19,688 matches
-
dă jos acolo ca să nu... treacă murdăriile... m pat șî... stăteai trei zâle-acolo. Te spălai tu te dădeai jos te mai spălai te mai... șî... d-aici la trei zâle venea moașa dormea cu tine acolo făcia o turtă dă pâine iera a ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dădeai jos te mai spălai te mai... șî... d-aici la trei zâle venea moașa dormea cu tine acolo făcia o turtă dă pâine iera a ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea șî cu... zahăru." Ni se prezintă aici practica "mesei ursitoarelor" cu componentele ei: turtă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea șî cu... zahăru." Ni se prezintă aici practica "mesei ursitoarelor" cu componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, în Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. "În
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
toată noaptea i-ale ursătorilor îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea șî cu... zahăru." Ni se prezintă aici practica "mesei ursitoarelor" cu componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, în Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. "În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa pentru ursitori care rămâne încărcată până în zorii zilei următoare"; pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. "În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa pentru ursitori care rămâne încărcată până în zorii zilei următoare"; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (în plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care "închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa pentru ursitori care rămâne încărcată până în zorii zilei următoare"; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (în plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care "închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului". Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
grâu, brăcirile moașei". Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-a intra pân-în urechi m-a lua!" Băiatul se întoarce acasă supărat, însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia lor, cusutul unei fețe de masă. Broasca taie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mâncare. Acceptând târgul, rostește, așa cum l-a învățat Soarele: "hop, hop, unde mă gândesc, acolo să mă găsesc!" Ajunge în casa Soarelui. Aici, Păsărilă întârzie dimineața (împăratul păsărilor, care le poruncea să meargă doar la cei bogați să le mănânce pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se într-o altă grădină de aur, "îl zgâlțâie" și pe Brumarul-cel-Mare ("stăpânul brumei promoroacă, viscol
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că "norocul fuge și se ascunde printre alte noroace, dar este om care n-are nici defel noroc" este ilustrată în Datinile și credințele... [Niculiță-Voronca] printr-o poveste despre un băiat care slujea la un om pentru o bucățică de pâine, fără să aibă parte nici de-atât. Omul îl sfătuiește astfel: "tu n-ai noroc, vine alt noroc și-ți mănâncă bucățica ta; ...ia și te însoară, că poate va avea femeia ta sau vreun copil noroc, și vei trăi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trași în casă cu un șervet petrecut pe după gât. . Al doilea text oferă indicații în legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, în deceniile 3-4 ale secolului al XX-lea. Bradul era împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu o pâine având funcție simbolică. El era purtat de la casa miresei la aceea a socrului mare, unde era așezat pe casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani; este relatat mersul ritual
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lăutari se reped să ia banii care cad din găleată, după aceea se mai poate merge la alte 2-3 fântâni. În acest scenariu, urmează împodobirea bradului cu flori, cu hârtii roșii, albastre și mov, cu un șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la împodobirea pomului, element de recuzită, care din acest text este eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, "fratele de mână", care ia șervetul de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât în ornarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la împodobirea pomului, element de recuzită, care din acest text este eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, "fratele de mână", care ia șervetul de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât în ornarea bradului, cât și în tradiția tinerilor participanți la petrecere, care sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, "fratele de mână", care ia șervetul de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât în ornarea bradului, cât și în tradiția tinerilor participanți la petrecere, care sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc în momentul în care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât în ornarea bradului, cât și în tradiția tinerilor participanți la petrecere, care sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc în momentul în care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, în pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din palmă, își aruncă ulcica din desagă cu cuvintele: "un copil m-a întrecut în felul simplu de a trăi". Tot așa își aruncă blidul după ce văzu un copil care-și spărsese blidul, punând lintea în scobitura unei bucăți de pâine". (Laertios, 1963, p. 304) Deranjat de viața contemporanilor lui, care ajunseseră așa considera el sclavii convențiilor, umbla cu o lampă aprinsă în plină zi, strigând: "Caut un om". Și pentru că viața lui depășea cu mult convențiile Atenei din acea perioadă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
BINE DAR ESTE EMACIAT: a. Abrotanum - emacierea afectează mai ales membrele inferioare. Copilul este incapabil să-și țină capul datorită slăbiciunii musculaturii gâtului. Este prezent un inel albastru împrejurul ochilor. Fața pare ridată și palidă. Este o dorință marcată pentru pâine și lapte fiert. Pielea este flască și atârnă. Mereu, o constipație severă. b. Iodum - caracteristica emacierii de Iodum este progresul ei rapid. Notă: în tireotoxicoză, pierderile în greutate ale pacientului apar rapid, în ciuda apetitului bun. Există o mare debilitate, nu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
divinități, trebuie să se unească, "să se căsătorească". Ploaia dobîndește semnificația unei semințe; ea simbolizeară fecundarea pămîntului-mamă de cerul-tată. Întinerit de perioada ploioasă, soarele este imaginat ca divinitatea binefăcătoare care face să înflorească vegetația și să încolțească sămînța agricutorului. Grîul, pîinea, devin simbolul darului "cerului" și capătă semnificația "hranei spiritului". Tot anul, ciclul "sămînță-recoltă", este reprezentat imaginativ sub forma luptei dintre o veche divinitate ostilă (uscăciunea) și divinitatea solară întinerită (care își face din nou apariția după perioda ploioasă, după celebrarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
răpirii Persephonei, fiica Demetrei, de către Hades. Demetra (pămîntul mamă) este divinitatea care veghează asupra fecundării terestre și sezoniere, adică a ciclului anual al însâmînțării și recoltării: bobul trebuie să fie îngropat în pămînt ca să se transforme în spic și în pîine, care constituie darul Demetrei. Cicul sezonier al însămînțării și recoltării este cel care devine centrul misterelor de la Eleusis datorită faptului că el poate simboliza soarta dorinței pămîntești: refularea și sublimarea ei. Iată ce relatează mitul: Hades, divinitatea infernului, o atrage
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
semnificația morală, adică la psihic și la psihologic: nu ar avea nici un sens să ne imaginăm o judecată a morților, dacă omul nu ar avea în timpul vieții lui nici o altă sarcină de îndeplinit în afara aceleia de a se hrăni a pîinea pămîntească. Trebuie să ne asumam tocmai sarcina de a nu trăi doar pentru "pîinea pămîntească", sau ceea ce ne duce iar cu gîndul la formula centrală (simbolul "păcatului originar") să nu exaltăm irațional nevoia materială. Pare asfel indiscutabil că, pe lîngă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ne imaginăm o judecată a morților, dacă omul nu ar avea în timpul vieții lui nici o altă sarcină de îndeplinit în afara aceleia de a se hrăni a pîinea pămîntească. Trebuie să ne asumam tocmai sarcina de a nu trăi doar pentru "pîinea pămîntească", sau ceea ce ne duce iar cu gîndul la formula centrală (simbolul "păcatului originar") să nu exaltăm irațional nevoia materială. Pare asfel indiscutabil că, pe lîngă semnificația sa imediată legată cea mai urgentă necesitate a vieții (suportul ei material, pîinea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pîinea pămîntească", sau ceea ce ne duce iar cu gîndul la formula centrală (simbolul "păcatului originar") să nu exaltăm irațional nevoia materială. Pare asfel indiscutabil că, pe lîngă semnificația sa imediată legată cea mai urgentă necesitate a vieții (suportul ei material, pîinea) și semnificația sa îndepărtată și metafizică (misterul morții), răpirea Persephonei ca să revenim la mitul central, în jurul căruia se cristalizează în cele din urmă religia grecească trebuie (sau ar trebui, cel puțin în principiu) să includă și o semnificație morală și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]