19,387 matches
-
mai există și prin urmare altă abordare ar putea fi aceea ca, odată ce Tratatul Constituțional nu mai există, România să nu mai poată fi ținută de acesta și întrucât a participat la adoptarea Tratatului reformator, rămâne ca valabil în mod exclusiv și definitiv, ceea ce s-a aplicat în baza Actului (ceea ce era stabilit ca interimar să devină definitiv); modificările instituite prin acest Tratat să se aplice României ca oricărui alt stat membru; în acest caz, înseamnă că s-ar modifica în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constituțional nu se referă la tratatele intrate în vigoare, ci la tratatele la care România a aderat (formulă care există și în art. 11, alin. 2). În virtutea principiului atribuirii, în mod expres sau implicit 14, de competențe exercitate în mod exclusiv, Uniunea Europeană edictează reguli obligatorii care se aplică în mod direct 15 și prioritar 16, fără a mai fi nevoie de încorporarea lor în legislația națională; alteori, poate exista și un efect indirect 17. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
executarea obligațiilor care decurg din Constituție și se vor abține de la orice acțiune care ar pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii (art. 1-5): Uniunii îi revin, în virtutea principiului de atribuire de competențe, unele prerogative pe care le exercită în mod exclusiv; în alte cazuri competența este partajată cu statele membre (competențele comune), statele își exercită competenta numai în măsura în care Uniunea nu și-o exercită pe a sa, ori dacă a decis să nu și-o exercite (principiul fiind că atributul aparține Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
numai în măsura în care Uniunea nu și-o exercită pe a sa, ori dacă a decis să nu și-o exercite (principiul fiind că atributul aparține Uniunii art. 1-12); Uniunea Europeană intervine, potrivit principiului subsidiarității, și în cazul în care nu are competența exclusivă, reducând din competența statelor (art. 1-11); instituțiile Uniunii (Parlamentul, Consiliul, Curtea de Justiție etc.) exercită atribuții care aparțin autorităților naționale; orice persoană care are cetățenia unui stat membru are și cetățenia Uniunii (art. 1-10) și beneficiază de protecția diplomatică și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Uniunea Europeană se realizează, în prezent, prin adoptarea de directive, regulamente, decizii, recomandări și avize constituind ordinea juridică comunitară; legiuitorul național nu mai poate edicta reguli contrare acestora, iar agenții naționali vor aplica regulile comunitare. Uniunea Europeană are, în unele domenii, competență exclusivă (când statele nu pot interveni), iar în altele, competențe partajate concurente când, în virtutea principiului subsidiarității 29, problema se rezolvă tot în favoarea ei (pentru că în mod constant Uniunea va fi în măsură să rezolve mai bine decât statele problema în discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aplicația (principiul competențelor implicite clauza de flexibilitate etc.), avem o imagine despre dinamica transferului de atribute suverane ale statelor, care trec cu titlu de competențe la Uniunea Europeană 30. O serie de competențe rămân încă, pentru un timp nedefinit, în competența exclusivă a statelor membre. *** Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană a trebuit să cuprindă, în afara dispozițiilor standard prin care se exprimă consimțământul statului român față de textul Tratatului (art. 1 și art. 2), o clarificare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Curtea Constituțională în conformitate cu dispozițiile art.146 lit. b) din Constituție. Potrivit tratatelor de bază ale Uniunii Europene, între statele membre și Uniune are loc un transfer de suveranitate, pe baza căruia instituțiile comunitare exercită anumite competențe, dintre care unele sunt exclusive. Constituția prevede însă că respectivele competențe revin exclusiv Parlamentului României. Dacă "Parlamentul este.... unica autoritate legiuitoare a țării" (art.61 alin.(1)), înseamnă că nici o altă autoritate, din țară sau din afara ei, nu poate legifera în locul lui. Or, potrivit practicii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
așteptările anterioare însă, eliminarea reprezintă un pas înapoi. b) Precizări privind competențele Uniunii Europene Tratatul de la Lisabona (art.2) reglementează categoriile de competențe ale Uniunii, introducând un titlu nou (Titlul I, art.2A-2E). Așa cum rezultă din textele respective, competențele sunt exclusive, partajate și de completare În cazul competenței exclusive, numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie; statele membre pot să facă acest lucru numai dacă sunt abilitate de Uniune sau pentru a pune în aplicare actele Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
