19,782 matches
-
se opun Frontului și elaborează tema revoluției confiscate, parte integrantă a încrâncenatei confruntări care desparte și antagonizează pe termen foarte îndelungat nu doar clasa politică incipientă, ci și societatea în întregul ei. Scandările manifestației anti-FSN reluau temele revoluției, acum împotriva Frontului "Ole, ole, ole/ Frontul ăsta ce mai e?/PCR"; "FSN=PCR"; "Ieri Ceaușescu, azi Iliescu"; Nu vrem neocomunism!" și deschideau tema antisovietică, cu adresă precisă la Ion Iliescu. "Cine-a stat cinci ani la ruși/ Nu poate gândi ca Bush
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
elaborează tema revoluției confiscate, parte integrantă a încrâncenatei confruntări care desparte și antagonizează pe termen foarte îndelungat nu doar clasa politică incipientă, ci și societatea în întregul ei. Scandările manifestației anti-FSN reluau temele revoluției, acum împotriva Frontului "Ole, ole, ole/ Frontul ăsta ce mai e?/PCR"; "FSN=PCR"; "Ieri Ceaușescu, azi Iliescu"; Nu vrem neocomunism!" și deschideau tema antisovietică, cu adresă precisă la Ion Iliescu. "Cine-a stat cinci ani la ruși/ Nu poate gândi ca Bush". Intervenția minerilor la Institutul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
salariați toate întreprinderile de comerț exterior ai căror noi stăpâni primesc inclusiv creanțele datorate de clientela acestor foarte active instrumente de produs valută forte -, ca și fosta Scânteia, devenită Adevărul S.A., sau Editura Politică, transformată brusc în editura privată Humanitas. Frontul Salvator devine astfel dispensatorul de abundență alimentară și de bani, dar și de bunuri simbolice libertatea de a călători peste hotare, libertatea cuvântului sau a credinței, dar și libertatea, mai modestă, dar fascinantă, de a avea un televizor în culori
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cea mai mare manifestație politică din România postcomunistă. Fără îndoială, Piața Universității este înainte de toate un mare miting politic și electoral. Declarația elaborată de asociațiile organizatoare Liga Studenților, Alianța Poporului, Asociația 16-21 decembrie, Asociația 21 decembrie, Grupul Independent pentru Democrație, Frontul Antitotalitar Român reia temele proclamației de la Timișoara, cu un accent mai pregnant pe responsabilitatea lui Ion Iliescu. Participarea directă la manifestație a partidelor aflate în competiția electorală este însă discretă în ambele sensuri de intermitență și de estompare sistematică -, și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
retras susținerea politică lui Ion Iliescu, iar în primăvara lui 1992, această ruptură e pe deplin formalizată prin scindarea FSN, a cărui conducere fusese câștigată la Convenția din 27-29 martie de facțiunea Roman. Susținătorii lui Iliescu constituie un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naționale, FDSN, care rămâne majoritar în parlament și la guvernare. Dincolo de aceste schisme, se observă ceea ce am putea considera ca matricea subvertirii statului de drept în toate aceste confruntări: în ajunul instalării primului parlament ales democratic, în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
publicații separate, Graffiti, decembrie 1989-ianuarie 1990, editată de MȚR. 28 Mărturia consulului Mirko Atanaskovici, Revoluția a făcut-o poporul român, în volumul O enigmă care împlinește șapte ani, publicat de Fundația Academia Civică, București, 1997, p. 184. 29 Textul Proclamației Frontului Democratic Român este reprodus la p. 97 din volumul lui Emil Constantinescu, Revoluția din decembrie '89: păcatul originar, sacrificiul fondator, partea I, Revoluția română așa cum a fost, București, 2009; autorul a utilizat informații substanțiale oferite de Asociația "Timișoara" și de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Sensibil la nedreptate, oripilat de violența reprimării țăranilor la 1907, Nelu Azan se înalță extaziat în lumea pură a artei, din care va coborî în momentul declanșării războiului. Înrolat voluntar, traversează experiența hotărâtoare a tranșeelor, dar și a dezmățului din spatele frontului, pe care i-l relevă atât cei din propria-i clasă, cât și fostul tovarăș de joacă, acum factotum la Marele Stat Major. Îndrumarea spre ideologia socialistă apare firească, cum este și devenirea lui Tase Bojoceanu, acum ajuns unealtă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
