19,586 matches
-
folosirea cuvântului "euharistie" datorită folosirii sale mai ales în Biserica Ortodoxă) este un simbol modelat după Cina cea de Taină relatată în Evanghelii, în care Isus poruncește "să faceți lucrul acesta spre pomenirea mea" [Luca 22:19]. Participanții laolaltă mănâncă pâinea și beau vinul reprezentând trupul și sângele lui Isus. Baptiștii accentuează că elementele doar simbolizează trupul lui Cristos și resping, pe baza textului din Ioan 6, concepțiile transubstanțialistă și consubstanțialistă susținute de alte grupări creștine. Pasajul din 1 Corinteni 11
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
că elementele doar simbolizează trupul lui Cristos și resping, pe baza textului din Ioan 6, concepțiile transubstanțialistă și consubstanțialistă susținute de alte grupări creștine. Pasajul din 1 Corinteni 11:23-34 este de asemenea citat adeseori, conținând instrucțiuni pentru practica euharistiei. Pâinea folosită poate fi dospită sau nedospită (cea din urmă variantă e preferată în cele mai multe cazuri în Statele Unite, considerându-se că ar fi mai aproape de prima Cină). Promovarea de către baptiști a abstinenței de la alcool a dus la practica pe scară largă
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
un hedonism (din grecescul "idoni", plăcere). Hedonismul epicurian nu constituie totuși o apologie a plăcerii și a lipsei de măsură. El promovează o justă reglementare a plăcerilor, viața înțeleptului fiind temperată, contemplativă și virtuoasă. De la Epicur avem exemplul mesei cu pîine si apă. Hedonismul promovat de Epicur, se deosebește de cel al lui Aristip din Cirene. Epicur numeste hedonismul bazat pe plăcerile fizice, promovat de catre Aristip „morala porcului”. El considera ca ataraxia (imperturbabilitatea) poate fi atinsă prin cultivarea placerilor sufletului. B.G.
Epicur () [Corola-website/Science/299228_a_300557]
-
-și chemau oile la muls la amiază prin trâmbițele pe care le folosesc la fel și astăzi. Auzind ce oaspete de seamă este venit, sătenii, cu mic cu mare, au îngenuncheat după datină și l-au primit cu caș în loc de pâine și cu sare. Cașul a fost atât de mare încât a stârnit exclamația unui supus: "„Mărite, doamne, ce caș avan!”" Aflând Ștefan cel Mare că acesta a fost făcut într-o vană, a dat numele orașului Cașvana. Și de atunci
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
cei patru au și locuit. Vremurile erau grele pentru ei. Dormeau pe jos, neavând decât niște paturi, iar felul principal de mâncare era: “losers lunch”- după cum îi spuneau cei de la Antrax, (prânzul fraierilor) salam pe mâna, fiindcă nu aveau nici macar pâine. Preferau să cheltuie puținii bani pe care ii câștigau din concertele în cluburi pe alcool. James spunea "Alcoolul îți dădea impresia că ține și de cald și de foame... desigur, era numai o impresie. Eram slabi și dacă nu aveam
Metallica () [Corola-website/Science/299797_a_301126]
-
astfel că nivelul economic al localității scade. Prin reforma agrară, conform Regulamentului din 14 iulie 1868 pentru Basarabia, basarabenii primesc în folosință pământ moșieresc. În ciuda acestui fapt, țăranii continuă să ducă o viață grea, fiind nevoiți să solicite împrumut de pâine de la zemstava județeană, până a junge la roada nouă. Viața grea, subnutriția, epidemiile și alți factori sociali nefavorabili influențau creșterea mortalității. În anul 1894, se deschide circulația trenurilor pe noul traseu de cale ferată Râbnița-Slobodca (Bălți), cu lungimea de 115
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
porumbului, florii-soarelui și soiei din recolta anului 1943 în raioanele eliberate ale RSSM”. Aceste achiziții obligatorii, adică "postavka", trebuiai luate din recoltele obținute de țărani...cu un an în urmă! Era clar că, în aprilie 1944, ei nu mai aveau pâine. Cu toate acestea, comitetele executive județene au fost obligate „să asigure planul de achiziție până la 15 mai 1944”. Tot atunci au fost stabilite normele de "postavka" a produselor animaliere de către fiecare gospodărie țărănească „indiferent de faptul dacă au sau nu
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
La 20 decembrie 1946, liderii sovietici din județul Soroca îi raportau secretarului CC al PC(b)M despre îndeplinirea planului de "postavka" Ziarul „Sovetskaia Moldavia” din 25.12.1946 comunica triumfător, că raionul Florești a depășit planul de predare a pâinii către stat cu 300 puduri (aprox. 5 tone) de cereale. Conform datelor statistice planul de strângere cu forța de la producători a produselor agricole fusese depășit, spre nenorocirea românilor din Basarabia. Drept rezultat, în luna septembrie 1946, cei la care a
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
