19,489 matches
-
oriunde ninge sau există zăpadă combinată cu pante ale munților și infrastructură. Astfel pârtii de schii se găsesc în Europa, America de Nord, Japonia, dar nu numai acolo. Principala preocupare tehnică a schiorilor este cum să își mențină schiurile paralele, direcția de mers și viteza. Pentru un începător să întoarcă sau să oprească schiurile se folosește procedeul numit tehnic „plugul”, dar schiorii mai avansați folosesc alte metode mai avansate, rapide și mai elegante cum ar fi „cristianele”. Pentru a face o cristiană, schiorul
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
traseului de pe malul vestic (care, deși era mai scurt cu 10 km decât conturul estic, punea mari probleme din cauza zăpezilor ce se acumulau mult mai abundent decât pe celălalt mal, fiind expus mult mai puțin soarelui), se hotărește schimbarea "din mers" a proiectului și mutarea drumului pe traseul actual, prin lărgirea și consolidarea vechiului drum forestier de contur (astfel se explică și lipsa unui viaduct care ar fi scurtat simțitor traseul, deoarece o dată cu modificarea nu se aprobase suplimentarea bugetului alocat; astfel
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
ritualuri, urmând un curs firesc de modernizare. Dintre obiectele și obiceiurile legate de ritualul nunții au dispărut: steagul (brad împodobit cu o năframă cu franjuri și cu panglici de diferite culori) - purtat de un fecior (stegar) pregătit de naș - și mersul terfarilor (mersul cu daruri al socrilor mici, împreună cu rudele lor, la casa mirelui). Nu se mai practică ritualul „Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), după ieșirea de la biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
un curs firesc de modernizare. Dintre obiectele și obiceiurile legate de ritualul nunții au dispărut: steagul (brad împodobit cu o năframă cu franjuri și cu panglici de diferite culori) - purtat de un fecior (stegar) pregătit de naș - și mersul terfarilor (mersul cu daruri al socrilor mici, împreună cu rudele lor, la casa mirelui). Nu se mai practică ritualul „Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), după ieșirea de la biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat de alți
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic și Dealul Cetății. Dealul Cetății este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând încă fi observate galeriile și puțurile din fostele mine romane. Se află la aproximativ o jumătate de oră de mers din centrul comunei. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atestă existența milenară a oamenilor în aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, singura pe care este trecută data 6 ianuarie 131 d.C. și denumirea de
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
comemorativ: „1914-1918/ Închinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului“. Pe raza comunei Roșia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului se află în sudul comunei la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic. Rezervația geologică ocupă o suprafață de 5 ha, la altitudini cuprinse între 950 și 1100 m și deține acest statut din anul 1969.Formațiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
ciclul de lucrări Indirect propune privirea în urma a unor imagini cu o forță vizuală în permanență reevaluata. Într-o discuție, Iosif Kiraly mărturisea că pentru el viața se aseamănă unei călătorii cu trenul atunci cînd ești așezat cu spatele la sensul de mers. Cînd trece pe lîngă tine, imaginea abia poate fi definită, dar ea rămîne multă vreme supusă privirii în timp ce se depărtează. "Artist la care se remarcă o abordare complexă a mediului fotografic, Iosif Kiraly este un colecționar de imagini a caror
Iosif Kiraly () [Corola-website/Science/301518_a_302847]
-
motorului de 67 kg. Au existat trei serii ale modelului Lăstun. Prima serie avea toate elementele de caroserie din fibră de sticlă, ușile din fibră de sticlă, fără tapiserie la interior, scaunele îmbrăcate în vinil, stopuri mici, fără lumini de mers înapoi și grila frontală integrată în capotă. A doua serie avea elemente de caroserie atât din tablă, cât și din fibră de sticlă, uși din tablă, tapisate la interior și scaune îmbrăcate în vinil sau tapisate. Ultima serie, fabricată doar
Dacia 500 Lăstun () [Corola-website/Science/301550_a_302879]
-
și din fibră de sticlă, uși din tablă, tapisate la interior și scaune îmbrăcate în vinil sau tapisate. Ultima serie, fabricată doar după 1989, avea toate elementele de caroserie din tablă, stopuri mari, late, cu lumini de ceață și de mers înapoi, hayon cu yală exterioară, grila frontală separată de capotă, iar la unele modele ștergător de lunetă. În anul 1989 în cadrul Târgului Internațional București a fost expus prototipul Lăstun cu caroserie alungită. În această variantă, autoturismul putea să transporte patru
Dacia 500 Lăstun () [Corola-website/Science/301550_a_302879]
-
Emanuil Ungureanu, care a deținut în anii interbelici funcția de inspector cultural al orașului Timișoara. Muzeul s-a confruntat în întreaga periodă interbelică cu lipsa spațiului. Cu toate aceste greutăți muzeul și-a sporit colecțiile, un rol important în bunul mers al instituției avându-l Joachim Miloia, Dionisie Linția, Aurel Ciupe, Marius Moga. Au fost cercetate bisericile de lemn din Banat, au avut loc săptămâni arheologice organizate științific (coordonate de către reputatul istoric Constantin Daicoviciu), s-au îmbogățit colecțiile de naturale și
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
și de artă prin intrarea în patrimoniul lor a unor piese foarte rare. În același timp Muzeul Banatului a participat la o serie de expoziții organizate în țară și în străinătate. Cel de-al doilea război mondial a îngreunat bunul mers al Muzeului Banatului. Evacuate din cauza bombardamentelor, multe dintre piesele Muzeului Banatului au fost furate de către trupele sovietice aflate în Timișoara (după ce în primul război mondial patrimoniul muzeal a avut de suferit de pe urma ocupației militare sârbe și a autorităților maghiare). În
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
