19,364 matches
-
preferat la fel ca y”, formal xIy. Semnele variabile x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca y”, formal xIy. Semnele variabile x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a spune că x este în sine preferat lui y. Judecățile de preferință intrinsecă, sau cel puțin multe dintre acestea, exprimă gusturile noastre” (1972). De asemenea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a spune că x este în sine preferat lui y. Judecățile de preferință intrinsecă, sau cel puțin multe dintre acestea, exprimă gusturile noastre” (1972). De asemenea, nu se va discuta în termenii preferințelor morale, estetice, economice, identificate de B. Hansson (1968). footnote> sau conținutului lor. Când spunem că „x este preferat slab lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a spune că x este în sine preferat lui y. Judecățile de preferință intrinsecă, sau cel puțin multe dintre acestea, exprimă gusturile noastre” (1972). De asemenea, nu se va discuta în termenii preferințelor morale, estetice, economice, identificate de B. Hansson (1968). footnote> sau conținutului lor. Când spunem că „x este preferat slab lui y” ne interesează doar direcția preferinței, nu și conținutul sau criteriul pe baza căruia este exprimată aceasta. Axiomele sunt, așadar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre acestea, exprimă gusturile noastre” (1972). De asemenea, nu se va discuta în termenii preferințelor morale, estetice, economice, identificate de B. Hansson (1968). footnote> sau conținutului lor. Când spunem că „x este preferat slab lui y” ne interesează doar direcția preferinței, nu și conținutul sau criteriul pe baza căruia este exprimată aceasta. Axiomele sunt, așadar, în termenii lui B. Hansson (1968), „suficient de generale în așa fel încât să fie îndeplinite de toate relațiile de preferință” [Hansson, B., 1968, pp. 424-425
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y” ne interesează doar direcția preferinței, nu și conținutul sau criteriul pe baza căruia este exprimată aceasta. Axiomele sunt, așadar, în termenii lui B. Hansson (1968), „suficient de generale în așa fel încât să fie îndeplinite de toate relațiile de preferință” [Hansson, B., 1968, pp. 424-425]. Alternativele sunt combinate prin operatorii logicii propoziționale, dar sunt folosite, de asemenea, variabile și cuantificatori din logica de ordin întâi și ordin secund. Cu aceste informații și instrumente se emit fie judecăți despre consistența unor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.1.x.1*]: Există o mulțime finită a alternativelor X și o submulțime ( χ ) a tuturor mulțimilor nevide ale lui X. Formal: { : 2 \ }XS Sχ = ∈ ∅ . [d.1.x.2*]: O relație binară slabă de preferință (R) pe X este o relație între oricare două alternative x și y din X, se notează cu R și are forma xRy, i.e. x este preferat slab lui y. [d.1.x.3*]: Relație de preferință strictă (P) și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
binară slabă de preferință (R) pe X este o relație între oricare două alternative x și y din X, se notează cu R și are forma xRy, i.e. x este preferat slab lui y. [d.1.x.3*]: Relație de preferință strictă (P) și relație de indiferență (I). Dată fiind oricare relație R, putem construi două relații binare asociate, P și I. P indică fie că x este preferat lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de indiferență (I). Dată fiind oricare relație R, putem construi două relații binare asociate, P și I. P indică fie că x este preferat lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică echivalența în termeni de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică echivalența în termeni de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale lui S poartă numele de mulțime maximală și este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale lui S poartă numele de mulțime maximală și este notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este cea mai bună alternativă din S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă este cel puțin la fel de bună ca orice altă alternativă din. Mulțimea alternativelor care sunt cele mai bune din S poartă numele de mulțime de alegere din S și este notată cu. [o.1.x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
presupunem că xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află în relație de preferință slabă cu sine. [d.1.x.6*]: Completitudine (C). O relație de preferință slabă este completă dacă și numai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află în relație de preferință slabă cu sine. [d.1.x.6*]: Completitudine (C). O relație de preferință slabă este completă dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, oricare ar fi două alternative diferite, relația indică fie că prima este preferată celei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află în relație de preferință slabă cu sine. [d.1.x.6*]: Completitudine (C). O relație de preferință slabă este completă dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, oricare ar fi două alternative diferite, relația indică fie că prima este preferată celei de-a doua, fie că aceasta din urmă este preferată celei dintâi. [d.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțime finită de alternative, oricare ar fi două alternative diferite, relația indică fie că prima este preferată celei de-a doua, fie că aceasta din urmă este preferată celei dintâi. [d.1.x.7*]: Tranzitivitate (T). O relație slabă de preferință este tranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată slab celei de-a doua, a doua este preferată slab celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alternative, dacă prima alternativă este preferată slab celei de-a doua, a doua este preferată slab celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia. [d.1.x.8*]: Cvasitranzitivitate (Qt). O relație slabă de preferință este cvasitranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, a doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, a doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x.9*]: Aciclicitate (A). O relație de preferință este aciclică dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, cea de-a doua celei de-a treia ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, cea de-a doua celei de-a treia ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei alternative din șir. [d.1.x.10*]: Un profil de preferință individuală ( )iR este o mulțime a alternativelor ordonată printr-o relație de preferință binară, i.e. relația de preferință este reflexivă completă și tranzitivă. [d.1.x.11*]: O regulă de alegere colectivă (RAC) este o relație funcțională f, în așa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doua celei de-a treia ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei alternative din șir. [d.1.x.10*]: Un profil de preferință individuală ( )iR este o mulțime a alternativelor ordonată printr-o relație de preferință binară, i.e. relația de preferință este reflexivă completă și tranzitivă. [d.1.x.11*]: O regulă de alegere colectivă (RAC) este o relație funcțională f, în așa fel încât, pentru orice mulțime de profile individuale (câte o ordine pentru fiecare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei alternative din șir. [d.1.x.10*]: Un profil de preferință individuală ( )iR este o mulțime a alternativelor ordonată printr-o relație de preferință binară, i.e. relația de preferință este reflexivă completă și tranzitivă. [d.1.x.11*]: O regulă de alegere colectivă (RAC) este o relație funcțională f, în așa fel încât, pentru orice mulțime de profile individuale (câte o ordine pentru fiecare individ), este determinată o singură
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
completă și tranzitivă. [d.1.x.11*]: O regulă de alegere colectivă (RAC) este o relație funcțională f, în așa fel încât, pentru orice mulțime de profile individuale (câte o ordine pentru fiecare individ), este determinată o singură relație de preferință socială [d.1.x.12*]: O funcție de bunăstare socială (SWF) este o regulă de alegere colectivă f care ia valori în mulțimea ordinilor pentru societate, i.e. relații de preferință socială reflexive complete și tranzitive. [d.1.x.13*]: O funcție de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o ordine pentru fiecare individ), este determinată o singură relație de preferință socială [d.1.x.12*]: O funcție de bunăstare socială (SWF) este o regulă de alegere colectivă f care ia valori în mulțimea ordinilor pentru societate, i.e. relații de preferință socială reflexive complete și tranzitive. [d.1.x.13*]: O funcție de decizie socială<footnote Distincție introdusă de Sen în (1970a). O funcție de bunăstare socială este și o funcție de decizie socială, dar nu și invers. Pentru demonstrație, a se vedea Seidl
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]