20,040 matches
-
și-a anunțat logodna cu , fiica lui , un profesor de zoologie care murise când Eva avea 11 ani. Cuplul se cunoscuse cu câțiva ani în urmă, la stațiunea de schi , unde Nansen își amintea că văzuse „două picioare ieșind din zăpadă”. Eva era cu trei ani mai în vârstă ca Nansen, și în ciuda acestei prime întâlniri, era o schioare desăvârșită. Era și o cunoscută cântăreață de muzică clasică, pregătită la Berlin de , care la un moment dat fusese iubita lui Ceaikovski
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
508,3 mm. Clima este temperat continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ce temperatură medie anuală să fie mai redusă decât restul țării ( 8-9 grade C) cu precipitații variabile,cu ierni sărace în zăpadă, cu veri care au un regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din Nord vest și Sud- Vest. Rețeaua Hidrografică de pe teritoriul comunei Ibănești este deficitară, datorită climei continentale și terenurilor impermeabile care reduc cu circa 2% posibilitățile de infiltrare a
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet s-au înregistrat în: luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
lungă, răcoroasă și ploioasă. Vara este scurtă și nu prea caldă, căldura cea mai mare în regiune ajungând la +32 °C - +34 °C. Toamna este rece și ploioasă, ceea ce impiedică în mare măsură recoltarea grâului și uneori chiar a porumbului. Zăpada cade la sfârșitul lui octombrie și iarna temperatura ajunge până la -26 °C - -30 ° C. Temperatura medie a anului este de +6°- +8 °C. De atunci, așa cum se poate constata, s-au produs o serie de modificări și în clima așezării
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și versanți nivelul apei freatice oscilează foarte mult. Pe platourile înalte nivelul apei freatice este la o adâncime mai mare de 10 m. Drenajul intern și extern este în general bun favorizând eliminarea excesului de umiditate apărut primăvara după topirea zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
deoarece aici nu întâlnim factori locali care să deranjeze circulația atmosferică și insolația. Microdepresiunile situate pe platouri formează un microclimat deosebit deoarece sunt adăpostite față de circulația atmosferică orizontală, deci au o umiditate relativă a aerului mai ridicată, iar stratul de zăpadă se topește mai încet. Solurile din microdepresiuni la aceeași cantitate de apă provenită din precipitații au un aport mai mare de apă pluvio-nivală, ceea ce duce la dinamizarea procesului de levigare a argilei coloidale și a sărurilor solubile accentuându-se în
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
mai mari de insolație la care este supus solul, ceea ce duce la sărăcirea solului în apă prin evapotranspirație. Încălzirea accentuată a solului de pe versanții însoriți creează o dinamică atmosferică verticală mai activă, fapt ce favorizează apariția microvârtejurilor. Datorită insolației ridicate, zăpada se menține aici mai puțin timp, topindu-se rapid. Solurile de pe acești versanți suferă mai mult de secetă, iar fenomenul de hidromorfism este foarte slab reprezentat sau lipsește. Microclimatul de versant umbrit - este microclimatul întâlnit pe versanți cu expoziție N
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
este foarte slab reprezentat sau lipsește. Microclimatul de versant umbrit - este microclimatul întâlnit pe versanți cu expoziție N; NE; NV. Pe acești versanți media anuală a temperaturii este mai scăzută, fapt ce determină și o umezeală mai mare a solului. Zăpada se menține un timp mai îndelungat în aceste zone. Datorită temperaturii mai scăzute producerea înghețului și a brumelor este mai timpurie. Microclimatul de vale - cuprinde în principal văile pâraielor Miletin și Dresleuca. O caracteristică a acestui microclimat este temperaturra medie
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
o suprafață de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din Moldova după Brateș. Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din scurgerea Sitnei, pe a cărui curs se află. Vegetația acvatică este foarte puțină și se găsește mai mult în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
