19,575 matches
-
parte a anilor 1960 în același timp de către Wah Chang Corporation și Boeing Co. DuPont, Union Carbide Corp., General Electric Co. și mai multe alte companii, ce cercetau aliaje pe bază de niobiu simultan, conduse în mare parte de Războiul Rece și de Cursa Spațială. Sensitivitatea niobiului la oxigen necesită procesarea să în vid sau într-o atmosferă inerta, care crește exponențial costul și dificultatea producției. Retopirea prin arc în vid (RAV) și topirea cu jet de electroni (TJE), tehnologii noi
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Retezat; spre vest și nord-vest se leagă prin Culmea Prislop-Corhale cu Munții Țarcu, iar spre sud-vest creasta principală se continuă cu Munții Cernei. Râurile ce străbat acești munți aparțin a patru bazine hidrografice, Râul Cerna către sud și sud-vest, Râul Rece (și de aici în Timiș) către nord-vest, Jiul de Vest către est, respectiv Râul Lăpușnicul Mare - Râul Mare către nord. Particularitatea cea mai importantă a Munților Godeanu o reprezintă marea extensie a suprafețelor de nivelare. Una din caracteristicile cele mai
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
de nord-vest a Carpaților Meridionali, suprafața sa fiind asemănătoare cu cea a unui triunghi dreptunghic, cu catetele aproape egale, orientate spre văile râurilor Timiș și Bistra, respectiv cu ipotenuza formată din cele două vai cu direcții opuse, cea a râului Rece (cunoscut și ca Râul Hideg) și cea a râului Șes, continuat de valea Râului Mare, la rândul său afluent al Râului Strei. Culmea principală are orientare dinspre nord-est înspre sud-vest. Altitudinea maximă a masivului este atinsă în vârfurile Căleanu, cu
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
și sud-vest, iar viteza este cuprinsă între 2-5 m/s și 6-10m/s. În majoritatea lor, râurile din munții Țarcu aparțin bazinului hidrografic al Timișului. Excepție face doar râul Mare, care aparține Șteiului. Râurile principale au o direcție nord-est-sud-vest (râul Rece, Lung și alb) sau sud-vest-nord-est (Mare și Șes). Râul Șes își are izvoarele pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Iulia, dar într-o zi a primit o telegramă: sosise pașaportul. Au plecat cât de repede s-a putut, mai întâi în Canada, unde a stat doar câteva luni. Necunoscând limba engleză și fiindu-i greu să se adapteze iernilor reci din Canada, tânărul Martin a decis să-și finalizeze studiile în Germania. A revenit apoi în Germania în octombrie 1962, unde a continuat imediat studiul teologic. Din anul 1962 și pâna în anul 1969 studiază la Facultatea de Filozofie-Teologie din
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
lui, însă o perioadă de timp a fost considerat persona non-grata. Acest episod a inspirat celebrul șlagăr „Banii mei munciți cu gura mi i-a luat Procuratura”. O perioadă de timp relațiile dintre el și Ionuț Dolănescu au fost foarte reci, deoarece acesta se împăcase cu mama sa și refuzase să se căsătorească cu Irinuca Loghin. Ion Dolănescu a înregistrat, de-a lungul carierei sale, nu mai puțin de 50 de albume, pe discuri de vinil și CD. A fost un
Ion Dolănescu () [Corola-website/Science/305505_a_306834]
-
de radio prin cablu și 7 în diapazonul FM: "Radio Rossii", "Europa plus", "ROS radio", "DFM", "Transmit", "Russkoe Radio", "Aho Moskvî", "Radiostanțîia «Premier»". Climă medie-continentală. Iarnă lungă, dar moale, durează cinci luni. Vară , primăvara și toamnă șunt răcoroase, cele mai reci luni decembrie și ianuarie, cea mai caldă luna iulie. Precipitații cad de obicei vară și toamnă că ploaie. Vologda se află la intersecția căilor de automobile, căi ferate și acuatice importante. În oraș este rețeaua de transport urban nu este
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
fără scărițe în uz, Martel avea totuși o infanterie grea călită, care a crezut implicit în el. În plus, Martel a avut elementul surprizei și a reușit să aleagă terenul de luptă. Pe lângă avantajul terenului, francii erau pregătiți pentru vreme rece, fiind îmbrăcați cu blăni de urs și lup. Arabii nu erau la fel de bine pregătiți pentru gerul unei ierni în nordul Europei, în ciuda faptului că aveau corturi - ceea ce le lipsea francilor, dar au ezitat să atace o armată pe care au
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
