19,447 matches
-
creația sa, astfel a numit ultimele sale șase simfonii „simfonii de tranziție” . Seria simfoniilor nr. 99-104 se diferențează de precedentele șase simfonii londoneze prin elemente inovatoare ce apar în esența lor; putem vorbi de o „neobișnuită nuanță de tristețe” , unde simțul ludic cu care ne-a obișnuit compozitorul cedează în favoarea seriozității. Nu se poate spune că temele ultimelor simfonii sunt depresive, însă putem spune că sunt mai profunde. A doua călătorie în Anglia a compozitorului a luat sfârșit în data de
Joseph Haydn () [Corola-website/Science/303162_a_304491]
-
care poartă „desenul” (pete, dungi etc.), la baza cărora se găsesc fire mai scurte și în final, puful, toate acestea asigurând o bună izolație a corpului. La origine, pisica vâna în zori sau seara, fapt care a dus la dezvoltarea simțurilor sale și la o percepție a universului diferită de a oamenilor, care la un moment dat i-au atribuit chiar puteri supranaturale. Se vorbește despre pisici care au prezis cutremure de pământ și alte catastrofe, explicația probabilă fiind că urechea
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
000 Hz, în timp ce urechea umană este limitată la 20 000 Hz. Datorită celor 27 de mușchi care îl controlează, pavilionul fiecărei urechi poate pivota în mod independent, pentru a localiza originea unui zgomot și distanța de la care acesta provine. Este simțul său principal. Câmpul vizual al pisicii este, ca și auzul, mult mai larg : 187° (față de 125° pentru oameni), ceea ce nu reprezintă nici pe departe un record în lumea animală. Intensitatea luminii influențează forma pupilei: de la o simplă linie dreaptă în
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
și superioară, de o a treia pleoapă, membranoasă, care se închide dinspre colțul interior al ochiului către exterior. Frecvent, dacă această membrană este vizibilă, este un semn de suferință al pisicii (tulburări digestive, cel mai des prezența paraziților sau enterită). Simțul mirosului la pisică și are o importanță majoră în viața socială a felinei, în delimitarea teritoriului. De altfel, mirosul este mijlocul de a verifica dacă hrana nu îi este alterată sau otrăvită. Pisica are douăzeci de milioane de terminații nervoase
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
majoră în viața socială a felinei, în delimitarea teritoriului. De altfel, mirosul este mijlocul de a verifica dacă hrana nu îi este alterată sau otrăvită. Pisica are douăzeci de milioane de terminații nervoase olfactive, față de doar cinci milioane la om. Simțul gustului este dezvoltat la pisică, totuși mai slab decât la om: 2 000 de papile gustative înseamnă de 4,5 ori mai puțin față de cele 9 000 la om. Spre deosebire de câine, gustul pisicii este situat la extremitatea limbii, fapt care
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
față de cele 9 000 la om. Spre deosebire de câine, gustul pisicii este situat la extremitatea limbii, fapt care îi permite să guste fără să înghită. Sensibilă la gustul amar, acru sau sărat, ea nu simte gustul dulce. De asemeni bine dezvoltat, simțul tactil permite pisicii să-și utilizeze mustățile pentru a evita obstacolele în întuneric total, prin detecția variațiilor de presiune a aerului. Tot mustățile îi permit să simtă și dimensiunile spațiului traversat. Pernițele labelor sunt foarte sensibile la vibrații, iar în
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
variațiilor de presiune a aerului. Tot mustățile îi permit să simtă și dimensiunile spațiului traversat. Pernițele labelor sunt foarte sensibile la vibrații, iar în pielea pisicii se găsesc celule tactile extrem de sensibile. Organul lui Jacobson constituie un adevărat al șaselea simț. Asemeni câinelui și calului, pisica poate să guste mirosurile cu ajutorul acestui organ, răsfrângându-și buzele pentru a permite mirosurilor să pătrundă, prin două mici orificii situate în spatele incisivilor, și care conduc către doi săculeți cu lichid aflați în cavitățile nazale
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
mirosurilor să pătrundă, prin două mici orificii situate în spatele incisivilor, și care conduc către doi săculeți cu lichid aflați în cavitățile nazale, care au rolul de a concentra mirosurile. Prezența unui organ vestibular, și el deosebit de dezvoltat, îi conferă pisicii simțul remarcabil al echilibrului, astfel explicându-se facultatea ei de a se întoarce rapid în aer pentru a „cădea întotdeauna în picioare”. Ea mai poate sări la înălțimi de cinci ori superioare taliei sale. Viteza de alergare medie este de 40
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
