19,941 matches
-
va fi un fleac. După această uvertură ni s-au evocat câteva componente ale vieții roz-bombon ale vieții de diplomat, subliniindu-se în acest context "măi copii, voi o să fiți mai mult prin străinătățuri decât în țară azi la Roma, mâine cu avionul la Helsinski"! La auzul pronunției "originale" a numelui capitalei Finlandei, mi s-a declanșat în cerebel un semnal de alarmă, găsind că-i imposibil ca un reprezentant al MAE să nu cunoască numele corect și trăgând concluzia ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în general opiniile acestora convergând fie spre concluzia că am făcut bine, fie că sunt un tâmpit! Peste 4 ani, în 1966, tot prin toamnă, când mă pregăteam de noul an universitar, mă trezesc anunțat de șeful de catedră că "mâine la ora 11,00 ești chemat la primul-secretar al regiunii de partid". Pe vremea aceea respectiva persoană era echivalentul în putere al lui Ștefan cel Mare și îmi tot băteam capul cu ce greșisem și ce mi se "cocea" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe parcursul a peste două decenii, ne-a marcat destinele și viețile și care, cel puțin în ultima sa perioadă, ne-a făcut, împreună cu "distinsa" sa tovarășă de luptă, să ne gândim zilnic la veridicitatea celor spuse cândva de Murphy: "Zâmbește, mâine va fi mai rău"! Am însoțit mulți ziariști străini la interviuri cu el, am participat la multe conferințe de presă organizate cu prilejul unor vizite la nivel înalt. Cu aceste ocazii l-am studiat atent, încercând să fiu obiectiv în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de scena finală apocaliptică din "Zorba grecul", cu Zorba dansând sirtaki de braț cu patronul său în avalanșa de stâlpi ce se prăbușeau ca intr-o "reacție domino". Mi-am mai adus aminte și de Murphy cu îndemnul său "Zâmbește! Mâine va fi și mai rău!" și am purces la următoarea "afacere". Chile e o țară muntoasă, cu oameni bogați și mulți împătimiți de vânătoare. Am găsit un om de afaceri interesat să importe ARO de teren, speciale pentru terenurile în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și este unul din principalii furnizori de "forțe ale păcii", asigurând contingente în Orientul Mijlociu, Congo, Cipru, Mozambic, Angola, Timorul de Est, Haiti. În adolescență citisem mult și de toate, de fapt nu citeam, cum fac unii, azi o pagină sau un capitol, mâine sau cine știe când altă pagina sau alt capitol... Eu "devoram" cărțile, când erau interesante și îmi spuneau ceva nu le lăsam din mână până nu le terminam. Am citit multe cărți de istorie, de geografie, de călătorii și de când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
plimbare cu soția pe Rambla, luându-ne rămas bun de la această minunată țară și de la binecuvântatul ei popor. Et în Arcadia ego! Noaptea, prins de amintiri și gânduri, am așternut pe hârtie răvașul meu de rămas bun pentru Uruguay: Mañana... Mâine Mañana me voy! Mâine plec! Para siempre! De-fi-ni-tiv! Mi-am pregătit cu grijă bagajele. Iau cu mine Rio de la Plata, cu care mă salutam în fiecare dimineață de pe terasa casei și în fiecare seară de pe faleză, valurile Atlanticului, pădurile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Rambla, luându-ne rămas bun de la această minunată țară și de la binecuvântatul ei popor. Et în Arcadia ego! Noaptea, prins de amintiri și gânduri, am așternut pe hârtie răvașul meu de rămas bun pentru Uruguay: Mañana... Mâine Mañana me voy! Mâine plec! Para siempre! De-fi-ni-tiv! Mi-am pregătit cu grijă bagajele. Iau cu mine Rio de la Plata, cu care mă salutam în fiecare dimineață de pe terasa casei și în fiecare seară de pe faleză, valurile Atlanticului, pădurile de pini și eucalipți, palmierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
se spune că aduc noroc. Cred c-o să am ceva excedent de bagaje, dar ce puteam să las din tot ce-am adunat în atâția ani de când umblu "cu capul în jos" prin U-RU-GU-AY, "țara păsărilor colorate"? Mañana me voy! Mâine plec! Para siempre! Pentru totdeauna! Caramba! În dimineața de 7 octombrie părăseam Uruguayul și după o escală de o noapte la Buenos Aires ne continuam călătoria spre casă. Aveam în plan să ne oprim o săptămână la Berlin, capitala în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