300 puduri (aprox. 5 tone) de cereale. Conform datelor statistice planul de strângere cu forța de la producători a produselor agricole fusese depășit, spre nenorocirea românilor din Basarabia. Drept rezultat, în luna septembrie 1946, cei la care a fost luată toată pâinea duceau foame. Peste satele Moldovei s-a abătut o boală grea - distrofia, cauzată de de tulburări de nutriție. Deja la 10 martie 1947, în raionul Florești, se numărau 2362 bolnavi de distrofie. Cu siguranță că urmările secetei nu ar fi
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
de tulburări de nutriție. Deja la 10 martie 1947, în raionul Florești, se numărau 2362 bolnavi de distrofie. Cu siguranță că urmările secetei nu ar fi fost grave, dacă puterea sovietică nu i-ar fi deposedat pe oameni de puțina pâine pe care o mai aveau. Indicii de demonstrază că înfometarea populației s-a făcut cu bună știință și după un plan bine pus la punct, iar această crimă a urmărit obiective politico-ideologice. „Așa am constatat că a existat un mecanism
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
a darurilor pentru jertfa liturgică, însăși denumirea de venind de la cuvântul grecesc προσκομιδη care înseamnă a pune înainte, a aduce, a oferi, a face dar. Mai precis slujba i constă în alegerea, pregătirea și afierosirea de către preot a darurilor de pâine și vin aduse de credincioși la altar. Astfel darurile sunt ridicate la calitatea de Cinstite Daruri, gata pentru a fi sfințite și prefăcute în Trupul și Sângele Domnului în cadrul Sfintei Liturghii. Proscomidia a constituit întotdeauna o parte a Sfintei Liturghii
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
Domnului în cadrul Sfintei Liturghii. Proscomidia a constituit întotdeauna o parte a Sfintei Liturghii. Dar în primele secole creștine ritualul ei era mult mai simplu, evoluând ulterior până la forma de azi. În esență consta în primirea de către diaconi a darurilor de pâine și vin aduse de credincioși și alegerea celor menite pentru jertfă urmând ca episcopul sau preotul să le binecuvinteze. Locul primirii darurilor era o încăpere numită proscomidiar sau schevofilachion. Această încăpere era situată în latura de nord a altarului, inițial
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
din această perioadă. O opinie larg răspândită și însușită de numeroși liturgiști afirmă că ritualul primirii și pregătirii darurilor pentru Sfânta Jertfă avea loc, în primele veacuri, la începutul Liturghiei credincioșilor. După plecarea catehumenilor credincioșii prezentau diaconilor darurile lor de pâine și vin. Diaconii strângeau darurile la proscomidiar, le alegeau pe cele necesare pentru Sfânta Jertfă și le aduceau apoi la altar punându-le pe Sfânta Masă. Aici episcopul sau preotul le afierosea ca daruri de jertfă printr-o rugăciune specială
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
Liturghiilor latine. Cel puțin în regiunea Siriei de vest (Antiohia) există dovada faptului că credincioșii aduceau încă de la începutul Sfintei Liturghii darurile însoțite de pomelnice . Potrivit acestei opinii în primele veacuri credincioșii veneau la începutul Sfintei Liturghii aducând daruri de pâine și vin însoțite de pomelnice cu numele lor pe care le încredințau diaconilor aflați în schevofilachion. Diaconii alegeau și pregăteau darurile pentru Sfânta Jertfă. Episcopul sau preotul protos venind la slujbă intra mai întâi în schevofilachion și binecuvânta darurile iar
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
versetul: « Spăla-voi între cele nevinovate mâinile mele, și voi înconjura altarul tău. » Apoi se duc la proscomidiar, o măsuță, uneori tocmai scobita în perete, în partea stângă a presbiteriului. În Ardeal și la greci se folosește o singură prescura (pâine de liturghie). În Vechiul Regat se folosește de obicei o prescura cu cinci sau șase părți. La slavi se folosesc șase prescuri. În indicațiile următoare, se presupune existența a șase prescuri. Acolo unde nu sunt atâtea, părticelele se taie dintr-
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
după Septuaginta, redactată și adnotată de către Bartolomeu Valeriu Anania, Mitropolitul Clujului, textul apare astfel: „Când vă rugați, ziceți: Carele ești în ceruri, sfințească-se numele Tău. Vină împărăția Ta. Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă'n fiecare zi. Și ne iartă nouă păcatele noastre, căci și noi iertăm oricui ne-o datorează nouă. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de Cel-Rău
Tatăl nostru () [Corola-website/Science/299894_a_301223]
-
stoarcă nimic de la nimeni prin amenințări, să nu învinuiască pe nimeni pe nedrept și să se mulțumească cu lefurile lor. Ioan este tipul auster care a plecat în pustie unde a stat până în ziua arătării lui către Israel, care refuza pâinea și băutura, în aceeași măsură respins de mai-marii poporului ca și Iisus, care mânca pâine și bea vin. El avea îmbrăcăminte din păr de cămilă (deci foarte aspră), cu cingătoare de piele și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