să lucreze ca funcționar în Ministerul de Interne. Se înscrisese și la Facultatea de Drept, pe care însă nu a terminat-o. Înrolat voluntar în 1915, avansat căpitan, este rănit de două ori în toamna anului 1916, însă revine pe front, unde cade eroic în bătălia de la Mărășești chiar în ziua în care împlinea patruzeci și doi de ani. Înainte de a-și lua bacalaureatul, N. debutează cu versuri în ziarul „Independentul” din Ploiești. Colaborează cu poezii originale și traduceri, precum și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
, Ion (8.V.1908, Lechința, j. Mureș - 18.XII.1997, București), prozator și poet. Este fiul Mariei (n. Ștef) și al lui Ioan Vlas, țărani. Orfan de ambii părinți la o vârstă fragedă (tatăl moare pe front), este crescut de bunicii dinspre mamă în satul Ogra, județul Mureș, unde urmează și primele șase clase (1915-1921). Ulterior, până în 1926 frecventează Școala de Arte și Meserii din Târgu Mureș, secția tâmplărie, la absolvire fiind angajat tâmplar la Atelierele CFR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
în întreprinderi. Structura informală apare grație unor mecanisme de apărare. Astfel, grupa de muncă adoptă după cum arată autorii citați norme informale de producție care oscilează în jurul normei prescrise în mod oficial, echipa de lucru prezentându-se în afară ca un front unit în care cronometrul și șeful nu vor găsi priză. Oricare ar fi regulile oficiale ale organizației, muncitorii au ideile lor proprii și vor dezvolta în colectivul de muncă o serie de norme informale. Productivitatea, spre exemplu, este în mod
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române - categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este sesizabilă și în Suplicile în care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunității textuale a națiunii, iar manualele școlare sunt, la rândul lor, cărămizile scriptice ale tradiției textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care nu trebuie repetate. Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe frontul din Transilvania, a urmat o suită de grave dezastre militare pe frontul de sud (Turtucaia). Catastrofa a continuat prin ocuparea Bucureștiului și refugierea guvernului la Iași. Retragerea Rusiei din război în urma Revoluției bolșevice a privat armata română de orice spijin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe frontul din Transilvania, a urmat o suită de grave dezastre militare pe frontul de sud (Turtucaia). Catastrofa a continuat prin ocuparea Bucureștiului și refugierea guvernului la Iași. Retragerea Rusiei din război în urma Revoluției bolșevice a privat armata română de orice spijin, astfel că situația României era mai mult decât critică. Falimentul militar s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
era mai mult decât critică. Falimentul militar s-a concretizat în Pacea de la București, care a impus condiții draconice învinsului: pierderi teritoriale masive (Dobrogea și Cadrilaterul), economia și resursele naturale complet aservite Puterilor Centrale. Deși a fost înfrântă pe toate fronturile, România a profitat de conjunctura complet nesperată: destrămarea Monarhiei Duale și a Imperiului Rus în urma revoluției bolșevice. Vidul de putere a permis crearea României Mari, prin alipirea la nucleul Regatului provinciile Basarabia, Bucovina și Transilvania. Trebuie subliniat apăsat, alături de F.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