b) Precizări privind competențele Uniunii Europene Tratatul de la Lisabona (art.2) reglementează categoriile de competențe ale Uniunii, introducând un titlu nou (Titlul I, art.2A-2E). Așa cum rezultă din textele respective, competențele sunt exclusive, partajate și de completare În cazul competenței exclusive, numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie; statele membre pot să facă acest lucru numai dacă sunt abilitate de Uniune sau pentru a pune în aplicare actele Uniunii. Dacă Tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atingerea obiectivelor stabilite de către acestea. Orice altă competență neatribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre (art.5 alin.2). În alin.3 al. art.5 se precizează că în temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu țin de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi aduse în mod satisfăcător, de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar pot fi mai bine atinse, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe măsură ce aceasta se formează, pe calea extinderii continue a Uniunii în acele domenii de activitate ale statelor națiuni care sunt esențiale pentru formarea identității acesteia, are loc un proces de reducere a capacității statelor națiuni de a dezvolta identități naționale exclusive și unice, ele devenind din ce în ce mai inclusive și supuse unor remodelări vor arăta altfel, iar conținutul lor va fi corespunzător modificat. Parlamentele naționale în procesul decizional al Uniunii Europene Prof. univ. dr. TRAIAN CHEBELEU* Summary The article examines the preoccupations within
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principii: * în temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite de către statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate; * în temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statelor membre. 4.2. Este, de asemenea, semnificativ faptul că nu s-a pus în discuție, în nici un fel, problematica legată de competența Uniunii Europene în materie socială. În cazul legislației muncii, patru domenii sunt și rămân însă în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de coordonare prin care se asigură, succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
suveranitate. Tratatul Constituțional cuprindea, într-adevăr, prevederi cu privire la cooperarea judiciară în materie penală și polițienească (art. III-270-278), dar cooperarea statelor membre nu presupunea delegarea de atribute suverane la nivel comunitar, iar acest gen de activitate nu figura nici printre competențele exclusive și credem nici printre cele partajate; în schimb, se prevedea că Uniunea respectă funcțiile esențiale ale statului și în special, cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea suveranității (art. 1-5). Modul nostru de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
următoarele: în primul rând, este de observat că, atât în raportul cu reglementările în vigoare, cât și în raport cu cele cuprinse în noul Cod penal, decizia de acordare a liberării condiționate, ca și decizia de revocare a acesteia, este de competența exclusivă a instanței de judecată (instanța de executare). Împotriva soluțiilor pronunțate de aceste instanțe condamnatul sau procurorul pot utiliza calea de atac a recursului conform art.450 din Codul de procedură penală. Așa fiind, chiar dacă în luarea deciziei cu privire la liberarea condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
români stipulează invariabil că sunt supuse legii române, ridicându-se întrebarea dacă o asemenea clauză (desigur în contractele încheiate cu investitori străini) constituie într-adevăr un pactum de lege utenda sau pur și simplu este o dispoziție ex abondanti cautella exclusivă de conflict de legi în materie. S-ar părea că acesta din urmă este răspunsul. 35 V.raport von MEHREN, supra cit., nr. 28 36 Ibidem, nr. 29 37 V.V. Heuzé, op. cit., nr. 49, p. 48: "Convenția din 1986 începe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai usor resursele limitate pentru a satisface toate aceste aspirații. De pild], dac] toți oamenii ar dori vesminte din m]tase, s-ar ajunge la concurent], la conflict și deci la haos. Prin urmare, m]tasea a fost desemnat] simbol exclusiv al aristocrației. Abilitatea de clasificare și de orientare selectiv] va duce în cele din urm] la egalitate. Exist] o predilecție înn]scut] a omului pentru asemenea diferențieri și pentru adoptarea unor sisteme etice convenționale existente în prealabil. Eroarea const] tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pare exagerat, trebuie, probabil, s] facem o distincție între activit]țile nefuncționale care împiedic] funcțiile biologice și cele care