndeplinirea îndatoririlor profesionale, precum și alte atribuții date prin lege. În primii ani de funcționare, CSM a avut ca membri 3 judecători și un supleant de la Curtea de Casație
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
conferit prin Constituție. Consiliul Superior al Magistraturii s-a înființat în anul 1909 ca o instituție menită să funcționeze pe lângă Ministerul de Justiție, având atribuții consultative asupra confirmării, numirii și înaintării magistraților de orice grad, atribuții de a judeca infracțiunile magistraților inamovibili săvârșite în îndeplinirea îndatoririlor profesionale, precum și alte atribuții date prin lege. În primii ani de funcționare, CSM a avut ca membri 3 judecători și un supleant de la Curtea de Casație; 2 judecători și un supleant de la Curtea de Apel
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
găsit din nou locul în spațiul public românesc, activității instituției fiindu-i consacrate două articole din Constituția din anul 1991. Dispozițiile constituționale revizuite fixează numărul de membri ai CSM la 19, dintre care 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat (9 judecători și 5 procurori), 2 sunt reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, iar ceilalți 3 sunt ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
poate fi declanșată de orice adunare generală de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum si de organizațiile profesionale ale judecătorilor si procurorilor. Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraților și membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenței sau imparțialității magistratului în înfăptuirea justiției ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. Consiliul Superior al Magistraturii apără reputația profesională a magistraților. Magistratul care consideră că independența, imparțialitatea sau
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum si de organizațiile profesionale ale judecătorilor si procurorilor. Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraților și membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenței sau imparțialității magistratului în înfăptuirea justiției ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. Consiliul Superior al Magistraturii apără reputația profesională a magistraților. Magistratul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi sunt afectate în orice mod, se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
procurorilor. Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraților și membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenței sau imparțialității magistratului în înfăptuirea justiției ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. Consiliul Superior al Magistraturii apără reputația profesională a magistraților. Magistratul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi sunt afectate în orice mod, se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decidă asupra
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraților și membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenței sau imparțialității magistratului în înfăptuirea justiției ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. Consiliul Superior al Magistraturii apără reputația profesională a magistraților. Magistratul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi sunt afectate în orice mod, se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decidă asupra măsurilor
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
poate sesiza organul competent sa decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii. Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a magistraților. Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera magistraților, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii privind statutul magistraților nr. 303/2004 si ale Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004. Consiliul Superior al Magistraturii întocmește
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii. Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a magistraților. Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera magistraților, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii privind statutul magistraților nr. 303/2004 si ale Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004. Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale magistraților, înființează o bază de date referitoare la activitatea
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a magistraților. Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera magistraților, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii privind statutul magistraților nr. 303/2004 si ale Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004. Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale magistraților, înființează o bază de date referitoare la activitatea lor și asigură actualizarea acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera magistraților, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii privind statutul magistraților nr. 303/2004 si ale Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004. Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale magistraților, înființează o bază de date referitoare la activitatea lor și asigură actualizarea acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Scolii Naționale de Grefieri. 1. Atribuții plen Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are atribuții referitoare
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
bază de date referitoare la activitatea lor și asigură actualizarea acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Scolii Naționale de Grefieri. 1. Atribuții plen Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are atribuții referitoare la cariera magistraților, la recrutarea, evaluarea, formarea și examenele magistraților, precum și la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor. În acest sens, plenul CSM: Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește săptămânal și, la nevoie, de mai multe ori pe săptămână, în cadrul celor două secții
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
și asigură actualizarea acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Scolii Naționale de Grefieri. 1. Atribuții plen Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are atribuții referitoare la cariera magistraților, la recrutarea, evaluarea, formarea și examenele magistraților, precum și la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor. În acest sens, plenul CSM: Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește săptămânal și, la nevoie, de mai multe ori pe săptămână, în cadrul celor două secții de procurori, respectiv judecători. În ședințele pe
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]