18,578 matches
-
dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt eroii lumii, în loc că cei dintâi sânt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Războieni are mai mare interes decât lupta dela Termopile, și izbânzile dela Racova și dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina, pentrucă sunt câștigate de cătră Români! (Kogălniceanu, 1946, p. 639). Narcisismul național este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cei mai vechi ai Daciei, fiind încheiat odată cu invazia hunilor din anul 376 d. Chr; b) evul de mijloc este deschis de invazia hunilor, trece prin domnia lui Ștefan I rege al Ungariei (895-1000 d. Chr.) și se sfârșește cu Bătălia de la Mohaci din 1526; c) timpul nou începe odată cu "desfacerea totală a Transilvaniei de Ungaria", timp în care Transilvania a fost condusă de proprii săi principi, până la includerea patriei sub "augusta casă austriacă" (1538-1699). Toate cele trei istorii sunt concepute
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un calendar al serbărilor școlare obligatorii. Aniversate erau zilele de 10 Mai (ziua regalității) și 24 Ianuarie (ziua Unirii din 1859) cei doi pilaștrii simbolici ai ordinii temporale a noului calendar comemorativ național. Alături de acestea, celebrative au fost desemnate zilele bătăliilor de la Valea-Albă și de la Călugăreni. În timp ce morții și veteranii Războiului de neatârnare trebuia onorați prin ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje la locuri istorice (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Cultul regalității era deja prezent atât în iconografia națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația învânat patriotică își dovedea astfel, pe câmpul de bătălie, finalitățile naționale. "Scóla nu este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică, ieșită călită din "războiul manualelor", se preface în criticism, găsindu-și "prelungirea ei "hipercritică"" în figurile dominante
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nou, corespunzând unui nou tip de viață europeană". Declarații similare pe tema creării omului nou abundă în literatura extremei drepte românești.) Antropogenia spirituală a omului nou, printr-un act de recreație culturală, s-a numărat neîndoielnic nu doar în rândul "bătăliilor mistagogului" cum l-a caracterizat T. Vedinaș (2008) pe Mircea Eliade ci a electrizat întreaga generație '27. Pentru aceasta, "itinerariul spiritual" pe care și-l asumau a-l străbate avea ca destinație finală tocmai o rezidire, prin cultură, a sinelui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care funcționează mecanismele de construcție mitică a memoriei colective. Lupta de la Posada din 1330, încheiată cu victoria lui Basarab împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, devine o prefigurare istorică a marelui "Război al neatârnării" din 1877-1878. Deloc întâmplător, bătălia de la Posada este numit "Războiul din 1330: Țara Românească independentă" (Giurescu, 1942, p. 112). Avem de-a face, astfel, cu Războiul de Independență din 1878 privit în oglinda istorică. Istoria modernă a României era deja prescrisă, putând fi citită în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țară" (p. 29). În lipsa existenței proletariatului, a cărui apariție a fost determinată istoric doar de izbucnirea revoluției industriale, țărănimea este creditată ca forța progresistă care a propulsat țara în direcția eliberării naționale și a unificării românității: "țărănimea a dus greul bătăliilor împotriva cotropitorilor străini, pentru unirea țărilor române, pentru cucerirea independenței de stat, pentru închegarea statului unitar român" (p. 31). Totuși, odată cu dezvoltarea capitalismului, povara luptei revoluționare a fost preluată de proletariat, care devine nu numai "purtătorul idealurilor [sociale] ale maselor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neclintită stă stînca în mijlocul furtunilor" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 18). Manualul de Istorie antică și medie a României alocă spații considerabile pentru desfășurarea unei demonstrații xenopoliene a continuității: după modelul marelui istoric care a condus contra- ofensiva românească în bătălia asupra permanenței românești pe teritoriul Daciei Traiane, manualul administrează metodic probele arheologice, numismatice, epigrafice și lingvistice ale continuității în campania de demantelare a teoriei imigraționiste (Daicoviciu et al., 1984, pp. 72-75). Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
României, proclamată în 1877 și obținută pe frontul de luptă în 1878, este decretată ca fiind "opera întregii națiuni", "rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe cîmpul de bătălie împotriva Imperiului otoman" (Hurezeanu et al., 1988, pp. 111, 120). Dobândirea independeței de stat completează astfel lupta națională inaugurată de Horea și continuată de Tudor. După cum vom vedea, Partidul va desăvârși această zbatere seculară a poporului pentru independența națională prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
calitatea de vicepreședinte al Partidului România Mare (PRM) condus de Vadim, ceea ce a conferit revoltei ortacilor trăsăturile unei tentative de lovituri de stat. Porniți în cea de-a cincea lor incursiune asupra Bucureștiului, minerii au spulberat forțele de ordine la bătălia de la Costești. A urmat apoi umilitoare Pace de la Cozia (22-23 ianuarie 1999), pe care premierul Radu Vasile a trebuit să o conceadă minerilor, prin care autoritățile centrale au satisfăcut revendicările economice ale ortacilor. Scandalurile intestine au condus la demiterea premierului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin abordarea sa provocatoare și neconvențională în raport cu tradiția consacrată a generat un scandal național soldat în cele din urmă cu retragerea manualului din circuitul școlar (Pârâianu, 2002). Facțiunea naționalist-tradiționalistă, deși a câștigat lupta cu manualul, a pierdut pe termen lung bătălia cu noua paradigmă critico-reflexivă a postnaționalismului ce a început a se configura simultan în avangarda reflecției istoriografice autohtone (Boia, 1997), cât și în ariergarda discursului didactic românesc (Mitu, 1999). Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
