19,336 matches
-
ajutorul divin și scoate pe creștini din robia păcatului spre adevărata libertate și stare de fii ai lui Dumnezeu. Este cea mai desăvârșită lege creștină, deoarece se înfățișează ca lege a iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și plinirea ei (Rom. 13, 10; Cor. 13, 4 5). Legea creștină este legea iubirii. În iubirea lui Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul și din iubirea aproapelui ca pe tine însuți, se cuprinde toată legea și proorocii (Matei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
aflându-L pretutindeni, și, mai ales, în făpturile Sale, precum este scris: „Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi, adică veșnica Lui putere și dumnezeire, așa ca ei să fie fără cuvânt de apărare” (Rom. 1, 20). Curățenia inimii este condiția cea mai însemnată pe care o cere Mântuitorul la îndeplinirea oricărei fapte. Prin aceasta El arată însemnătatea părții lăuntrice a faptei, adică a intenției, a gândului care-i stă la temelie, lucru de care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu a pierdut total legatura cu Dumnezeu, de aceea era capabil de săvârșirea unor fapte morale și înainte de venirea lui Hristos. Valorile morale au existat și înainte de apariția creștinismului. Conform legii naturale, și păgânii făceau « din fire » cele ale legii (Rom.2,14-16). Scopul pentru care acestea se practicau era mai ales reglementarea relațiilor între semeni, prin care să se asigure conviețuirea pașnică pe un anumit teritoriu. Creștinismul aduce un nou scop al practicii valorilor morale: desăvârșirea omului. Problema conștiinței morale
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
RA, 1969, 1; Ivașcu, Ist. lit., I, 58-62; G. Mihăilă, Nicolaus Olahus, LRV, I, 250-255; Dicț. lit. 1900, 643-644; Ștefan Pascu, De la umanism la luminism, ST, 1993, 3-4; Popa, Convergențe, 7-12; Maria Capoianu, Nicolaus Olahus europeanul, București, 2000; Dicț. scriit. rom., III, 513-514; Dan Horia Mazilu, Un „Dracula” pe care Occidentul l-a ratat, București, 2001, 60, 99-105. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Constantin Virgil Gheorghiu, Tecucel, cătunul poeților, RML, 1939, 2; Constantin Virgil Gheorghiu, 25 de ani de la sinuciderea lui Dimitrie Anghel, RML, 1939, 33; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 129-134; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 214-215; Micu, Început, 238; Cioculescu, Itinerar, I, 154-157, II, 258-262; Ion Iliescu, Natalia Negru despre St. O. Iosif, O, 1975, 45; Leon, Umbre, II, 190-194; Gh. S. Ștefănescu, Drama St. O. Iosif - D. Anghel - Natalia Negru, CRC, 1981, 4; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Iosif, O, 1975, 45; Leon, Umbre, II, 190-194; Gh. S. Ștefănescu, Drama St. O. Iosif - D. Anghel - Natalia Negru, CRC, 1981, 4; Mihai Stănescu, Cartea cu oglinzi, București, 1984, 133-134; M. I. Dragomirescu, D. Anghel, București, 1988, passim; Dicț. scriit. rom., III, 429-430. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Vulturescu, „Frigul și frica”, PSS, 1992, 10-11; Eugen Simion, N. Steinhardt mărturisitorul, L, 1993, 34; Al. Cistelecan, Expresionisme cu aghiasmă, „Euphorion”, 1993, 1; Adrian Popescu, Alegoria reînviată, ST, 1993, 2; Mircea A. Diaconu, Poeți ardeleni, CL, 1999, 9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 57-59; Dan Ciachir, Cronica ortodoxă, îngr. Mircea Platon, Iași, 2001, 111-119; Mircea Platon, Fără îndoială, Iași, 2001, 98-101; Olimpiu Nușfelean, Dialogul ca izbândă, CL, 2002, 7. V.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
soților săi, București, 1840; Victor Hugo, Mizerabilii, I-VI, București, 1862-1864 (în colaborare cu Dimitrie Bolintineanu și Miltiade Costiescu); Catilinarele sau Orațiunile lui Cicero contra lui Catilina, București, 1875. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 46; Rosetti, Dicț. cont., 202; Encicl. rom., III, 1263-1264; D. Bolintineanu, Scrisori din exil, NRL, 1909, 463-471, 514-519; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 63-64; Alexandru Zanne, DML, I, 132; Teodor Vârgolici, D. Bolintineanu la „Popolul suveran”, RITL, 1969, 1; Christina Zanne, Alexandru Zanne și „Popolul suveran”, RL, 1973, 25; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