publicat Istoria Romaniloru, în care istoriile particulare ale țărilor române sunt împreunate într-o structură unitară. După cum era de așteptat, unificarea istoriografică s-a produs în avangarda reflecției istorice înainte de unificarea politică a principatelor din 1859. Ideația istoriografică, plasată în frontul luptei ideologice, trebuie să fi avut o influență în precipitarea evenimentelor politice în sensul unirii principatelor danubiene române. În schimb, în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică, unificarea istoriografică survine doar după consumarea evenimentelor politice. Primul manual de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o "explozie școlară" (p. 29). Avându-l în frunte ca ministru pe Constantin Angelescu, care se auto-percepea ca un continuator la scară națională a reformelor inițiate de Spiru Haret în Vechiul Regat, autoritățile statale românești au acționat simultan pe două fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii - în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale României Mari, procentul scăzuse până la 62 la sută (rata literalității crescând, așadar, de la 6 la 38 la sută). Pe frontul extinderii rețelei școlare s-au repurtat izbânzi semnificative din punct de vedere cantitativ. Tabel 20. Evoluția învățământului public primar în perioada interbelică 17 Anul Numărul școlilor Numărul învățătorilor Rural Urban Total Rural Urban Total 1914/15 4.960 409 5
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Anul Tipul școlii secundare Licee Gimnazii Total 1919/20 35 32 67 1928/29 188 168 356 1933/34 171 119 290 1936/37 173 126 299 Sursa: C. Angelescu (1939, p. 26) La fel de importantă a fost campania derulată pe frontul unificării învățământului național. Legea educației din 1924, care pe lângă inovația de a mări obligativitatea educației primare la 7 ani, a stipulat de asemenea unitatea învățământului public românesc: "Învățământul primar este unitar în tot cuprinsul țării" (art. 5, cf. Bunescu, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și bolșevică. Din pletora de citate în care este evidentă venerația politică nestăvilită manifestată față de totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de după 1890, prin lucrările de străpungere lansate de I. Bogdan, D. Onciul și N. Iorga. Prima salvă ieșită din gura de foc a noii școli care privea cu ochi critici trecutul românesc a fost trasă la cumpăna dintre secole, deschizând frontul de luptă între "trinitatea" Hașdeu-Urechia-Tocilescu și "triada critică" Bogdan- Onciul-Iorga în cadrul Facultății de Litere a Universității din București (Nastasă, 1999, p. 93). După ce criticii au reușit o lovitură de catedră în urma căreia I. Bogdan a ajuns decanul facultății, vrajba dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
triada critică" Bogdan- Onciul-Iorga în cadrul Facultății de Litere a Universității din București (Nastasă, 1999, p. 93). După ce criticii au reușit o lovitură de catedră în urma căreia I. Bogdan a ajuns decanul facultății, vrajba dintre generații avea să deschidă un nou front pe tărâmul manualelor școlare. Gâlceava istoricilor ce avea să conducă la un scandal de proporții pe care L. Nastasă (1999, p. 110) îl consideră a fi chiar un veritabil "război al manualelor" a fost lansată de un raport întocmit de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de naționalizare populară, motiv care explică de ce, în lucrarea de față, elementul școlar este considerat o piesă indispensabilă în angrenajul instituțional de construire a statului-națiune și a memoriei naționale. 3.3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești Cele două fronturi ale avangardei (fanatismul naționalistic al reflecției cultural-ideologice, respectiv naționalismul critic al reflecției istoriografiei profesioniste) își au reflexiile în literatura didactică prin intermediul căreia se configura memoria națională. Aceasta din urmă se definește atât într-o formulă radical naționalistă (de ex: Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este denunțată ca falsă soluție la chestiunea spinoasă a națiunii în gândirea marxistă. Mai grav, această autonomizare pe criterii național-culturale duce la reificare liniilor verticale dintre națiuni, în același timp în care obscurează mult mai însemnatele clivajele clasiale pe orizontală - fronturile exploatării și liniile în care se poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților ca subunități culturale distincte în cadrul imperiului reclamată de austromarxiști pierde din vedere mult mai urgenta sarcină de organizare a proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura "cale de scăpare" din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]