21,512 matches
-
care puneau concluzia finală fără echivoc. Astfel își aduce aminte Popicu de o discuție în trei la Cazimcă cu Nicolae Petrașcu și Tavi Voinea, când s-a auzit de moartea lui Vică Negulescu. Tavi avea o sintagmă preferată: „nu mă tem de moarte, însă mă tem de chinurile dinaintea ei”. „Tavi Voinea trecuse prin chinuri îngrozitoare la Pitești și apoi la Rm. Sărat, după condamnarea sa la moarte și neexecutarea sentinței timp de cinci ani, tremurând la fiecare mișcare pe coridor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
echivoc. Astfel își aduce aminte Popicu de o discuție în trei la Cazimcă cu Nicolae Petrașcu și Tavi Voinea, când s-a auzit de moartea lui Vică Negulescu. Tavi avea o sintagmă preferată: „nu mă tem de moarte, însă mă tem de chinurile dinaintea ei”. „Tavi Voinea trecuse prin chinuri îngrozitoare la Pitești și apoi la Rm. Sărat, după condamnarea sa la moarte și neexecutarea sentinței timp de cinci ani, tremurând la fiecare mișcare pe coridor la ușa celulei, crezând că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mine nu se poartă prea blând. E un individ dificil și nu prea pleacă urechea la doleanțele altora. Cel mai bine e să aștepți să-i treacă hachițele când ai de rezolvat o problemă. Am înțeles. Dar de ce naiba se teme? Colonelul a terminat cafeaua, a pus ceșcuța pe farfurioară, și-a scos batista din buzunar și s-a șters la gură. Batista era la fel de veche ca și uniforma pe care o purta. Dar curată și frumos împăturită. — Îi e teamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu sunt încă bine înfipte în acest oraș. Așa că nu strică puțină prudență. N-am văzut urme lăsate de locuitorii pădurii. Nici un obiect făcut de mână de om. Mi-ar fi plăcut să-i întâlnesc, dar în același timp mă temeam de ei. Poate ar fi trebuit să avansez și mai mult în inima pădurii. Sau poate ei știau că sunt acolo și mă evitau cu înțelepciune. În a treia sau a patra zi de căutări, am dat peste un luminiș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai spusese niciodată așa ceva în viața mea. — Și apoi chiar îi era teamă că rezultatele cercetărilor sale vor ajunge pe mâini rele. Așa că n-are cum să le folosească tocmai el în scopuri necurate. A părăsit Sistemul tocmai pentru că se temea că îi vor folosi cercetările așa cum vor dori ei. De aceea a plecat și a început cercetarea pe cont propriu. — Dar Sistemul are și părțile lui bune. De exemplu, se opune furtului de date de către Simbolatori și vinderii lor pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și al sângelui, sclipirea sabiei în fața ochilor și sunetul cornului de vânătoare în urechi. Dar nu-mi amintesc ce anume m-a îndemnat să pornesc la bătălie. Onoarea? Patriotismul? Dorința de a lupta? Ura? Chiar nu țin minte. Tu te temi că-ți pierzi sufletul. Și mie mi-a fost cândva frică de asta. Dar mi-a trecut. Nu-i nici o rușine, zise el căutându-și parcă vorbele și privind în gol. Dacă scapi de el, o să fii foarte calm. O să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
element dăunător sau dușmănos. Singurul lucru pe care l-am perceput cu claritate. A fost suficient să-l iau în mână și să pipăi razele luminoase cu vârfurile degetelor. Nu are de ce să-mi fie frică. Doar n-o să mă tem de mine însumi. Am pus craniul pe masă și mi-am apropiat mâinile de obrazul ei. — Ți s-au încălzit mâinile, spuse ea. — Lumina e caldă. — Pot să-l ating și eu? — Bineînțeles. Și-a plimbat mâinile peste craniu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
elemente ostile regimului, intrau sub observația organelor de securitate, li se deschideau dosare de urmărire informativă, celebrele DUI. Aveți așa ceva? Dacă nu, sunteți un impostor, sau omul altcuiva ... Să revenim . Pag. 290 - Ștefan Prutianu a ezitat să preia conducerea acțiunii temându-se de o provocare ,(sic!) TIMP DE CÂTEVA ORE MEMBRII GRUPULUI AU STAȚIONAT ÎN PIAȚĂ AȘTEPTÂND SEMNALUL. N.n. Cum , de unde , cine trebuia să detoneze semnalul ? Doar șefii acțiunii se găseau chiar acolo, se spune. Pag. 310 = Urmeaza o “chestie” peticită
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Două enormități iraționale, ridicole , de prost gust, întâlnite în practici ilariante la spitalul de nebuni Socola . (N.n). “Membrii organizației trebuiau să sprijine discursurile cu lozinci : jos comunismul, jos dictatura, vrem democrație. Ștefan Prutianu a ezitat să preia conducerea acțiunii, temându-se de o provocare”. . . TIMP DE CÂTEVA ORE MEMBRII GRUPULUI AU STAȚIONAT ÎN PAIȚĂ AȘTEPTÂND SEMNALUL”!!! Scenariul evenimentelor de la Iași au rămas în continuare un mare mister, spun revoluționarii . Intervenim noi spre a risipi deruta cu un act oficial emis