amintirii. După 1999, războiul își pierde centralitatea narativă pe care o deținea înainte vreme în memoria istorică românească. Spiritul belic al paradigmei naționaliste de conceptualizare a trecutului se exprima în cel puțin două ipostaze: a) în primul rând, prin învestirea bătăliilor care au punctat istoria românească cu titlul simbolic de bornă temporală (ex: Posada, Rovine, Vaslui, Călugăreni etc.); b) în al doilea rând, sub aspect stilistic, genul literar în care este relatată narativa istorică a românilor sugerează o poetică belică. Metafore
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturale; pe de altă parte, populația mai puțin educată, cel mai afectată economic de dificultățile tranziției postcomuniste, se raportează la trecut cu nostalgie, deplângând securitatea socială măturată de instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude istoricul A. Cioflâncă (2010), "comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar, cel puțin deocamdată, nu și pe aceea cu memoria". La o analiză mai atentă, concluzia trasă de A. Cioflâncă, potrivit căreia comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar nu și pe aceea cu memoria, trebuie revizitată. Raportul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude istoricul A. Cioflâncă (2010), "comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar, cel puțin deocamdată, nu și pe aceea cu memoria". La o analiză mai atentă, concluzia trasă de A. Cioflâncă, potrivit căreia comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar nu și pe aceea cu memoria, trebuie revizitată. Raportul Tismăneanu, ca încununare a "procesului comunismului" revendicat și preparat gradual încă din zorii postcomunismului românesc, arată de fapt că comunismul a pierdut lupta cu memoria publică, i.e., acea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publică pentru a criminaliza retrospectiv regimul comunist și a impune în conștiința publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică după vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate. Elitele anticomuniste au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare, de data asta nu în sfera publică, ci în frontul subiectiv al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Communist Reformation: Nationalism, Internationalism and Change in the World Communist Movement. New York: St. Martin's Press. van Ree, E. (2002). The Political Thought of Joseph Stalin. A Study in Twentieth- Century Revolutionary Patriotism. Londra și New York: RoutledgeCurzon. Vedinaș, T. (2008). Bătăliile mistagogului. Mircea Eliade și politicele anilor '30. Cluj-Napoca: Grinta. Verdery, K. (1991). National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania. Berkely, Los Angeles și Oxford: University of California Press. Verdery, K. (1999). The Political Lives of
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
râul Marna (septembrie 1914) la 40 km de Paris. Pe frontul de est, în 1914, rușii au declanșat o puternică ofensivă în Prusia Orientală, dar au fost înfrânți de trupele germano -austro ungare. În perioada februarie-decembrie 1916, s-a desfășurat bătălia de uzură de la Verdun. Franco englezii au declanșat ofensiva de pe râul Somme. În 1917, au avut loc două evenimente importante: intrarea SUA în război; ieșirea Rusiei din război din cauza evenimentelor revoluționare (în primăvara anului 1918, Rusia va încheia pace separată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ofensiva de pe râul Somme. În 1917, au avut loc două evenimente importante: intrarea SUA în război; ieșirea Rusiei din război din cauza evenimentelor revoluționare (în primăvara anului 1918, Rusia va încheia pace separată cu Puterile Centrale); În 1917, cele mai importante bătălii s-au dat pe frontul de est, unde armatele române au obținut mari victorii în luptele de la Mărăști, Mărășești, Oituz. În martie 1918, Germania a reluat ofensiva în vest, dar înaintarea lor a fost oprită tot pe Marna. Aliații Germaniei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
răspunde încercărilor franco-britanice de blocare a aprovizionării sale cu fier suedez (tranzitat prin Norvegia), în aprilie 1940, Hitler a invadat Danemarca și Norvegia. La 10 mai 1940, Germania a declanșat atacul împotriva Olandei, Belgiei, Luxemburgului, apoi a atacat și Franța. Bătălia Franței (iunie 1940) a durat 3 săptămâni. La 22 iunie 1940, Franța a semnat capitularea. Circa două treimi din suprafața țării trecea sub controlul Germaniei. Sud-Estul Franței forma Franța liberă cu capitala la Vichy. Franța trebuia să întrețină o armată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
trecea sub controlul Germaniei. Sud-Estul Franței forma Franța liberă cu capitala la Vichy. Franța trebuia să întrețină o armată germană de ocupație de 400 000 de soldați. Două milioane de francezi urmau să fie trimiși în Germania ca forță de muncă. Bătălia Angliei (1940 1941) În august 1940, Hitler a declanșat Planul „Leul de Mare” prin care urmărea scoaterea Angliei din război prin atacuri aeriene masive; i-au fost bombardate navele, porturile și orașele, în special Londra. Operațiunea fost abandonată însă datorită
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a luat sfârșit. În iulie 1943, angloamericanii au debarcat în Sicilia și sudul Italiei. În toamna anului 1943, Italia a capitulat și a întors armele împotriva Germaniei. Pe frontul de est, în perioada noiembrie 1942 februarie 1943, s-a desfășurat bătălia Stalingradului care a produs cotitura pe frontul de est. În vara anului 1943, rușii au obținut victoria de la Kursk, cea mai mare bătălie de tancuri din istorie. Pe frontul din Pacific, în vara anului 1942, americanii obțin împotriva Japoniei victoria
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
întors armele împotriva Germaniei. Pe frontul de est, în perioada noiembrie 1942 februarie 1943, s-a desfășurat bătălia Stalingradului care a produs cotitura pe frontul de est. În vara anului 1943, rușii au obținut victoria de la Kursk, cea mai mare bătălie de tancuri din istorie. Pe frontul din Pacific, în vara anului 1942, americanii obțin împotriva Japoniei victoria din insulele Midway, care a reprezentat cotitura de pe frontul din Pacific. La 6 iunie 1944, a avut loc debarcarea în Normandia (operațiunea Overlord
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]