19,688 matches
-
religia grecească trebuie (sau ar trebui, cel puțin în principiu) să includă și o semnificație morală și psihică. Doar această semnificație caracteristică unei a doua faze a culturii păgîne va putea asigura misterelor eleusine importanța lor predominantă. Or, bobul, grîul, pîinea, hrană pămîntească reală, sînt, în toate miturile și în toate ciclurile de mituri, simboluri ale hranei sufletului și spiritului, adică simbolizează condiția productivității (fecundității) sufletului și a spirtului; condiția (hrana) sublimării și a spiritualizării. (Eroul mitului creștin își spune el
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pămîntească reală, sînt, în toate miturile și în toate ciclurile de mituri, simboluri ale hranei sufletului și spiritului, adică simbolizează condiția productivității (fecundității) sufletului și a spirtului; condiția (hrana) sublimării și a spiritualizării. (Eroul mitului creștin își spune el însuși "pîinea vieții", deoarece adevărul lui constituie hrana sufletului și a spiritului.) Deverind spic, bobul, simbolizat de soarta Persephonei, are și el această semnificație spirituală. Sensul moral este inclus în mitul răpirii, deoarece Demetra nu simbolizează doar fecunditatea sezonieră a pămîntului, ci
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nou, propriu exclusiv mitului creștin. Greșeala capitală a dogmatismului este ancorată în perceperea greșită a simbolului "încarnării". Simbolul "încarnării" și înțelegerea lui greșită guvernează toate riturile sacramentale: botezul, împărtășania, confirmarea 29 și în special liturghia și pretinsa ei transformare a pîinii în spirit, a nafurei în trupul real al lui Iisus. Vestigii ale ritualurilor magice ale animismului și ale ceremoniilor de purificare ale politeismului, sacramentele sînt în continuare bazate pe simbolismul foarte vechi al pîinii și vinului, hrana spiritului și a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
liturghia și pretinsa ei transformare a pîinii în spirit, a nafurei în trupul real al lui Iisus. Vestigii ale ritualurilor magice ale animismului și ale ceremoniilor de purificare ale politeismului, sacramentele sînt în continuare bazate pe simbolismul foarte vechi al pîinii și vinului, hrana spiritului și a sufletului.În timpul Cinei, sensul simbolului utilizat de Iisus în semn de testament suprem devine cu atît mai profund emoționant. Nu pentru că au băut vin și au mîncat pîine ar fi putut discipolii săi intra
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
bazate pe simbolismul foarte vechi al pîinii și vinului, hrana spiritului și a sufletului.În timpul Cinei, sensul simbolului utilizat de Iisus în semn de testament suprem devine cu atît mai profund emoționant. Nu pentru că au băut vin și au mîncat pîine ar fi putut discipolii săi intra în starea de grație. Ei au realizat acest lucru numai prin învățăturile primite și datorită propriului lor elan, care i-a determinat să urmeze în funcție de forța lor exemplul învățătorului lor: PURIFICAREA EULUI APARENT ÎN VEDEREA
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu numai întreaga viață, ci și orice calitate, orice merit, pot fi reprezentate ca un dar, ca o grație decurgînd din "sursa" esențială și misterioasă. Comuniunea simbolică constă în a bea vinul, simbolul sufletului și al sîngelui, în a mînca pîinea, simbolul trupului și al spiritului (purificat de dorințe), al trupului în care spiritul s-a încarnat și care devine astfel simbolul spirtului: simbolul adevărului esențial, hrana spiritului uman. Comuniunea aceasta simbolică prefigurează efortul de eliberare reală, de purificare săvîrșită pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
promisiunea simbolic prefigurată devine chip și realitate. Profunzimea inepuizabilă a limbajului simbolic este ilustrată de faptul că simbolismul "vin-pîine" e folosit în mitul creștin și chiar în același episod în care reprezintă comuniunea ca să exprime contrariul perfect al acestuia: trădarea. Pîinea muiată în vinul pe care i-l oferă Iisus lui Iuda simbolizează trupul însîngerat, opera trădătorului. Dar, dat fiind că vinul nu este numai simbolul sîngelui, ci în același timp și al sufletului, ofranda care îi desemnează pe trădător și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
r. 23 24 : „vai de cel ce se smintește, dar mai vai de cel prin care vine sminteala” - reluarea ideii biblice care arată că dând curs ispitei ești vinovat, dar o vină mai mare are cel care mijlocește ispitirea. CINCI PÂINI (Anecdotă) p. 42, r. 8 9 : „Pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare” însoțirea, chiar și la masă, dă o satisfacție sporită omului, fiind de preferat singurătății; r. 18 19 : „unde mănâncă doi, mai poate mânca
