21,807 matches
-
prin care unul din termeni (visul) devine modelul pentru celălalt (poezia). Poetul român, el însuși, experimentase oniricul că sursa a poeziei, la începutul carierei sale poetice (1921-1924), după cum recunoaște într-o scrisoare, menționată deja54. Mai mult, chestiunea abordării problemei creației poetice în termenii rezolvării unei probleme matematice (ecuații) este comună celor doi poeți 55. Formulă poescă originală are, desigur, merite incontestabile, dar rămâne, până la urmă, o inecuație 56, semn al unei transfigurări aflate doar în faza incipientă, dar nedusa până la capăt
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
urmă, o inecuație 56, semn al unei transfigurări aflate doar în faza incipientă, dar nedusa până la capăt, incapabilă să rezolve, crede Barbu, cu adevarat, condiționările impuse creatorului de estetică "lirismului absolut". Ea trebuia, si a și fost depășită, de experimentele poetice ce i-au urmat - Baudelaire, Mallarmé, Rimbaud, Valéry. De aici, si prosopopeea prin care Barbu invită interlocutorul sau imaginar să rupă "lanțurile", care îl mai leagă de o metodă poetica, devenită, între timp, desueta: Știe-te, singur Ochi, prin toată
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
vieții. Poetul creează din sine, plonjând în profunzimile propriului eu, întrerupând propriul lui elan vital, înscriind propria indeterminare (liberate) în opera pe care o produce, căutându-i o expresie adecvată - iată de ce "gândul" este "cufundat". Pentru celălalt atribut al gândirii poetice ("geometric") aflăm o sugestie utilă, într-un pasaj valérian, din "Eupalinos": Numesc geometrice, zise umbră lui Socrate, acele figuri ce sunt trasate de acele mișcări pe care le putem exprimă în puține cuvinte 59. [s.n.] Așa cum geometrul construiește, cu un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un deschizător de drumuri 86, ale cărui idei seminale ("intuiții") au influențat decisiv evoluția literaturii care i-a urmat: Mersul tău până sub corturile atâtea supunătoare frumuseți 87 se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe identifica o singură cale autentică a "Consistentei", i.e., Adevărului - da "cheia secretului pe care il căutăm [...] secretul naturii"89, cea a intuiției estetice. Recunoaște, astfel, artei capacitatea de reconcilia, de o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ceea ce el numește "marea idiosincrazie a sistemului divin de adaptare [...] completă reciprocitate a adaptării 90. Argumentul sau reia, în fapt, o idee fundamentală, enunțata de F. W. J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental (1800), în care acesta vorbește de capacitatea imaginației poetice "de a suprima o opoziție infinită [între subiectiv și obiectiv] într-un produs finit, [i.e., obiectul de artă]91. Pentru filozoful german, "producerea estetică pleacă de la sentimentul unei contradicții aparent irezolvabile" și sfârșește "în sentimentul unei armonii infinite"92. Artă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Pentru Schelling, poezia este modelul științelor, care s-au născut din ea, și tot ea este "oceanul universal" în care se vor întoarce "tot atâtea fluvii izolate", prin medierea unei noi "mitologii"94. În acest spirit, Edgar Poe apropie imaginația poetica, de cea științifică, în Eureka. Prima are puterea de a proiecta și extinde datele experienței printr-o cunoaștere conjecturala a necunoscutului. Cea de a doua, pe baza continuității și regularității proceselor, extinde analogiile deschise de imaginația poetica. Însă poetul american
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
primare ale artei, este necesară. Numai în acest fel poate el să producă o operă genială, pentru a iscă, în ceilalți, ceea ce ei pot simți cu adevărat - afectul ce însoțește intuiția simetriei divine. Cunoașterea veritabilă, la care conduce doar sentimentul poetic, inseamna descoperirea armoniei lumii, care reprezintă la Poe, Adevărul Suprem. Scopul mărturisit al speculației metafizice din Eureka este să dezvăluie ordinea cosmosului, cu alte cuvinte, să releve Adevărul. Eureka este o "carte de adevăruri", întrucat cuprinde în paginile ei istoria
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
metafizice din Eureka este să dezvăluie ordinea cosmosului, cu alte cuvinte, să releve Adevărul. Eureka este o "carte de adevăruri", întrucat cuprinde în paginile ei istoria genezei lumii și a armoniei ce a rezultat din asta, dar și un act poetic, pentru că încearcă să reconstituie, în paginile ei, ordinea divină. Poesis-ul este un act vizionar, prin care poetul, dotat cu un al șaselea simt, al Frumosului, caută revelația definitivă a misterului ultim, la care ajunge, doar în momente de exaltare, efemere
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
