19,061 matches
-
care o fac mușchii. Polimerii electroactivi la care se lucrează acum pentru a fi folosiți la senzori și în robotică prezintă similarități cu descrierile lui Wells. Wells ridică problema amenințării ecologice, reprezentată aici de un organism extraterestru cu creștere rapidă, iarba roșie, care se răspândește pe teritoriul Angliei, care are paralele în timpurile moderne. Introducerea în Australia a unor specii non-native cum ar fi iepurii sau cactușii opuntia a avut un efect devastator. Un alt exemplu este cel al răspândirii plantei
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
ale arheologiei realismului. E vorba de semne plastice cu înțelesuri deopotrivă concrete și abstracte. Pe scurt, par scheme care se însuflețesc prin dezvoltări concrete, foșnitoare, fără o identitate precisă. Aceste scheme înfrunzesc, ca acel zero, geometrie pură, din care transpar iarba, vegetația arborescentă; întreaga lui artă se naște din balansul dintre imaginea unei idei, de regula neeroice, nepretențioase, nesofisticate, și dinamica ei imprevizibilă la nivelul soluțiilor plastice, a scriiturii plastice, de o impresionantă naturalețe și bogăție. Pictorul modern nepeisagist se lasă
Florin Ciubotaru () [Corola-website/Science/323251_a_324580]
-
și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia "Dactylorhiza incarnata". Situl adăpostește și asigură condiții de
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
yam tihonit (Dragoste mediteraneană) din 1973 , Avraham Shlonsky - "Bitkhol Hashamiym" (În azurul cerului) și alții. Ea a tradus din poeziile lui Itzik Manger (Al haderekh etz omed) și a mai compus bazate pe texte din tradiția evreiască - Shirat Haasavim ( Cântecul ierburilor) după rabbi Nahman din Braslav, Akedat Itzhak (Sacrificiul lui Isaac) după cartea Facerea din Biblie.
Naomi Shemer () [Corola-website/Science/324068_a_325397]
-
Tyranosaurus și țipă, trezindu-i pe restul. În timp ce aceștia incearca să fugă cu dinozaurul pe urmele lor, Carter este strivit de acesta iar Dr. Burke este mâncat de dinozaur în timp ce Roland reușeste să îi tranchilizeze perechea. Restul echipei fuge prin iarba înaltă unde sunt atacați de o haită de Velociraptor, lăsând puțini supraviețuitori. Nick ajunge la bază, dar Malcolm, Sarah și Kelly sunt atacați de prădători și se ascund. Nick reușește să cheme ajutor după ce ajunge la stația radio. După o
Lumea pierdută: Jurassic Park () [Corola-website/Science/324137_a_325466]
-
Dara, Corwin încearcă să fugă în Umbră, dar este prins de Benedict, care îl acuză de crimă, provocându-l la duel. Incapabil să îi facă față, Corwin reușește să îl facă pe Benedict să calce pe o porțiune acoperită de iarbă neagră, știind că va fi prins de aceasta, întocmai cum se înt'mplase anterior cu Ganelon. Acest truc îi permite să îl lase inconștient și să scape, dar îl lasă în grija lui Gérard, pe care îl cheamă folosind Atuurile
Armele din Avalon () [Corola-website/Science/324160_a_325489]
-
au venit la el și i-au zis: "Acesta este un loc pustiu și s-a făcut deja târziu. Dă drumul mulțimilor ca să se ducă în sate și să-și cumpere mâncare." Iisus a poruncit oamenilor să se așeze pe iarbă. Luând cele cinci pâini și cei doi pești și privind la cer, a mulțumit și a frânt pâinile. Apoi le-a dat ucenicilor, iar ucenicii mulțimilor. Ei au mâncat toți și s-au săturat, iar ucenicii au strâns douăsprezece coșuri
Înmulțirea pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/324175_a_325504]
-
paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola") și "Elaphe sauromates", o reptilă cunoscută sub denumirea populară de balaur mare. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii vegetale dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: târtan ("Crambe tataria"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), pelin ("Artemisia santonicum"), lobodă sălbatică
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie endemică pentru acest areal), păducherniță ("Lepidium ruderale"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), colilie ("Obione verrucifera"), iarbă de sărătură ("Puccinellia distans ssp. limosa"); precum și comunități vest-pontice cu "Camphorosma annua" și "Bupleurum tenuissimum".