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
moșneagului, în traducerea germană a acesteia. 1882. partea a III-a din Amintiri din copilărie apare la 1 martie în Convorbiri literare. 1883. I se conferă gradul de cavaler al Ordinului „Coroana României” pentru opera publicată. Convorbiri literare tipărește Cinci pâini (anecdotă), la 1 martie, iar almanahul România Jună de la Viena, Anecdotă (Moș Ion Roată și Cuza Vodă). 1884. Concediul medical se prelungește. În iunie merge la Slănic Moldova, la băi, apoi revine la Iași. 1885. Iarăși concediu medical timp de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice ..................................................... ...............................83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul iernii............................................... ................................86 Nu lucrezi, n-ai ce mânca ..................................................... .........................86 Ia! Clopoțelul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a frânt; 4 - a dat, zicând „Luați, mâncați...”, 5 - a luat paharul; 6 - a mulțumit; 7 - l-a dat ucenicilor Săi), care au fost preluate mai apoi În Biserica primară, constituind patru mari acte cultice: - „a luat” - aducerea darurilor de pâine și vin ( I Cor. 11,23 - 26); - „a binecuvântat” - rugăciunile de mulțumire și sfințire a darurilor (I Cor. 14,16) rostite cu voce tare de Întâistătătorul adunării euharistice la care credincioșii răspund cu „Amin” exprimându-și astfel adeziunea; - „a frânt
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
Cor. 11,23 - 26); - „a binecuvântat” - rugăciunile de mulțumire și sfințire a darurilor (I Cor. 14,16) rostite cu voce tare de Întâistătătorul adunării euharistice la care credincioșii răspund cu „Amin” exprimându-și astfel adeziunea; - „a frânt” - frângerea propriu-zisă a pâinii prefăcută În Trupul lui Hristos; - „a dat” - Împărtășirea generală cu Trupul și Sângele Domnului. „Ceea ce a făcut Mântuitorul la Cina cea de taină nu a fost decât investirea cu o nouă semnificație a două acte ale cultului iudaic, acte de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
definesc astăzi cele trei tipuri de rugăciune. Anaforaua liturgică În perioada apostolică Partea centrală a Sfintei Liturghii e constituită din Împlinirea poruncii Mântuitorului: „aceasta să faceți Întru pomenirea Mea”, Început care reprezintă de fapt centrul cultului creștin, și anume frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie. După pogorârea Duhului Sfânt, primii creștini, urmând porunca Mântuitorului, „stăruiau În Învățătura Apostolilor și În Împărtășire, În frângerea pâinii și În rugăciuni” (FA 2,42) adică În slujirea Sfintei Liturghii care, Încă de la Început a fost centrul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
Mântuitorului: „aceasta să faceți Întru pomenirea Mea”, Început care reprezintă de fapt centrul cultului creștin, și anume frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie. După pogorârea Duhului Sfânt, primii creștini, urmând porunca Mântuitorului, „stăruiau În Învățătura Apostolilor și În Împărtășire, În frângerea pâinii și În rugăciuni” (FA 2,42) adică În slujirea Sfintei Liturghii care, Încă de la Început a fost centrul vieții Bisericii, Taina actualizării lucrării mântuitoare a lui Hristos și a unirii depline cu El. Deși În Noul Testament nu avem o descriere
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
apostolilor”- lecturi și predici (I Tes. 5,27; Col 4,16; FA 20,7,11; I Tim 4,13) având În centru Împărtășirea cu Dumnezeu Cuvântul prin cuvânt. Această parte se va dezvolta În Liturghia Cuvântului sau a catehumenilor. - „frângerea pâinii și rugăciuni” - este ceea ce se va numi, mai târziu, Liturghia Euharistică sau a credincioșilor. Sfânta Liturghie În primele veacuri creștine La mijlocul sec. II, Sfântul Iustin Martirul și Filozoful descrie astfel Liturghia primelor trei secole: „În așa-zisa zi a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
preotul) ține un cuvânt prin care sfătuiește și Îndeamnă la imitarea acestor frumoase Învățături. Apoi, ne ridicăm În picioare toți laolaltă și Înălțăm rugăciuni; după care, Încetând noi rugăciunea, [ne Îmbrățișăm unii pe alții cu sărutarea păcii] și se aduce pâine și vin și apă, iar Întâistătătorul Înalță deopotrivă rugăciuni și mulțumiri, cât poate mai multe, la care poporul răspunde Într-un singur glas, rostind Amin. Și se dă fiecăruia să se Împărtășească din cele ce au fost consfințite prin euharistie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