obicei un regim scăzut de umezeală, dar se mai înregistrează și veri foarte ploioase, așa cum a fost cea din anul 1965. Precipitațiile atmosferice ce cad într-un an, ating valori cuprinse între 500-600 mm. Iernile sunt de obicei sărace în zăpadă, iar cea care cade este de obicei spulberată de crivăț. De multe ori localitatea este bântuită de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
de baltă. Solul pe care este amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe care este așezat fostul târg este format din cernoziom levigat, iar în fostul sat Sulițoaia solul este podzolic. Din cauza ploilor, terenul este supus eroziunii apei din topirea zăpezilor și a apei provenite din ploi, lucru ce face ca solul să fie lipsit de humus. În partea de sud-est a acestui deal, primăvara apar petice de solonețuri formate din acumularea sărurilor reziduale ale rocilor. În partea de vest a
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
au loc în prima jumătate a lunii noiembrie, ultimele înregistrându-se la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Ultimele brume au loc la sfârșitul lunii aprilie, uneori cad brume și în prima jumătate a lunii mai, dar foarte rar. Prima zăpadă cade în decembrie. Iernile sunt aspre, cu temperaturi deosebit de scăzute (-25- -30 ° C). De obicei sunt lipsite de zăpadă. Precipitațiile din această zonă sunt reduse (450 mm-500 mm), cu mult sub media pe țară care depășește 630 mm. În perioada
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
brume au loc la sfârșitul lunii aprilie, uneori cad brume și în prima jumătate a lunii mai, dar foarte rar. Prima zăpadă cade în decembrie. Iernile sunt aspre, cu temperaturi deosebit de scăzute (-25- -30 ° C). De obicei sunt lipsite de zăpadă. Precipitațiile din această zonă sunt reduse (450 mm-500 mm), cu mult sub media pe țară care depășește 630 mm. În perioada de vegetație, suma precipitațiilor este de 370 mm. Precipitațiile sub formă de zăpadă sunt foarte diferite. După datele înregistrate
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
C). De obicei sunt lipsite de zăpadă. Precipitațiile din această zonă sunt reduse (450 mm-500 mm), cu mult sub media pe țară care depășește 630 mm. În perioada de vegetație, suma precipitațiilor este de 370 mm. Precipitațiile sub formă de zăpadă sunt foarte diferite. După datele înregistrate rezultă că media anuală a stratului de zăpadă este de 55 cm. Obișnuit însă, zăpada cade în mai multe etape și în majoritatea cazurilor se topește în 4-5 zile. Rar se întâmplă ca zăpada
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
mm-500 mm), cu mult sub media pe țară care depășește 630 mm. În perioada de vegetație, suma precipitațiilor este de 370 mm. Precipitațiile sub formă de zăpadă sunt foarte diferite. După datele înregistrate rezultă că media anuală a stratului de zăpadă este de 55 cm. Obișnuit însă, zăpada cade în mai multe etape și în majoritatea cazurilor se topește în 4-5 zile. Rar se întâmplă ca zăpada să acopere teritoriul de la începutul iernii și până la sfârșitul ei. Vânturile sunt tot timpul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
țară care depășește 630 mm. În perioada de vegetație, suma precipitațiilor este de 370 mm. Precipitațiile sub formă de zăpadă sunt foarte diferite. După datele înregistrate rezultă că media anuală a stratului de zăpadă este de 55 cm. Obișnuit însă, zăpada cade în mai multe etape și în majoritatea cazurilor se topește în 4-5 zile. Rar se întâmplă ca zăpada să acopere teritoriul de la începutul iernii și până la sfârșitul ei. Vânturile sunt tot timpul anului și bat neregulat. Vânturile predominante, cu
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
zăpadă sunt foarte diferite. După datele înregistrate rezultă că media anuală a stratului de zăpadă este de 55 cm. Obișnuit însă, zăpada cade în mai multe etape și în majoritatea cazurilor se topește în 4-5 zile. Rar se întâmplă ca zăpada să acopere teritoriul de la începutul iernii și până la sfârșitul ei. Vânturile sunt tot timpul anului și bat neregulat. Vânturile predominante, cu o frecvență accentuată, sunt cele de nord, nord-vest în lunile de iarnă, crivățul, iar în lunile de primăvară și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de acest gen, oamenii se odihneau și apoi luau din nou coarnele plugului pentru că timpul nu aștepta după ei. Viața își relua ciclul de fiecare dată și când muncă câmpului înceta erau cu iarnă la use. Erau ierni cu multă zăpadă și friguri napraznice." Ioan Tudor - Toderita , vatra a sufletului românesc. Monografie . Editură Sigma 2005.