s) sacrific)m drepturile altora. Dar m) uit din nou la profesorul Avineri și constat c) este o persoan) Încânt)toare, departe de a fi un om f)r) inim). Trag concluzia c) el doar testeaz) aceste puncte de vedere. Mâine, aflat Într-o alt) dispoziție, ar putea adopta o linie diferit). David Farhi spune c) Sadat, În timpul vizitei lui În America, și-a declarat devotamentul fâț) de lumea arab) și a pretins a fi un superarab, pentru a Înl)tură
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
anului școlar la un proiect cu Scrisoarea pierdută și avusesem și acolo o idee năstrușnică: țineam morțiș că nu trebuie să se râdă. Tratam subiectul ca pe o tragedie. Profesorul de română era furios: „Ce-i batjocura asta? Poate că mâine te pui să faci din Apus de soare al neamului nostru o comedie!?“. Eu m-am Încăpățânat În convingerea mea (pe care o mențin și azi), dar tragedia Scrisorii mele e că nu a văzut lumina rampei și a rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
teatru În anii ’60-’70. Agent și impresar, Ninon era prezentă În orice colț al lumii, la orice spectacol care promitea o surpriză. Azi era la Tokyo, vizionând un grup de acrobați budiști care se cățărau pe ziduri În slow-motion, mâine se ducea la Săo Paolo să vadă cum a fost transformat un teatru În bordel autentic pentru Balconul lui Genet, ca să descopere un mare regizor În Victor Garcia! Când noi o credeam În Egipt, Ninon apărea la premiera noastră cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
brazilieni entuziaști și plini de energie. Mișcare, ritm, transpirație, zgomot, acrobație, senzualitate și emoție, toate se declanșau spontan și se amestecau cu pasiunea de a trăi fiecare clipă cu o intensitate maximă, ca și cum totul trebuia consumat acum, ca și cum nu exista mâine. Făceam exerciții de grup până târziu În noapte, la care brazilienii răspundeau cu un talent intuitiv excepțional. Regulile jocului de echipă erau asemănătoare cu cele din fotbal, unde brazilienii sunt zei, dar noi Încercam să mergem prin teatru mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nu apăruse. Domingo era „indisponibil“ până la o anumită dată, cel puțin așa era marcat pe buletinul de repetiție. „Unde e?“, l-am Întrebat pe Jeremy, asistentul cel mai de Încredere de la Covent Garden. „Azi e la Buenos Aires. Cântă Radames, iar mâine are o Înregistrare cu Solti la Hamburg, care va dura câteva zile, dar săptămâna viitoare sigur e aici.“ Între timp, regizorul de culise era fericit să stea cu partitura În brațe și să fie În pericol de a fi sugrumat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe o scenă goală, dezbrăcată de artificii și efecte, Împreună cu o trupă tânără și entuziastă. Calea simplității era mai spinoasă decât credeam, eliminarea exceselor și a clișeelor fiind un proces lung și dureros: azi le dai afară pe ușă, dar mâine Încearcă din nou să revină pe fereastră și reușesc, dacă nu ești vigilent. De aceea repetițiile cu Trei surori au fost unele dintre cele mai pasionante din tot repertoriul meu cehovian. Până a venit Beni Montresor. Chiar Înainte de premieră, Beni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se și Încrunte, Îl credeam etern zâmbitor. Dar mă Înșelasem. Era regele Claudius din Hamlet, privind piesa În piesă. La pauza dintre actele III și IV, Iliescu ne trimite vorbă că vrea să plece, sub pretextul că e obosit, că mâine are o zi grea... Îl văd Încă În lojă, spre ieșire, discutând cu Opaschi. Dispare scurt, dar reapare și, evident indispus, se reașază pentru actul IV. I s-a sugerat desigur că, plecând, ar comite o gafă: cei din opoziție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
luptat singuri! Am murit singuri! Toți m-au trădat! Ai mei chiar! Și... și, cum să mai creadă în mine, când eu însumi nu mai cred?! În cine să cred?! Constantinopolul a căzut in mâinile păgânilor! Azi e rândul Sucevei! Mâine, al Romei!... Unde ești Dumnezeule?! întreabă, trăgându-și cu greu sufletul. Și totuși...totuși, trebuie să fac ceva! Și... și diavolului m-aș vinde, și sufletul mi l-aș vinde pentru o mână de ajutor!... Nu lua numele Domnului Dumnezeului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cum, izbucnește el, cum... "Paștele mă-sii" vorba lui Șendrea să nu orbecăim, când toți care ne-au luat în copitele cailor, în noi s-au împiedicat întâi... Noi nu suntem siguri nici pe bojdeuca noastră... Nici pe ziua de mâine nu suntem siguri... Habar n-au ei, cât sânge am vărsat aici, la Porțile Europei! Moldova o țară de care de acum înainte va trebui să se țină seama, spune Duma Vlaicului. O salvă bubuie pe metereze. Voi, voi toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de om ce gem prin bolnițele mânăstirilor? Dar vitejii care au luptat bine, care nu și-au precupețit viața, ca Moldova să fie o țară liberă? Tăcere... Lungă tăcere... Boierii stau cu capetele plecate... Brusc, vocea poruncitoare a Domnului: Hatmane! Mâine! În zori! Pe Câmpia Direptății, cei ce-au luptat bine vor fi ridicați în ceata vitejilor! În focul luptelor se aleg oamenii. Logofete! Sunt însemnați toți?! Toți! răspunde Tăutu și desfășoară răbojul. Bârsan! Viteaz-Dobândă! Micșună! Teleki Ladislau! Acatrinei! Bogdan... Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
s-a mai pomenit?! Boier și să n-aibă?! Stanciu mormăie în barbă, destul de tare, ca să audă și Vodă: Boier borât... Cine greșește?... Căpătuiește-te și tu, băiete, ca tot omul! Îndeamnă! Apucă! Acu', câtă vreme ești "om mare". Că mâine... nu se știe! Dregătoria-i ca dragostea de-o noapte... Ia și tu învățătură de la boier Stanciu, de pildă, spune tușind cu subînțeles. Îl treci pe răboj! îi poruncește apoi lui Tăutu. A luptat ca Arhanghelul Mihail cel cu sabie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu atât mai mult, e aspră: prin zloată, ud, înfrigurat, mereu cu moartea alături. Găsește și el, în fuga calului -, puțină căldură lângă o vatră, lângă un sân de femeie... Omenește vorbind, poate să nu se bucure de clipă? Că mâine, poate, se vor bucura viermii de el... Domnul e și el om ca toți oamenii. Și, omul e supus greșelii, numai Dumnezeu e fără de păcat. Dragostele lui vinovate nu sunt decât clipe de uitare, beție de-o clipă într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cutreierat jumătate Împărăția, și-am cunoscut îndeaproape oamenii, poporul. Turcul de rând, e amărât-amărât, vai de el , dar tare cumsecade și primitor, în toată sărăcia lui; nu visează el la cuceriri, la stăpâniri străine, gândul lui e la ce mănâncă mâine. Toți despoții lumii îl iau pe Dumnezeul lor tovarăș de arme, să le justifice crimele în numele unui sfânt ideal. Adevărul e că prostimea trebuie prostită cu un portdrapel "sfânt". Toți le promit marea cu sarea pentru sacrificiile lor, binefaceri nemaiauzite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mă iartă, Slăvită Doamnă, îngăimă el cu umilință. N-am spus-o cu răutate... încearcă s-o dreagă și tușește ușor, ca să umple golul de tăcere. Îngăduie soaței mele să se retragă, ni-s pruncii cam bolnăviori... Desigur, desigur... Lucrăm mâine dimineață. Sănătate copiilor. Sora se înclină: Prea bine, Maria... Și se retrag. Isaia ăsta se poartă urât cu Sora. O să i-o spun de la obraz. Nu te amesteca. Am încercat și eu. Sora se uită la bărbatu-su ca la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe Domnul Ștefan poate să vină și Apocalipsa... Ștefan zâmbește și mai strâmb mușcându-și limba, drept pedeapsă că a luat-o pe dinaintea gândului. Mă bucur că ți-ai recăpătat duhul atât de ascuțit odinioară. Tăcere... Ștefan tușește ușor: Maria, mâine, la biserica Mirăuților, prăznuim, facem pomenire mare de sufletul vitejilor căzuți. Și... și crezi că trebuie să vin și eu? Tu ce crezi? Măcar atâta... oftează Ștefan. Pun și ei o vorbă bună "Acolo Sus"... Scoatem și racla cu moaștele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înțeleagă că ne paște același destin. Când intri în horă, vrai, nu vrai joci! De aceea vor veni!... Ei! aiasta a fost! Destul am pus țara la cale. Deseară, când vă rugați la icoană, amintiți-i Domnului că "Vin turcii!!". Mâine, în zori, pe Direptate, întreceri de luptă cu spada! Vă mulțumesc, boieri dumneavoastră! Să trăiești, Măria ta! Ștefan face o plecăciune adâncă: Sluga... Boierii au plecat. În odaia domnului s-a făcut liniște. Ștefan își aruncă ochii către crucifixul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tatarii!!!!", și tatarii s-au și ițit în capul uliței!... Să cuteze numai a călca Nistru! se grozăvește Radu Gangur. Am hotărât fortificarea Cetății Suceava cu noi bastioane, contraforturi și-un zid de incintă dublu. Până nu se strică vremea. Mâine chiar, cu toții ieșim la cărat piatră, la săpat, la zidit! Cu toții! Cu bombardele lui Orban au străpuns zidurile Constantinopolului; când se slobozeau odată, crăpa și catapeteasma Cerului!... povestește Țamblac și vocea lui tremură amintindu-și. Zidurile Sucevei nu vor crăpa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]