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
senzualitate extremă, căldura lor sugerând plenitudinea într-o lume din care dispar toți cei aflați în afara cuplului. Trei izvoare este un vis aproape orgiastic, pus sub semnul prozei lui Mateiu I. Caragiale încă din moto: „Asemenea nopți sunt mai de temut decât beția.” Mai întâi, aleasa inimii și Lecția expun, tot pe un fond oniric, oscilația dintre puritate și abjecție. Pendularea între spiritual și material va fi un element de construcție și în cel de-al doilea volum al său, Frumos
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
nu credeți că nu mi-am ținut cuvântul de joi până mai de-apoi...”) se transferă aici mai degrabă din „timpul mărturisirii” în „timpul trăirii” decât invers. Cel care își amintește de rugăciunea mamei: „Dumnezeu să te înzilească, Ionică” se teme că are zilele numărate. Amintirile... ar putea fi parodia unor evenimente ulterioare ariei lor de cuprindere: „stropșitul de Ion” și fratele lui mai mic, Zahei, se joacă de-a popii și de-a biserica nu numai pentru că biserica le intră
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
în Chemarea pământului meu (1972), Strigătul tăcerii (1974), Pasăre fără somn (1975) și Sfere albastre (1976) -, Ștefan Aug. Doinaș a găsit un „lirism autentic, întemeiat pe o mare încredere în limbaj”. Poezia se remarcă printr-o viziune clasicizantă, în care teme tradiționaliste - sacralitatea pământului natal, amintirea casei părintești, perindarea, însoțită de o ușoară nostalgie, a anotimpurilor, comuniunea cu înaintașii - sunt tratate în versuri limpezi, armonioase, în descendența lui St. O. Iosif și Ion Pillat. Marcată de o anume naivitate, îndeosebi în ce privește
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
fie furnizând bunul la un nivel calitativ inferior, fie impunând prețuri ridicate. În timp ce aceste costuri ale schimbării sunt decisiv reduse În orice democrație, prin comparație cu sistemul clientelar (nu mai există, de exemplu, părți importante ale societății care să se teamă de retalieri drastice ca urmare a schimbării persoanei sau grupului aflat la guvernare, deși există un nivel semnificativ al incertitudinii privind performanța noilor aleși), regimurile democratice variază mult În ceea ce privește posibilitățile efective de a detecta și sancționa blatul. În primul rând
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al organizației, precum și asigurarea respectării legilor și reglementărilor specifice. În același timp, în codul etic trebuie să existe mecanisme corespunzătoare prin care întreg personalul poate alerta managementul sau consiliul de directori în privința afirmațiilor sau încălcărilor de conduită fără a se teme de consecințe, iar managementul și consiliul de directori verifică periodic operativitatea codului, incluzând mecanismele de angajare pentru asigurarea conformării și acțiunile de pedeapsă pentru încălcarea acesteia; b. existența unor mecanisme prin care personalul organizației să poată alerta managementul executiv sau
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi: „Nu vei fi niciodată mai aproape de mine ca acum, când nu pierd nici o mișcare a ta, când respir, mănânc și beau pentru tine, umblu, privesc și mă tem pentru tine.../ Când tot ce văd este ceea ce ție îți va părea demult cunoscut./ Nu stă nimic între noi, nu ne desparte decât durerea. Vei mai fi vreodată atât de departe?” Romanele scrise de D. sunt de asemenea axate pe
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
nu mai vorbim de felație și cunnilingus, pigmenți răsăriți adesea brusc la capătul unor paragrafe de nimic prevestitoare, lipsiți de veșmînt metaforic. Directețea descrierilor lubrice contribuie În fapt la o fenomenologie a conștiinței sexuale de care, crede Houellebecq, scriitorii se tem și-o livrează În diverse ambalaje. El renunță la ele aproape cu totul. De exemplu: “Seara, venea acasă atît de obosită Încît nu mai avea putere să facă dragoste, și cel mult să mi-o sugă; moțăia cu sexul meu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
studiile de gen americane. Centrul avangardelor nu se mai află În Franța, revendicările sociale aparțin sans-papier-iilor magrebini. Iar asemenea fraze militante nu se vor mai scrie niciodată: „Dacă clitorisul detronează vaginul ca centru al plăcerii feminine, bărbații pot să se teamă de a Înceta să mai fie indispensabili din punct de vedere sexual”. Nu departe, dar pe malul stîng al Senei - obraznica și fantasta Rive Gauche - În perimetrul bulevardelor Saint-Michel și Saint-Germain-des-Prés, viața are două straturi: ziua, bibliotecile adună rîuri-rîulețe de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