proiectează o lumină șovăielnica și slabă, dar care nu străpunge mai puțin întunericul nopții, în care ne lasă inteligență 109. Soluția pentru acest impas al cunoașterii, întrevăzuta de Platon, Republica, Cărțile 2-3, reprezintă cea de-a doua etapă a invențiunii poetice. Este vorba de articularea reflectiva, care printr-un efort conștient asupra unei materii definite și prin îmbunătățirea mijloacelor de expresie, organizează aceste date spontane, oferite de intuiție, pentru a realiza o finalitate ordonată, i.e., operă de artă. Ideea apropierii poeziei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a lui Jean-Gaspard-Felix Lache Ravaisson, Bergson denumește artă drept o "metafizica figurata"13. La rândul său, Barbu, în recenzia la volumului Laudă somnului (1929), de Lucian Blaga, argumentează, în felul său, în favoarea necesității de a conjuga demersul intelectual, cu cel poetic: Dar cuprinderea, și spirituală, nu se poate lipsi de elementele intelectuale [s.n.], aritmetice ale unei melodice simple (aluzie la Pitagora cita mai înainte), ale unei strângeri complementare de culori. Acestea sunt esențe și trebuiesc asociate corpului liric [s.n.]"14. O
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
schema tragică, - eroul piere, victima acestei căutări, ce dă sens vieții lui, doar mesajul lui rămâne, că singura mărturie a sublimei lui aventuri a cunoașterii, la fel cum, în lirica mallarméană, potențând această idee, subiectul ilocutor dispare complet din discursul poetic - ideea regăsindu-se și în teoria barbiana a impersonalității - , pentru a lăsa doar textul să vorbească: Ca o poezie să fie pură, vocea poetului trebuie să se oprească, iar inițiativa să fie preluată de cuvinte, care se vor pune în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
putea exprimă, cât mai deplin, chintesența acestei experiențe, pentru a vedea dincolo de datele realității materiale imediate ("alaiul strident, străveziu, dens desăvârșit al zidurilor universului" - imagine "împrumutata" din "Puterea Cuvintelor"23 de Edgar Poe - ce-i stau în cale, actul creației poetice presupune, - ca niște condiții obligatorii, necesare ("rituale"), pe lângă înstrăinarea voita, întoarcere spre sine, si simplitatea, laconicitatea 24 ("indigentă") mijloacelor de expresie, la care trebuie să ajungă limbajul poetului, prin distilări, cristalizări, repetate: Am mai vorbit cu alte ocazii de acea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
limbajul. Cuvântul este, in primul rand, un instrument al inteligenței, creat pentru a acționa asupra materiei și a o controla, dar el "diferă de altele prin posibilitatea de umanizare, de vitalitate, de spontaneitate" [s.n.], atribute "ce sunt apoi delegate părții poetice a limbajului"45. Prin asta, omul depășește automatismul vieții cotidiene, făurind, cum spune Bergson, "un instrument al libertății", "o mecanică ce triumfă asupra mecanismului"46. Importantă, în acest context, este și distincția stabilită de Bergson dintre concepte și imagini, în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de mijloace singulare de expresie, care să se întoarcă împotriva expresiei generale. Imaginea reprezintă "o anumita existența"47, pe care Bergson o plasează între obiectul în sine (percepție pură) și reprezentarea acestuia (percepția obișnuită, conștientă) este, altfel spus, o metaforă poetica. Descriind universul, Bergson ni-l prezintă, în "Materie și mișcare", ca fiind constituit din număr practic infinit de imagini, fiecare dintre ele acționând, instantaneu (=inconștient), asupra celorlalte, sau fiind obiectul acțiunii lor, participând astfel la mișcarea generală a materiei. Ele
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
artistică, prezentând vădite analogii cu viața și universul - acest din urmă aspect constituie esență demonstrației lui Poe, în Eureka -, este sugestiv surprinsă de Paul Valéry, figură emblematica a noii poezii, a cărui gândire estetică 63, ea însăși îndatorata autorului Principiului poetic, Ion Barbu o prețuia, în cel mai înalt grad: Artistul trăiește în intimitatea arbitrariului și în anticiparea lui. Îl caută în orice moment; îl găsește în circumstanțele cele mai neprevăzute, cele mai insignifianțe și nu există nicio proporție, nicio relație
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
conferința despre Arthur Rimbaud, ținută șaptesprezece ani mai tarziu, în 1947, dovadă că, deși Ion Barbu încetase să mai răspundă chemărilor muzelor, interesul său pentru poezie a rămas viu. Conferință pare să reia firul meditației barbiene asupra creației și cunoașterii poetice și a relației acesteia cu știința, de acolo, de unde o lașase în parafrază din 1931, si sa o conducă mai departe. Ceea ce, la începutul deceniului al patrulea, era doar sugerat, devine acum explicit, deși unele formule mai tulbură, uneori, chiar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poetul francez decurg (se deduc), "apodictic" am putea spune, din natură specială a referentei, în poezia să, pe care poetul român o circumscrie, inspirat, astfel: Increatul cosmic: adică existentele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegându-și că domeniul al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existente ideale, Rimbaud se dovedeste încă o dată om de stiinta căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogând cantităților date, cantitățile transcendente. La