Sistemul nervos ( ) al unui animal (incluzând omul) coordonează activitatea mușchilor, monitorizează organele, primește și prelucrează informațiile primite prin organele de simț și inițiază acțiuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru menținerea homeostaziei (echilibrul intern al corpului). Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii și celulele gliale (cu rol de susținere și de protecție). Cu cât urcăm pe scara de
Sistem nervos () [Corola-website/Science/302220_a_303549]
-
termen lung este un exemplu din cadrul stadiului 4 de dezvoltare morală. Poliamorul reprezintă structura comună a relațiilor în cadrul stadiului 5 / 6. Alte metode utilizează stadiile dezvoltării personale și spirituale definite de Ken Wilber, piramida nevoilor a lui Abraham Maslow și "simțul sinelui" (Jane Loevinger) - teorii similare bazate pe cercetările și descoperirile din domeniul dezvoltării umane. Datorită gradului ridicat de încredere și autodeterminare necesar într-o relație poliamoroasă, unii adepți ai acesteia o consideră drept o formă superioară de relaționare cu ceilalți
Poliamor () [Corola-website/Science/302213_a_303542]
-
dincolo de rațiune" ("sa'umniki") a futurișilor ruși, ci doar transformări fonetice ale cuvintelor, fără jocuri semantice. Absurdul este obținut la Harms prin asocierea paradoxală de noțiuni. Harms înființează în 1926 împreună cu Alexandr Wedenski "Școala Cinari", care declara progamatic lupta împotriva simțului comun și a mediocrității. Membrii acestei școli reprezentau toate domeniile creației artistice, cel al liricii, al teatrului, al cinematografiei, al muzicii și al artelor plastice. Din această școală se născu apoi, în 1927, mișcarea dadaistă "Oberiu". Literatura mișcării, caracterizată de
Daniil Harms () [Corola-website/Science/302228_a_303557]
-
populația României trăia la sat. Comunitățile rurale erau organizate în așa fel încât să satisfacă toate nevoile zilnice. Hainele erau făcute manual. Urmărind să ofere o imagine cât mai concludentă a vieții țăranilor, a spiritului lor de inventivitate, remarcabilului lor simț artistic, Muzeul Satului încearcă să reconstituie, într-un cadru natural generos, ambianța intimă a fiecărei locuințe și reușește acest lucru aducând, în jurul fiecărei gospodării, hambarele, grajdurile și celelalte acareturi, gardurile lucrate din lemn, nuiele sau chirpici, porțile modeste sau impunătoare
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
că trebuie să începem de la ceva de care nu ne putem îndoi, progresând către adevăr, bazându-ne mai degrabă pe varietatea raționărilor noastre decât pe tăria vreuneia din ele. Mai târziu, anticartezianismul său a luat forma unei "doctrine critice a simțului comun". În eseul "Fixarea convingerii" (1877), scoate în evidență deosebirea practică dintre credință în sensul convingerii și îndoială. Convingerea călăuzește acțiunea, cea de-a doua stimulează cercetarea în ajungerea la o credință. Comparând diferite metode de fixare a convingerii, ajunge
Charles Peirce () [Corola-website/Science/302357_a_303686]
-
mutarea pe un alt front și discuția dintre Bologa și Klapka, în care căpitanul ceh încearcă să-l convingă inutil pe Bologa să renunțe la intenția de a dezerta. Analiza psihologică lipsea din această variantă, ca și ezitările personajului între simțul datoriei și conștiința sa națională, în timp ce puține personaje erau abia schițate: căpitanul Klapka, ordonanța Ionică (ulterior Petre) și generalul Kandl (ulterior Karg). Fără îndoială că dificultățile întâmpinate în descrierea războiului și a câmpului de luptă se datorau și faptului că
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
tatăl Ilonei... Așa cred eu că e mai omenește, și un roman care nu palpită de viață - cu toate ororile, cu toate contradicțiile ei - nu are sorți de viață, chiar când are norocul succesului”. În plus, Emil Rebreanu nu avea simțul datoriei atât de puternic și nici crize mistice, deși presimțea că ar putea muri, după cum reiese dintr-o scrisoare trimisă familiei la 26 martie 1917. Mai multe studii literare au încercat ulterior să completeze geneza romanului cu mărturii noi; printre
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
fără discernământ - și la cei care aveau un venit oricum prea mic - așa spun unii. Alții, spun că, dimpotrivă, pensiile mici nu au fost reduse, ci numai pensiile mari, «nesimțite» cum le zic românii, care observ că și-au păstrat simțul umorului. Apoi sunt nemulțumiți că s-a furat și se fură prea mult în România. Sigur, este criză mondială, dar este greu să convingi pe cei care abia se pot descurca de azi pe mâine că ei trebuie să suporte
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
este adevărat? Se întărește suspiciunea că nu va fi bine pentru țară. Ca român de «viță veche», îmi iubesc cu adevărat glia, și aș dori să fie bine. Dar, repet ce simt: nicio speranță poate că mă înșeală văzul și simțul. Ce mult aș vrea să mă înșel, să nu am dreptate! Atașez mai jos, ad-litteram, o poveste a familiei costenilor din care mă trag după mamă, povestită cu haz (dar cam... dur) de un nepot (* Alexandru Oto Costeanu), băiatul lui