1958, 51; Mircea Iorgulescu, „Conștiințe curate”, LCF, 1972, 28; Ion Cristoiu, Cazuri. „La scara 1/1” de Nina Cassian. Monopolul principialității, AFT, 1981, 2; Dumitru Micu, Timpuri zbuciumate, București, 2001, 226, 323, 325-326; Popa, Ist. lit., I, 738-739; Dicț. scriit. rom., III, 286-289. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
6537; Dumitru Micu, „Cântece albe”, GL, 1968, 15; Zaharia Sângeorzan, „Cântece albe”, CRC, 1968, 19; Dumitru Micu, „Versuri”, GL, 1968, 29; Haralambie Țugui, „Iarba de aur”, CRC, 1970, 11; George Muntean, „Dintr-un post de observație”, RL, 1976, 6; Lit. rom. cont., I, 227-230; Rotaru, O ist., III, 93-95; George Muntean, Experiența formelor fixe, RL, 1989, 28; Rachieru, Poeți Bucovina, 188-189; Dicț. scriit. rom., II, 295-297; Popa, Ist. lit., I, 589-591, passim. E.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Iarba de aur”, CRC, 1970, 11; George Muntean, „Dintr-un post de observație”, RL, 1976, 6; Lit. rom. cont., I, 227-230; Rotaru, O ist., III, 93-95; George Muntean, Experiența formelor fixe, RL, 1989, 28; Rachieru, Poeți Bucovina, 188-189; Dicț. scriit. rom., II, 295-297; Popa, Ist. lit., I, 589-591, passim. E.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
știe pe Tatăl, adică pe Dumnezeu adevărat și prin fire15“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a unsprezecea, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1069) „... Atotțiitorul ...” „... Toate sunt de la El, prin El și în El (Rom. 11, 36). Prin cuvintele toate provin de la El, Pavel a arătat că începutul existenței lumii este Dumnezeu. Cuvintele prin El arată că Dumnezeu susține lumea, iar în El arată că tot Dumnezeu este și scopul existenței”. (Origen, Contra lui Celsus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
corp? Și apoi, cum s-ar putea desprinde vreo umbră din Dumnezeirea cea lipsită de trup? Și cum s-ar putea porni o strălucire materială dintr-o lumină nematerială? ... Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate (Rom. 11, 26). În El s-a pornit începutul și izvorul ființei tuturora, adică din voința și din puterea lui Dumnezeu. Toate au izvorât din voința și puterea Lui, căci Dumnezeu-Tatăl Unul este și din El se trag toate, căci toate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
învățătura despre Tatăl și Fiul, adică în raționamentul divin.” (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, Cartea a II-a, cap. XI, în PSB, vol. 75, p. 93) „... Prin Care toate s-au făcut ...” „... Toate sunt de la El, prin El și în El (Rom. 11, 36). Prin cuvintele toate provin de la El, Pavel a arătat că începutul existenței lumii este Dumnezeu. Cuvintele prin El arată că Dumnezeu susține lumea, iar în El arată că tot Dumnezeu este și scopul existenței”. (Origen, Contra lui Celsus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
chemat spre ființă, deci nu au fost vreodată. Iar dacă cineva ar întreba: cum și de unde, va auzi de la noi ca adevărat acest cuvânt înțelept și foarte bun: Cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine s-a făcut sfetnicul Lui (Rom. 11, 34). 40 Dacă deci cineva ar voi să afle acestea, ar avea nevoie neîndoielnic și numaidecât de o minte și de o înțelegere ca cele proprii lui Dumnezeu 40”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea Întâia, 2
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pasajul respectiv că Fiul este autor al tuturor acestor acțiuni, ca Unul care în măreția Lui le cuprinde pe toate, după cum le scrie el și romanilor despre Tatăl, zicând: Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate (Rom. 11, 26). În El s-a pornit începutul și izvorul ființei tuturora, adică din voința și din puterea lui Dumnezeu. Toate au izvorât din voința și puterea Lui, căci Dumnezeu-Tatăl Unul este și din El se trag toate, căci toate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
luând din cele ale noastre un trup asemenea celui al nostru, l-a predat morții pentru toți, pentru că toți erau supuși stricăciunii morții, aducându-l (jertfă) Tatălui. Și o face aceasta cu iubire de oameni, pentru ca, murind toți în El (Rom. 6, 8), să se desființeze în El legea stricăciunii oamenilor (adică, împlinindu-se și istovindu-se în trupul Domnului până la capăt puterea ei, să nu mai aibă putere împotriva oamenilor asemănători), și să întoarcă spre nestricăciune pe oameni, întorși odinioară