umane - ceea ce se numește Îndeobște crimă - este justificată dacă exigența extazului o cere, și nu e vorba aici de extazul hidos al puterii, ci de extatica existenței, “mirarea de-a fi”: “CÎnd te joci cu focul nu trebuie să te temi că-ți arzi degetele, așa că l-am ars pe tînărul acela. și m-am bucurat În mine de această grozăvie”. Iar existența dăinuie În nesupunere și rebeliune: Ca omagiu adus Evei, mă duceam, goală sub cămașa de noapte, la biserică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
14 Nu am trăit o astfel de experiență 76 68 Cu toate că experiența victimală stradală sau de victimă a furtului din locuință a cetățenilor din România a fost mai redusă decât cea a cetățenilor din celelalte țări europene ex-comuniste, românii se tem de infracționalitate (în general) într-un număr mai mare decât cetățenii din Europa (Tabelul 2). Tabelul 2. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Care credeți că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă țara în prezent” (maxim 2 răspunsuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
infracționalitate” are o sferă mai largă decât cele de „victimă a criminalității stradale” sau „victimă a furtului din locuințe”. Sondajele de opinie efectuate în SUA, în 1989 și în 1993, au relevat că mai mult de 55% dintre americani se tem că ar putea fi victime ale criminalității și că între 82% și 90% dintre cei intervievați nu se simt în siguranță în casă noaptea. Între 84% și 89% dintre americani consideră că în SUA criminalitatera a crescut an de an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sondajelor de opinie publică din SUA, ca și din Europa sunt sugestive și permit comparații internaționale, ajutând la interpretarea opiniei publice despre criminalitatea de la noi. Conform Barometrului de opinie publică, în intervalul 1997-2000 proporția cetățenilor români care declarau că se tem de criminalitate și de infracțiuni a variat între 6% (în 1999) și 26% (în 1997). Interesant este faptul că în intervalul amintit teama de a deveni victimă a criminalității s-a menținut pe locurile 5-6 între temerile românilor (după teama
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spera ceva, de a mai crede în ceva”, dezamăgirii de generația sa care, în urma unor diferende de ideologie politică, s-a răvășit, nemulțumirilor sale de mediul în care trăiește, care a devenit „și mai josnic și mai anihilator”. Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă „diletantismul universal unei specializări universale”. Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
p.) Volumul reunește șase interviuri cu Paul H. Stahl, realizate în anul 2003, care sunt prezentate atât în limba română, cât și în limba franceză. Lucrarea are un public foarte bine definit: instituțiile de cercetare și de învățământ. Interviurile tratează teme precum: sângele, consangvinitate și structură socială, moștenirea științifică a Școlii sociologice de la București inițiate de Dimitrie Gusti, cercetarea socială românească din perioada regimului comunist, muzee și colecții etnografice din România comunistă, descoperirea meșterilor țărani din România înainte și după 1989
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
zece teme sau, după cum o arată și titlul, zece lecții de psihosociologie ce oferă cititorului o bază solidă de cunoaștere și un ghid în vederea aprofundării cunoștințelor despre o temă sau subiect din psihologia socială. „Cu bună știință”, sublinia autorul, „unele teme precum Comportamentul agresiv sau Reprezentările sociale, nu au fost abordate datorită existenței unor referințe semnificative în literatura de specialitate din România. Dorința de a cuprinde cât mai bine temele majore și de actualitate de psihosociologie l-a făcut pe Septimiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tendinței normale a oricărui subdomeniu al științei de a se elibera de sub hegemonia „normalului tematic” care se instaurează la un moment dat în știință. Este adevărat, ca cercetători sociali, trebuie să avem în vedere și justificarea practică a cercetărilor noastre, teme ca sărăcia, șomajul, migrația, în general toate temele care țin de domeniul mai larg al problemelor sociale, sunt prioritare în sociologia românească, această situație fiind în mare măsură reflexul preocupărilor din cadrul societății românești actuale. Consider o prejudecată cu efecte decurajatoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]