atât pe râul Tisa, dar mai ales pe uscat, Bistra are o suprafață mare în comparație cu populația. Acest fapt se datoreaza reliefului muntos și abrupt, acoperit în majoritate de păduri. Este împrejmuita de numeroși versanți, pe care încă se practică transhumanta(mersul oilor pe munte în lunile de vară), versanți șerpuiți de Vișeu, care formează un defileu cu priveliști de basm. Fost cătun iobăgesc al Petrovei. Aceasta localitate este atestata documentar încă din secolul al XV-lea, figurând în documentele vremii că
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
pictată în perioada 1994-2000 în tehnică tempera de către pictorul Mihai Gabor în stil bizantin, atât în interior cât și în exterior. Accesul se face printr-un drum forestier, derivație din satul Petru Vodă situată pe parte stângă a direcției de mers, dinspre Poiana Largului spre Târgu Neamț. Biserica este contruită din grinzi de lemn, pe o fundație de beton. Catapeteasma - realizată de Pantelimon Peiu din Târgu Neamț, este din stejar. O turlă octogonală prelungește în sus naosul. Intrarea în pridvor se
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
celui de-al doilea Război Mondial așezarea a fost martora mai multor evenimente. După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, NV Transilvaniei intră sub ocupație maghiară. Sărmașu rămâne în cadrul României, aflându-se la mai puțin de o oră de mers pe jos de granița cu Ungaria. La începutul războiului, localitatea avea o populație de aproximativ 3200 de oameni, împărțită pe etnii aproape egal între români și maghiari și existând circa 200 de evrei. Pe data de 23 august 1944, România
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar; bure= vas
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un baier (ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material de covor sau special pentru ele, 3= "straiță de plotog" geantă din piei foarte diferite tăbăcite ori ne prevăzută cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba direcția de mers spre dreapta, acest drum este asfaltat din vara anului 2007. Uda se mândrește cu mai multe biserici foarte vechi peste trei sute de ani (Cioraca, Setrari, biserica veche din valea Vierosului). În satul Burtești se află ruinele unei biserici foarte vechi
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
reunește pe toții fii satului este "Paștele blajinilor", adică a doua zi de Paști, când toți bogdăneștenii merg cu cozonac și ouă roșii la morminte. Totodată, mai sunt încă păstrate, deși s-a redus mult din anvergura lor, tradițiile de mers cu colindul la Crăciun sau urșii, mascații, călușarii, plugul de Anul Nou.
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide și transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ș.a.m.d. l poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfața dintre
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
În Blândești, școala a fost înființată în anul 1889, când și-a început și activitatea. În anul 1983 în cele 4 clase elementare existau 31 elevi. Școala a funcționat timp de 59 de ani numai prin case țărănești, improprii bunului mers al învățământului. Învățătorul Vasile Bălteanu a reușit să construiască o școală cu două săli de clasă, laborator și cancelarie și să o dea în funcțiune în 1949. Datorită creșterii populației școlare s-a construit un al doilea local cu 4
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
martie 1980 și 16 martie 1980, unii credincioși cer mutarea capelei de la familia Dumitru și Valerica Scuturici mai aproape de centrul satului și neapărat mai jos de Valea Poienii, pe motiv că acești credincioși din Valea Poienii să nu aibă de mers pe Telcisor, în sus și apoi în sat. Preotul Iuliu Henciu a tratat cu Paramon și Floarea Natu pentru cumpărarea casei lor, pentru suma de 80.000 lei. Credincioșii, în frunte cu Gheorghe Burduhos, sparg cuptorul casei pentru a largi
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
inimă, iar matraguna este folosită în practicile magice.( Ileana Copil) Uitându-se la stele știu să-și prezică durata vieții: caută un grup de nouă stele grupate câte trei; dacă în timp ce le numără apare vreo stea în plus, înseamnă că mersul vieții este bun și va trăi mult; dacă se întâmplă să dispară câte o stea în timpul număratului viața este scurtă. Număratul se face de trei ori, de la unu la nouă. Se zice astfel că cel care a numărat în acest
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de ciubere - aceasta trebuia făcută de un băiat până la zece ani, deoarece acela „este curat”. La terminarea prășitului holdei de cartofi este bine să stai jos ca să se facă recolta bună.( Florian Popa) Găsirea unei potcoave îndepărtate în direcția de mers înseamnă drum lung și cu noroc. In cazul unei epidemii de ciumă, se adună nouă femei într-o marți seara să facă „chimeșe” la ciumă, cu scopul de a se opri epidemia. In seara aceea cele nouă femei torc, țes
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ultima vreme se folosește vioara cu goarnă. La petrecere participă toate vârstele. Ea are loc numai în zilele de sărbătoare și ține până noaptea târziu. Până nu de mult fetele trebuiau să sosească acasă până la aprinsul lămpii. Vârstnicii discută despre mersul lucrărilor de sezon, povestesc diverse întâmplări, admiră și comentează „dansul”, punând chiar la cale unele căsătorii. Tinerii care se plac joacă împreună, iar cei care știu juca bine se grupează jucând cât mai aproape de „hididuș” și „descântând”. O fată nu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
picioarelor "celor trei îngeri", care preînchipuiau Dumnezeirea (Sfânta Treime), de către patriarhul biblic Avraam. Urmează o masă la care copii primesc diferite ,atenții": biscuiți, bomboane și ,colarezi" (făina fiartă în lapte și îndulcită cu zahăr). În sat mai există și obiceiul mersului cu ""împărțanie"". Acesta constă în împărțirea de colaci făcuți după anumite rânduieli, astăzi cunoscute de tot mai puține femei, cu denumiri precum: Drept Dumnezeu, Năpuroșnie, căpițele, boboroade, date ca milostenie pentru cei adormiți, după ce, mai întâi, s-a trecut cu
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]