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis", "Sanguisorba officinalis"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Egretta alba"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prigoare ("Merops apiaster"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucorodia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (dintre care unele foarte rare) protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), pătlagină ("Plantago lanceolata"), pelin ("Artemisia santonicum"), firuță ("Poa angustifolia"), mei ("Panicum miliaceum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), broscăriță ("Potamogeton natans"), boghiță ("Rorippa sylvestris"), papură-cu-frunză-îngustă ("Typha angustifolia"), papură-cu-frunză-lată ("Typha latifolia"), iarbă grasă ("Portulaca oleracea"), iarbă-bărboasă ("Echinochloa crus-galli") sau păiuș ("Festuca pseudovina"). Accesul în parc se poate face cu bacul sau cu ambarcațiuni de mici dimensiuni, prin traversarea Brațelor Dunării. Reportaje
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
ocean și jumătate din ferme de algocultură. Cultivarea algelor marine s-a extins rapid, în special datorită cererii de pe piață care a depășit furnizarea disponibilă în resurse naturale. Algele cultivate sunt microalge (fitoplancton, sau alge planctonice), precum și macroalge denumite și „iarbă de mare”, genurile cele mai populare sunt Laminaria, Porphyra, Undaria și Gracilaria. Algele marine constituie o importantă resursă naturală valorificabilă în economia umană. Sunt folosite în alimentație, ca îngrășăminte organice, materie primă pentru obținerea coloranților, cosmetice și farmaceutice, combustibil etc.
Algocultură () [Corola-website/Science/324340_a_325669]
-
înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60-80 (rar 150) cm adâncime, cu o galerie mai simplă și separată pentru pui, căptușită cu ierburi moi. Prima reproducere prin aprilie-mai, apoi alte 2-3 generații de pui (2-10), orbi (ochii se deschid după 15 zile), nuzi, cu dinți. Puii din generația a treia iernează cu părinții. Trăiește 2-3 ani. Este exclusiv ierbivor, nedăunător. Poate fi folosit
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
ani. Este exclusiv ierbivor, nedăunător. Poate fi folosit ca animal de experiență în laboratoare. Hamsterul românesc este o specie nocturnă și crepusculară de rozătoare. Trăiește în mod solitar într-o rețea complexă de vizuini. Mănâncă semințe, legume furate de către ei, ierburi, dar și insecte. Își transportă mâncarea cu ajutorul fălcii sale elastice care îl ajută să o depoziteze. Ating maturitatea sexuală în timp de 56-70 de zile și se înmulțesc între lunile aprilie și august. Hamsterul obișnuit are o perioadă de gestație
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
specie dominantă, în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), ulm ("Ulmus"), pin ("Pinus"), tei ("Tilia"), carpen ("Carpinus betulus") sau jugastru ("Acer campestre"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), crușin ("Rhamnus frangula"), măceș ("Roșa canina") sau porumbar ("Pinus spinosa"). La nivelul ierburilor vegetează o gamă variată de specii floristice; printre care: pufulița ("Epilobium hursutum"), salată iepurelui ("Mycelis muralis"), opaița ("Melandrium rubrum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), precum și mai multe specii de orhidee (specii din familia "Orchidaceae"). Fauna este una diversificata și bine
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
Sorbus dacica"). Vegetația ierboasă este alcătuită din elemente floristice de pajiște și stâncărie (dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă); cu specii de: gâscariță ("Arabis alpina"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), in galben ("Linum flavum"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica") sau "Taraxacum hoppeanum" - o specie carpato-balcanică.
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), urzica moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), o specie de alior ("Euphorbia amygdaloides") sau rogoz (din specia: "Carex sylvatica").
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica"), în amestec cu [[gorun]] ("Quercus petrea"), iar la nivelul ierburilor specii floristice de pajiște și stâncărie. [[Categorie:Rezervații naturale din județul Alba]] [[Categorie:Canioane și defilee în România]]
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]