se mulțumească cu lefurile lor. Ioan este tipul auster care a plecat în pustie unde a stat până în ziua arătării lui către Israel, care refuza pâinea și băutura, în aceeași măsură respins de mai-marii poporului ca și Iisus, care mânca pâine și bea vin. El avea îmbrăcăminte din păr de cămilă (deci foarte aspră), cu cingătoare de piele și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. În Evanghelia lui Matei, Iisus afirmă că Ioan Botezătorul nu este nici o trestie clătinată de
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
standard. Unele împrumuturi au format dublete cu cuvinte moștenite, apoi acestea și-au schimbat sensul. Astfel, s-a împrumutat verbul "poșni" „a începe”, iar verbul moștenit "ânčepå" a luat sensul „a începe consumarea a ceva” (exemplu: "ânčepå pâra" „a începe pâinea”); "vęrde" a luat sensul „crud”, cu sensul „verde” fiind folosit împrumutul "zelen". Unele substantive au fost preluate împreună cu o prepoziție și cu forma cazuală cerută în croată de acea prepoziție: "po svitu" „prin lume”, "na șetńu" „la plimbare”, "za večeru
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
se duce la Marius pentru a-i vinde niște secrete despre Jean Valjean în schimbul unei sume de bani și astfel Marius află cine l-a salvat de la moarte la baricade, că Jean Valjean nu este vinovat decât de furtul unei pâini pentru care a făcut nouăsprezece ani de închisoare. El o ia pe Cosette și se duc la tatăl ei, care este pe moarte. Jean Valjean, avându-i alături pe tinerii săi copii, Marius și Cosette, pe care îi iubea atât
Mizerabilii () [Corola-website/Science/299393_a_300722]
-
industrie, și o nouă eră a vizualului de presă se naște. Artiștilor caricaturiști li se ridică o nouă ștachetă profesională. Angajamentul cu sindicatele îi obligă la o permanentă prezență cu materiale incitante și le și asigura în același timp "o pâine" constantă. Problema esențială la care caricaturiștii trebuiau să facă față a devenit: promptitudinea. Pentru a plasa desenele ziarelor, sindicatele solicitau "marfa" cu ceva timp înainte de desfășurarea evenimentelor. Un eveniment jurnalistic perimat este un eveniment neinteresant. Temele "la zi", în cazul
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
lui Joyce, ci un portret al lui Joyce care deja nu mai exista când autorul a terminat acea schiță ironică, autobiografică și a început "Ulise"”. În ciuda desprinderii de religie, artistul rămâne pentru Joyce un „preot al eternei imaginații, care preschimbă pâinea de toate zilele a experienței în radiosul trup al vieții veșnic vii”. Transfigurarea realității prin intermediul artei este astfel comparată cu procesul de transsubstanțiere; Joyce laicizează actul religios, păstrează doar solemnitatea ritualică și disciplina de tip iezuit. Conform lui Stephen Dedalus
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
această anaforă a primit titlul unui alt Ioan, și anume a sfântului Ioan Chrisostom, care fusese arhiepiscop la Constantinopol. Tot sub influență latină, rugăciunile de la Liturghie se vor citi "în taină". Scade numărul laicilor care se împărtășesc. În locul a cinci pâini mari din vechime, se folosește la Liturghie doar un agneț, cub mic decupat dintr-o pâine. Pentru a copia ostiile din ritul latin, se vor introduce miridele, bucățele sau firimituri. Credincioșii nu vor mai putea primi pâinea euharistică pe palme
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
arhiepiscop la Constantinopol. Tot sub influență latină, rugăciunile de la Liturghie se vor citi "în taină". Scade numărul laicilor care se împărtășesc. În locul a cinci pâini mari din vechime, se folosește la Liturghie doar un agneț, cub mic decupat dintr-o pâine. Pentru a copia ostiile din ritul latin, se vor introduce miridele, bucățele sau firimituri. Credincioșii nu vor mai putea primi pâinea euharistică pe palme, nici bea din potir, ci cuminecarea laicilor se va face cu lingurița. Sfântul Ioan din Damasc
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
În locul a cinci pâini mari din vechime, se folosește la Liturghie doar un agneț, cub mic decupat dintr-o pâine. Pentru a copia ostiile din ritul latin, se vor introduce miridele, bucățele sau firimituri. Credincioșii nu vor mai putea primi pâinea euharistică pe palme, nici bea din potir, ci cuminecarea laicilor se va face cu lingurița. Sfântul Ioan din Damasc ia octoihul sirian occidental și-l prescurtează. Această formă va deveni octoihul bizantin duminical. Mai târziu acest octoih bizantin va fi
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]