prelucrarea mineralelor din întreaga zonă. În zilele noastre, extracția de minerale utile este mai scăzută fată de cum era cu câteva decenii în urmă. Republica are o climă temperat-continentală, cu veri relativ scurte și călduroase (iunie - august) și cu ierni lungi, reci, uneori cu temperaturi extrem de scăzute (noiembrie - martie). În general, clima din zonele de sud-est ale republicii este mai dură decât cea din zonele mai putin înalte din nord. În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, rușii reprezintă 57,4% din populația republicii
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
în acest stat. In plus, Camp Kilmer, Fort Dix și Camp Merritt au fost făcute pentru a-i ajuta pe soldații americani în ambele războaie mondiale. New Jersey a devenit de asemenea locația principală de apărare pentru apărare în timpul Războiului Rece. Paisprezece stații pentru rachete au fost construite, pentru a apărara New York City și Philadelphia, Pennsylvania. New Jersey a devenit un stat prosper în timpul deceniului douăzeci, dar a decăzut în timpul Marii Crize. Licențe de cerșit le erau oferite celor care nu
New Jersey () [Corola-website/Science/305638_a_306967]
-
la 10 km de coastele canadiene, iar insula Miquelon este situată la aproximativ 20 de km de acestea. Insula Verde, situată la limita apelor teritoriale, între Saint-Pierre și Newfoundland nu are suveranitatea bine definită între Franța și Canada. Climatul este rece și umed, insulele având peste 1.500 de mm precipitații anual și o umiditate de peste 80%. Sunt situate de asemenea la confluența dintre curentele de aer rece arctce și masele de aer oceanice, mai calde. Temperatura medie în timpul iernii este
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
o altitudine de 502 m. fiecare). La fel ca în aproape toată regiunea nord-vestică a țării, clima este continental-moderată, supusă unei circulații vestice predominanțe. Temperatura medie anuală este de 6-8 grade, luna cea mai caldă fiind iulie iar cea mai rece ianuarie. Precipitațiile medii anule sunt cuprinse între 800 și 900 mm. Principalele râuri care străbat zona sunt Crasna, Almașul și Agrijul, având afluenți pâraie cu debit scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
utilizați. Anual, la [[Apața, Brașov|Apața]], se ține sărbătoarea Fărșangului, ce marchează reînvierea naturii. Participanții, costumați cu măști ce simbolizează logodna și nunta, parcurg comuna într-un car alegoric. Gălăgia produsă de participanți este menită alungării spiritelor nefaste, a anotimpului rece și neroditor. Acestora le sunt oferite de către sătenii pe care îi întâlnesc în cale ouă, pălincă, bani sau gogoși. [[Imagine:NuntaBran.jpg|thumb|right|250px|Nuntă în zona Bran]] În mare, ciclul nupțial din Țara Bârsei nu diferă ca desfășurare
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Mondial etc. este actual cel mai circulat pas din Carpații Orientali. Pârâul Negru: cel mai lung afleunt al Oltului din Județul Covasna. În aria Nemirei predomină climatul caracteristic al munților cu înălțimi mijlocii. Versanții vestici sunt mai umezi și mai reci față de cei estici. Se consideră ca Nemira este partia vânturilor, 40% din acestea sunt venite din vest, aducând precipitații abondente. Nemira este acoperită de păduri dense, întinse pe ambii versanți. Este caracteristică etajarea verticală bine distinctă, respectiv între 600-800 m
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
de 4°-6°C (4,9°C la Predeal și 5,8°C la Poiana Brașov). La poale, spre Depresiunea Brașov temperaturile medii anuale ajung la 6—8°C (7,8°C la Brașov). Pe culmile înalte, luna cea mai rece a anului este februarie (-6°C...—8°C) și ianuarie (-5°C) la nivelul Poienii Brașov, Predealului și poalelor muntelui. Iarna se produc frecvente inversiuni de temperatură, în Depresiunea Brașov înregistrându-se temperaturi mai scăzute decît pe rama montană înconjurătoare
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Traseele de acces pornesc obligatoriu de pe principalele văi care limitează masivul: în special DN15 - Valea Bistriței și DN12A - Valea Trotușului, dar și DJ156A - Valea Tazlăului Mare sau (mai puțin) DJ127A (asfaltat parțial la extremități) - axial al văilor Dămucului și Văii Reci. Dintre cursurile de apă care îl străbat, mai ales Tarcăul în nord, Asăul, Camânca, Râul Tărhăușul și Bolovănișul trotușan în sud, Calul, Iapa, Nechitu și Tazlăul Sărat în est respectiv sud-est, constituie căile principale de pătrundere către inima muntelui. Principalele