invocarea Duhului Sfânt, adresată Tatălui:„Și Te rugăm să privești cu bunăvoință peste Darurile acestea puse Înaintea Ta, ...și să-Ți fie plăcute În cinstea Hristosului Tău și să trimiți Duhul Tău cel Sfânt peste această Jertfă, [...], ca să facă această pâine Trupul Hristosului Tău și acest pahar Sângele Hristosului Tău, ca cei ce se vor Împărtăși din el să se Întărească În evlavie, să dobândească iertarea păcatelor... să se umple de Duh Sfânt, să devină vrednici Hristosului Tău, vieții veșnice, fiind
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
principal) o funcție metalingvistică. Mai exact, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează pe limbajul ce o constitue și o explică îndeplinesc o funcție metalingvistică: "În Anjou, frippe, un cuvînt colocvial, desemnează ceea ce merge cu pîinea, de la untul care se unge pe pîine prăjită felul cel mai obișnuit la gemul de piersici, cel mai rafinat dintre toate aceste frippes". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție poetică [poetic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează pe limbajul ce o constitue și o explică îndeplinesc o funcție metalingvistică: "În Anjou, frippe, un cuvînt colocvial, desemnează ceea ce merge cu pîinea, de la untul care se unge pe pîine prăjită felul cel mai obișnuit la gemul de piersici, cel mai rafinat dintre toate aceste frippes". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție poetică [poetic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
termen ce desemnează o noțiune, A, se folosește pentru un alt termen ce desemnează o altă noțiune, B, legată de A precum cauza de efect, suportul și conținutul lui sau partea și întregul (fie "Cu sudoarea frunții vei mînca tu pîine", unde "sudoarea" ca efect e substituită "muncii" ca o cauză, sau "A fumat un pachet întreg", unde "pachet" ca suport se substituie "țigărilor" ca lucrul din suport). Într-un studiu influent, Jakobson argumenta că la baza activității verbale stau două
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pot dezvălui o dorință sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate recipientele, semnificația lor depinde, în mare parte, de elementele care le umplu. Goale, sunt mărturia unei lipse materiale ori afective. Pline, ilustrează satisfacția și sațietatea. Asociate mai ales cu pâinea, hrană sacră, indică preferința pentru ceea ce este esențial, pentru a nu-și pierde energia sau timpul în activități ori scopuri superflue. Frânghie În funcție de scenariul oniric, frânghia evocă: - solidaritatea și legătura socială (frânghia ce îi leagă pe alpiniști); - atașamentul, dependența, jugul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de sacrificiu este foarte dificilă; de Vaux va renunța la ea, limitându-se să semnaleze dificultatea. IV. Există și „ofertele vegetale”, ebraicul minḥăh, literal „dar” sau „tribut”, (Lev 2,1-3; 6,7-11; 7,10). V. În fine, sunt ofertele numite „pâinile de pus înainte” (Lev 24,5-9) și tămâia (Ex 30,34-38). 10 Sărbători și solemnități: Paștele și Azimele 10.1. Paștele Pe primul loc în calendarul liturgic din Israel se află sărbătoarea numită în ebraică pésaḥ, celebrată în noaptea dintre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prea mare pentru a corela cronologic cele două sărbători pentru ca ulterior legătura lor să primească și o motivație precisă. a) Termenul mașșăh, la plural maṩṩôt (de la rădăcina mășaș, „a fi fără gust”; Kellerman 1984), are în limba ebraică semnificația de „pâine nedospită”. Astăzi este produsă în formă de biscuit, un fel de pișcot de culoare gri închis, fără gust. Deseori a fost identificată cu pâinea nomazilor, o turtă frământată din diferite cereale, nedospită, coaptă pe cenușă sau pe o planșă metalică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
maṩṩôt (de la rădăcina mășaș, „a fi fără gust”; Kellerman 1984), are în limba ebraică semnificația de „pâine nedospită”. Astăzi este produsă în formă de biscuit, un fel de pișcot de culoare gri închis, fără gust. Deseori a fost identificată cu pâinea nomazilor, o turtă frământată din diferite cereale, nedospită, coaptă pe cenușă sau pe o planșă metalică. În contextul civilizației agricole cananeene nu era un produs obișnuit ca în mediul nomad sau seminomad, ci era pregătită și consumată ca excepție, ceea ce
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Soggin 1972, ad loc.), deși textul actual a fost redactat relativ recent, se exprimă astfel cu privire la originile sărbătorii populare celebrate probabil în sanctuarul de la Ghilgal, aproape de Ierihon: „și au mâncat din rodul pământului [în ziua următoare a Paștelui]: azime și pâine de orz coaptă [ebr. qălûj], în aceeași zi” (Ios 5,11). Partea inserată între paranteze pătrate lipsește în două manuscrise ale traducerii grecești ale LXX (mss B [Vaticanus] și A [Alexandrinus]) și în recenziile care depind de acestea; de aceea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]