nu fac acest lucru: s]rutul nu împiedic] hr]nirea, în timp ce homosexualitatea împiedic] procrearea. Ins] aceast] strategie nu funcționeaz], de vreme ce homosexualitatea exclusiv] și nu actele homosexuale individuale previne procrearea: imorale sunt totuși considerate actele individuale. De ce aceast] viziune, care a fost considerat] de mulți obligatorie din punct de vedere moral, deviaz] în acest mod? Problemă fundamental] este reprezentat] de concepția totalmente inadecvat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru este sau nu spre binele s]u ori este în avantajul altora și în detrimentul personal. În general, egoist este cel care dorește cu tot dinadinsul ceva mult mai precis, cum ar fi binele propriu, promovarea intereselor personale și satisfacerea exclusiv] a dorințelor sale. Un om altruist (lipsit de egoism) nu urm]rește asemenea scopuri, mai ales cunoscând faptul c] etică ins]și le condamn]. De aceea egoistul este caracterizat prin importantă exagerat] acordat] eului propriu, în timp ce altruistul manifest] o orientare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndeplinirea obligațiilor, nenum]rate alegeri mai r]mân inc] de f]cut. Din acest punct de vedere, opoziția fâț] de teoria consecințialist] este destul de puternic]. În timp ce doctrina deontologic] definește binele ca fiind o noțiune cu influent] sc]zut] (cu caracter exclusiv, eliminatoriu), consecințialismul consider] c] este o noțiune puternic] (cu caracter inclusiv, cuprinz]tor): individul acționeaz] corect numai atunci când, prin acțiunile sale, este maximalizat] utilitatea și procedeaz] incorect în caz contrar. Consecințialismul promoveaz] un sistem etic închis, în sensul c] orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine decât pozițiile mai puțin dezirabile, folosirea principiului egalit]ții de șanse pentru distribuirea pozițiilor ar avantajă interesele financiare ale celor care beneficiaz] de mai multe abilit]ți în detrimentul celor cu abilit]ți reduse. În general, distribuirea pozițiilor pe baza exclusiv] a egalit]ții de șanse ar tinde s] acorde o mai mare important] satisfacerii intereselor celor cu abilit]ți mai multe decât celor cu abilit]ți puține. Acest aspect încalc] principiul consider]rii egale a intereselor care interzice acordarea interesului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
public] a pieței și sfera privat] a relațiilor familiale este c] ea nu corespunde și nu a corespuns niciodat] în vreun fel realit]ții. Astfel, clasa muncitoare feminin] a lucrat în afara c]minului inc] de la începutul Revoluției industriale, dar asocierea exclusiv] a femeilor cu sfera familial] și privat] n-a disp]rut. În al doilea rând, este important de observat c] morală pieței și a sferei private se afl] într-o stare de tensiune una fâț] de alta. Piața nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la societatea informațională, de la tehnologia forțată la tehnologia înaltă, de la economia națională la cea mondială, de la perspectiva pe termen scurt la cea pe termen lung, de la centralizare la descentralizare, de la ajutorul instituțional la autoajutorare, de la ierarhii către rețele, de la opțiunea exclusivă către cea multiplă, de la democrația reprezentativă la cea participativă; sau Fukuyama (1992) în evoluția către sistemele democratice ca forme de guvernământ și universalizarea lor după încheierea Războiului Rece ș.a. Se poate spune că orice analiză actuală asupra schimbării este până la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
economice, în stare să ofere, doar ele, bunăstare și stabilitate. Existînd, se înțelege, un infailibil garant: sistemul politic de acreditată stabilitate. Romano-catolici, protestanți, neoprotestanți, mormoni și încă atîtea alte denominații: îi trece cuiva prin cap să acceadă la o hegemonie exclusivă care ar putea perturba definitiva armonie statală? Mai întîi, cine i-ar îngădui unei astfel de minți să decidă discreționar? Ieșind, în senina dimineață de mai, pe trotuarul înțesat și, alăturîndu-mă piosului entuziasm general iscat de trecerea celor doi capi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
această direcție, a civilizației, au avut mereu capacitatea de a-i absolvi pe cetățenii lor de servituțile implicării în politică. Le-au asigurat permanent condiții de a-și face viața zilnică după standarde tradițional împămîntenite convulsiile politice rămînînd în atribuția, exclusivă, a politicienilor. Atenție însă: a politicienilor de profesie. Nu a amatorilor. Amatorii de activism răsăritean, mulat acum pe scenariul paneuropean și jucînd cartea democratismului. Cum sîntem nevoiți a vedea că se consumă în regimul postdictatorial, cu personajele dubioase care au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]