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
are o abilitate limitată de a avea un comportament complex sau nefamiliar. Spre exemplu, când este adus în fața unor frunze așezate pe jos în fața sa, animalul nu se poate adapta schimbării rutinei sale de hrănire și nu le va mânca. Simțul olfactiv al koalei e normal, fiind cunoscut faptul că miroase uleiurile rămurelelor individuale pentru a le evalua comestibilitatea. Nasul său e destul de mare și e acoperit de piele tare. Aude bine din cauza urechilor sale rotunde, urechea sa medie fiind bine
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
fizionomie greoaie și nepotrivită, și lipsită de eleganță în această combinație ... în caracterul lor nu au multe care să intereseze naturalistul sau filozoful. Totuși, cum Natura nu face nimic degeaba, putem considera că chiar și aceste creaturi somnoroase și fără simț au fost create cu înțelepciune pentru a întregi una din marile zale ale lanțului naturii animate ...". Naturalistul și artistul a ilustrat și a descris koala în lucrarea sa în trei volume "The Mammals of Australia" ("Mamiferele Australiei")(1845-63), și a
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
de mucoasă, foarte mobil, cu sensibilitate tactilă mare, aflat în cavitatea bucală a animalelor și omului. Are rol în prehensiunea alimentelor, în masticație, deglutiție. Prin faptul că este dotată cu un tip special de chemoreceptori (mugurii gustativi), este considerată "organul simțului gustativ", dar are un rol imporatant și în olfacție. La om și primate are rol și în fonație. Partea dorsală a limbii "Dorsum linguae" este ușor bombată, partea anterioară fiind liberă cu un șanț median "Septum linguae" fiind locul de
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
înconjurate de un brâu de glande salivare, pe când "Papillae foliatae" (papilele lamelare) dezvoltate la cabaline, nu sunt prezente la toate mamiferele.Mucoasa limbii conține mai ales la baza limbii numeroase glande salivare.Mai demult s-a căutat zonarea limbii după simțul gustativ (sărat, acru, dulce,amar) teoria lui "David Hänig" (1901) teorie ce azi este considerată falsă. Limba are rolul de prehensiune (la unele animale) transport, amestec cu saliva și ajutor în masticația și deglutiția hranei la nivelul faringelui.La om
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
să mobilizeze oamenii să se ridice împotriva acestuia. Aceste persoane sunt identificate, arestate și torturate în așa fel încât ei devin "morți vii". Comportamentul, gândurile și sentimentele sunt schimbate total. Are loc o pierdere a încrederii în sine și un simț al neputinței, al lipsei speranței și al nonvalorii proprii. Orice formă de tortură poate avea consecințe fizice, mentale și sociale asupra victimei. De aceea, este artificial să clasificăm tortura ca fiind fizică sau psihică. Totuși, din motive prectice, am clasificat
Tortură () [Corola-website/Science/302114_a_303443]
-
în Imperiul Otoman, a atras atenția medicilor și a devenit un "elixir" frecvent prescris pentru mai multe afectiuni. Deși tutunul a fost prescris inițial ca medicament, mai multe studii au condus la susținerea că fumatul cauzează amețeli, oboseală, tocire a simțurilor, și un gust/miros în gură. În 1682, juristul Abd al-Ghani al-Nabulsi (Damasc) a declarat: "Tutunul a devenit extrem de celebru în toate țările Islamului ... Oameni de toate felurile s-au folosit si s-au dedicat să-l ... Am văzut chiar
Nicotină () [Corola-website/Science/302141_a_303470]
-
Milady (al cărei zâmbet, dacă nu e de răzbunare, e unul prefăcut), domnul Bonacieux. Umorul e semnul inteligenței superioare, iar mușchetarii lui Dumas știu să șarjeze și cu spada și cu vorba. De altfel, eroii par a se contamina de simțul umorului de la naratorul însuși, care nu o dată își atinge ironic personajele: Porthos, ușor fanfaron, preferă să inventeze povești cu lupte nemaivăzute și ducese îndrăgostite decât să-și mărturisească înfrângerea ori interesul pentru vreo femeie de rând; Aramis cel pios vrea
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]
-
concepțiile sale erau bine cunoscute acolo. considera că principiul lumii este aerul, Zeus însuși fiind aer. A atribuit aerului inteligență și viață. Vederea, auzul, mirosul etc. plăcerea și durerea etc. sunt în funcție de aer (cantitatea și calitatea acestuia) și organele de simț. Inteligența ar fi aer uscat și curat, pentru că umiditatea ar împiedica gândirea. Tratatul lui Diogenes din Apollonia, "Peri physeos" (Despre natură) conținea cel puțin două cărți. Propoziția de început este citată de Diogenes Laertios: Diogenes, cu credința sa în aer
Diogenes din Apollonia () [Corola-website/Science/302197_a_303526]