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de vreme, mai mult ori mai puțin persistente, se resimte influența dispunerii principalelor linii orohidrografice și adîncimea fragmentării reliefului, ceea ce se răsfrînge asupra condițiilor drumețiilor montane. Cu cîteva excepții, traseele nu se desfășoară în zonele cu frecvență mare a vînturilor reci și umede. Referitor la văi, pe lîngă alte caracteristici locale și temporale ale vremii (mai multă ceață și umiditate), ele favorizează inversiuni termice evidente (mai frecvente primăvara și toamna), fenomen ce permite, de pildă, prelungirea duratei medii de topire a
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Aurii, alta Coșnei. De remarcat, că în afara acestora mai apar și alte înșeuări, mai puțin evoluate, care însă imprimă culmii principale un aspect destul de festonat. Cine străbate culmea va întîlni astfel de înșeuări la obîrșia pîraielor Humor și Băncușoru, Pîrîu Rece și Prislop, respectiv una din obîrșiile Ciotinei Coșnei și Hajului Bistriței Aurii. În liniile majore ale reliefului se remarcă două suprafețe de eroziune. Cea superioară, cea mai veche, este puternic fragmentată și se prezintă sub forma unor mici suprafețe de
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
un debit bogat (circa 12 mc/s). Un aport substanțial îi aduc afluenții care coboara din Suhard, cu scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca (cel mai mare = 10 km lungime), Humoru, Scorușu, Pîrîu Rece și Ciotina. La aceștia se adaugă o serie de mici pîrîiașe, și anume: Rotunda, Zada, Măgura, Fundoaia, Stînișoara, Puiu Mare, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, Tisa, Runcu și Haju. Dorna este cel mai mare afluent din întregul curs al Bistriței, avînd
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape în totalitate, rețeaua hidrografică are caracter permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre care menționăm lipanul. Pe Bistrița Aurie, pe Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii. În lungul lor, turistul va întîlni
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
C, iar temperatura medie anuală este de cca. 7 - 9 °C. In Alpi este clima aspră caracteristică munților înalți. Ca vânturi permanente se poate aminti Föhnul un vânt călduț (nu bate în regiunea munților jurasici), iar Bise este un vânt rece care nu bate de obicei în sudul Elveției. Pădurile ocupă o suprafață de 30 % din suprafața Elveției, astfel în zona alpină domină rășinoasele (piceacaee ca: bradul, molidul, zada (larix), pinul (pinus cembra)), pădurile jucând în munți un rol important de
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
precum formă de căldare a reliefului localității a stratul de pulberi aflat în atmosferă și a râului Cerna. Râul, fiind situat în zona subcarpatica are un climat carpatic. Temperatura medie anuală este de +9,6˚C, media lunii celei mai reci -ianuarie- este de -2,8˚C și media lunii celei mai calde este de +20,2˚C în luna iulie. În timpul iernii temperatura scade la -20˚C, -25˚C, iar vară poate atinge temperaturi de +40˚C. Din cauza curenților de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Cursul superior, amonte de confluența cu Râul Fagu este cunoscut și sub numele de Râul Pietrele Roșii. Conform unei legende a locului, odată, o împărăteasă trecând cu caleașca prin zonă a oprit să se răcorescă în apele sale limpezi și reci. De atunci pârâul este cunoscut cu numele de "Crăiasa". O altă legendă povestește că "vâlva" băilor din munte (a minelor, n.n.), Crăiasa, dăruia fiecărei fete de măritat câte un ou de aur drept zestre. Lăcomia și răutatea oamenilor care nu
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
vikingii au descoperit Groenlanda, al cărui nume, „Țara verde” indică un peisaj cu vegetație, nu acoperit de zăpezi și ghețuri. În continuare însă, în perioada (1550 - 1850) a urmat o răcire, "mica eră glaciară", în care iernile au fost foarte reci, în special cea dintre anii 1708 - 1709. Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2000 de ani (vezi tabelul de mai sus
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
1751 și 1994 pH-ul suprafeței oceanelor a scăzut de la 8,179 la 8,104 (o schimbare de -0,075).. Termosifonul salin este un fenomen de circulație globală a apelor oceanice. El începe în nordul Oceanului Atlantic cu mișcarea apelor sărate reci spre fund, ape care curg de-a lungul continentelor America de Nord, de Sud și Antarctica până în oceanele Indian și Pacific. Acolo se încălzesc și se ridică la suprafață, urmând un traseu invers, împinse și de vânturile alizee. Prin această mișcare o
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]