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prin opera, o lume nouă, care se adaugă celei reale, o lume însă înzestrata cu sens, cu alte cuvinte, umană. Lume are înscrisă în ea datele fundamentale a celui care a creat-o, o lume barbiana, de exemplu. Problemă limbajului poetic este pusă în termenii deja cunoscuți, cu unele nuanțări, ce amintesc, deopotrivă, de Poe și de Bergson: Dar, pentru a exprima aceste moduri ale naturii "increate", limba uzuală apare prea organizată [s.n.]: Rimbaud se străduiește deci s-o sărăceasca deliberat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mare, / Vindeca de noapte steaua-n tremurare. // Pe slujite vinuri frimitura-i astru / Munțu-n Spirit, lucruri într-un Pod albaștri / Raiuri divulgate! îngerii trimeși / Fulgera Sodomei fructul de măceș". Cu deosebirea că, în acest caz, poetul surprinde momentul în care inspirația poetica capătă contur 76. Mai instructive decât lectură pe care o face sonetului și decât analogiile stabilite cu Apocalipsa Sfanțului Ioan, sunt următoarele observații asupra metodei rimbaudiene: Departe de-a fi aplicarea unui adevăr, de altfel îndoielnic, de psihologie excepțională, sonetul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prezența unei construcții teoretice extrem rezistente în timp, ale cărei date fundamentale, descoperite devreme, poetul român nu pare să le fi abandonat niciodată, o construcție de o sublima plasticitate, ce-i permite să se moduleze ușor pe datele proprii experiențe poetice, dar și de o remarcabilă unitate structurală. "Veghea lui Roderick Usher" (1930) pare să fi ultima, dar și cea mai completă, varianta a poeticii barbiene. Exceptând, poate, unele nuanțări, parafrază barbiana nu pare să aducă în discuție idei esențialmente noi
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
construcție de o sublima plasticitate, ce-i permite să se moduleze ușor pe datele proprii experiențe poetice, dar și de o remarcabilă unitate structurală. "Veghea lui Roderick Usher" (1930) pare să fi ultima, dar și cea mai completă, varianta a poeticii barbiene. Exceptând, poate, unele nuanțări, parafrază barbiana nu pare să aducă în discuție idei esențialmente noi; lectură ei compensează, în schimb, si fascinează, prin calitatea expresiei, prin memorabilitatea formulărilor, ingenuitatea imaginilor și simbolurilor. "Veghea" este un cristal prelucrat la incandescenta
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nuanțări, parafrază barbiana nu pare să aducă în discuție idei esențialmente noi; lectură ei compensează, în schimb, si fascinează, prin calitatea expresiei, prin memorabilitatea formulărilor, ingenuitatea imaginilor și simbolurilor. "Veghea" este un cristal prelucrat la incandescenta celei mai înalte gândiri poetice. Atât pentru Edgar Allan Poe, cât și pentru Ion Barbu, realitatea imaginației, manifestare a energiilor creatoare ale artistului, este de maximă importanță, pentru ca, în spațiul creat de ea, se pot manifesta liberi de orice constrângeri. Întoarcerea spre sine, pe care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Usher", Ion Barbu, avea să aducă unele lămuriri, în studiul despre Jean Moréas, din 1947. Meritul principal al romanticului american, sugerează scriitorul român, pare să fi fost geniul sau de a identifica (intui) unele probleme fundamentale - autonomia artei, natura cunoașterii poetice, importanța efectului - și de a fi oferit răspunsuri proprii, chiar dacă incomplete. Ceea ce, la Poe, rămâne la nivelul textului și receptării lui, devine, la Ion Barbu o chestiune de poetica generală - poiesis-ul are un domeniu al său, delimitat din operațiuni specifice
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
orice vers mai mult e o pierdere de vreme"2. "Veghea" nu a făcut decât să închidă, sub aspect teoretic, cercul demonstrației vizând "poezia pură", pe care Barbu și-o asumase, conștient de rigorile severe ale unei astfel de metode poetice. "Veghea lui Roderick Usher", spune un critic, ar trebui să fie locul de unde să înceapă orice lectură a operei lui Ion Barbu"3. Obstacolele de înțelegere, nu puține, nu vor face, probabil, niciodată populare printre cititori, aș cum, de fapt
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nu expuse, prezentate la vedere - de aici dificultățile și imposibilitatea de a cuprinde, fie și într-un comentariu extins, sensurile posibile, depuse în text. Gestul poetului și matematicianului român de a scrie o astfel de reflecție asupra creației și cunoașterii poetice ni se pare semnificativ, dintr-un punct de vedere mai profund. Într-o lume urmărită de fantasma unui Adevăr absolut, a unei armonii universale, în care omul să iși regăsească locul, o lume care și-a pierdut, însă, propria imagine
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]