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Întâi, ep. 19, în PSB, vol. 81, p. 153 154) „... și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria ...” „Dumnezeul nostru Iisus a fost zămislit de Maria, după rânduiala lui Dumnezeu, din sămânța lui David (In. 7, 42; Rom. 1, 3; 2 Tim. 2, 8) și din Duhul Sfânt”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către efeseni), cap. XVIII, 2, în PSB, vol. 1, p. 196) „Venind Cuvântul în Sfânta Fecioară Maria, a venit în ea împreună cu El și Duhul; și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
II, în PSB, vol. 12, p. 528) „Mântuitorul accepta simțirile firii ca să dea siguranța unei întrupări reale, nu numai aparente, dar că toate simțămintele viciate, care tulbură liniștea vieții, El le-a respins ca nevrednice de dumnezeirea Sa cea nepătată (Rom. 8, 3). De aceea s-a spus că S-a născut întru asemănarea trupului păcatului. De aceea, chiar dacă a luat asupră-Și trupul nostru cu afecțiunile lui firești, El n a săvârșit păcat. După cum moartea, care ne-a fost transmisă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 1, în PSB, vol. 18, p. 101) „... fericitul Pavel, care spune: Toți câți au păcătuit fără lege, vor și pieri fără lege; și toți câți au păcătuit în lege, vor fi judecați prin lege (Rom. 2, 12). Înțelesul acestor cuvinte este acesta: Nu vor primi aceeași pedeapsă cei dinainte de darea legii și cei de după darea legii, ci vor suferi mai grea pedeapsă cei care au păcătuit după ce a fost dată legea. Toți câți au păcătuit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
păcătuit fără lege, fără lege vor și pieri, - adică vor fi pedepsiți mai ușor, pentru că n-au avut legea care să-i și amenințe, să-i și îndrepte - Și toți câți au păcătuit în timpul legii, vor fi judecați după lege (Rom. 2, 12); aceia, spune Pavel, care au săvârșit aceleași păcate după ce au primit ajutorul dat de lege, vor fi pedepsiți mai greu și mai cumplit. Și pe bună dreptate, pentru că nu i-a cumințit și nu i-a făcut mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și strălucirea (lor) cerească”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilie V, 9, în PSB, vol. 34, p. 119) „Într-adevăr, Dumnezeu este drept și drepte sunt judecățile Sale (Ps., 118, 137) și la El nu este părtinire (Rom. 2, 11). El va judeca pe fiecare în raport cu bunurile pe care El le-a pus, în mod diferit în natura umană, fie că sunt bunuri trupești sau spirituale, fie că constau din cunoașterea prudentă sau discernământ. Când va judeca pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lor o suferim, iar de împlinirea lor rămânem lipsiți iar în privința nădejdilor pe care le-am învistierit la Dumnezeu nu este cu putință asta, ci cel care s-a ostenit are parte, negreșit, și de cununi: căci nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 5), fiindcă este făgăduință dumnezeiască, și darurile sunt pe măsura Celui Ce a făgăduit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cele dintâi Omilii la Facere, cuvântul al nouălea, p. 132-133) „Chiar de-ar trebui să dăm toată averea, chiar de-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în carne, ci în Duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos acela nu este al Lui. Și iarăși: Cine va ridica pâră împotriva aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel Care îndreptează (Rom. 8, 9; 33-34)”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, cartea a III-a, cap. VII, 5-6, în PSB, vol. 57, p. 794-795) „Când tăgăduiești pe unul singur Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ai tăgăduit totul. În aceasta stă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la egalitatea în vrednicie a Fiului către Născătorul său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVI, p. 269) ,,Slujba ta, zice, fă-o deplin (2 Tim. 4, 5) și slujba mea o slăvesc (Rom. 11, 13). Și lui Timotei scriindu-i, zicea: Pentru care pricină adu-ți aminte să aprinzi harul lui Dumnezeu, carele este întru tine (2 Tim. 1, 6). (...) Ai văzut că nu arată nici o deosebire între harurile Tatălui, și ale Fiului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]