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
multianuale de 22-23. Climatul arid este evidențiat și de cantitatea mică de precipitații (sub 500 mm/an în medie). Ninsorile apar, de regulă, în intervalul noiembrie-martie, numărul de zile cu ninsoare fiind mic (15-20 zile pe an), iar stratul de zăpadă este subțire (10 cm) și se menține în jur de o lună/an. Un fenomen specific zonei este viscolirea și troienirea zăpezii, în special la marginea de nord a satelor. Pe teritoriul comunei, în zona Filiu-Lișcoteanca, a fost înregistrat în
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
regulă, în intervalul noiembrie-martie, numărul de zile cu ninsoare fiind mic (15-20 zile pe an), iar stratul de zăpadă este subțire (10 cm) și se menține în jur de o lună/an. Un fenomen specific zonei este viscolirea și troienirea zăpezii, în special la marginea de nord a satelor. Pe teritoriul comunei, în zona Filiu-Lișcoteanca, a fost înregistrat în anul 1910 maximul istoric al cantității de precipitații căzute în județul Brăila, într-o singură zi - 126 mm/24 de ore. Râul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
anuale este de 747 mm. Temperatura este mai scăzută în luna februarie (-27 °C), și ridicată în luna august (+32.7 °C). Precipitațiile minime în luna februarie - 29.6 mm, și maxime în iunie - 124.8 mm. Grosimea stratului de zăpadă a variat între 3 și 33 cm. Cel mai timpuriu îngheț este la 21 septembrie și cel mai târziu la 24 mai. Brumele cad destul de timpuriu toamna și destul de târziu primăvara ca rezultat al curenților reci de pe valea Tărlungului. Vânturile
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
temperatura minimă absolută, −32 °C, înregistrându-se la 25 ianuarie 1954. În bazinul Văii Agrijului prima zi de îngheț are loc în jurul datei de 20 octombrie, iar ultima zi de îngheț în jurul datei de 10 aprilie. Data medie a primei zăpezii este 10 noiembrie iar a ultimei zile cu zăpadă 1 aprilie; însă, în ultimii ani, datorită schimbărilor de climă care se manifestă, zăpezile încep sa fie tot mai rare. Un factor hotărâtor primăvara îl are curentul rece care vine dinspre
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
ianuarie 1954. În bazinul Văii Agrijului prima zi de îngheț are loc în jurul datei de 20 octombrie, iar ultima zi de îngheț în jurul datei de 10 aprilie. Data medie a primei zăpezii este 10 noiembrie iar a ultimei zile cu zăpadă 1 aprilie; însă, în ultimii ani, datorită schimbărilor de climă care se manifestă, zăpezile încep sa fie tot mai rare. Un factor hotărâtor primăvara îl are curentul rece care vine dinspre muntele Vlădeasa; în fiecare an produce pagube agriculturii dar
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
de 20 octombrie, iar ultima zi de îngheț în jurul datei de 10 aprilie. Data medie a primei zăpezii este 10 noiembrie iar a ultimei zile cu zăpadă 1 aprilie; însă, în ultimii ani, datorită schimbărilor de climă care se manifestă, zăpezile încep sa fie tot mai rare. Un factor hotărâtor primăvara îl are curentul rece care vine dinspre muntele Vlădeasa; în fiecare an produce pagube agriculturii dar mai ales pomiculturii. Satul Poarta Sălajului fiind așezat în imediata apropiere a drumului care
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori stratul de zăpadă depășind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde în linii mari zonei de vegetație de silvostepă, care este un mediu neprielnic pentru vegetația arborescentă și face trecerea de la păduri la pajiști. Odată cu unificarea triburilor
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]