KorAP: Find »[drukola/base=rus & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...742 743 744 ...758 >

18,930 matches

Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii Își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocîrlă, sora și prietenele ei, să izbucnească În lacrimi. Din păcate, rușii nu erau foarte Înduioșați de astfel de situații: Era paturi suprapus, era gheața mai mare de un deget pe scîndurele, ușile erau Între zi așa, și așa vertical, o scîndură bătută. Și eram cu sora și Încă două fete din

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
a despărțit În două lagăre și aicea unde eram noi cazate nu era mulți cunoscuți. Cum plîngeam așa, venea un ofițer rus, s-a uitat la noi, eram tineri, 20 de ani, soră-mea 18 și pe urmă zice ofițeru’ rus și vorbea perfect germana și zice „[limba germană]” „nu plîngeți, că sînteți aicea pentru cinci ani la muncă ce s-a distrus În război”. Și noi am Început să plîngem mai tare. Deși Într-adevăr plin de cruzime, modul În

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
vorbea perfect germana și zice „[limba germană]” „nu plîngeți, că sînteți aicea pentru cinci ani la muncă ce s-a distrus În război”. Și noi am Început să plîngem mai tare. Deși Într-adevăr plin de cruzime, modul În care rușii au răspuns femeilor nu le-a șocat pe acestea În aceeași măsură În care le-a șocat semnificația vorbelor În sine, și anume faptul că Își vor petrece următorii cinci ani din viață - tinerețea - În astfel de condiții deplorabile. Deși

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
mai bun mîncare să zicem și-apoi o dată pe săptămînă lucram 6 zile, și-a șaptea eram liber, nu că-i duminica... și-apăi ne duceam la tancioc și ne cumpăram de mîncare, pîinică.... 6. „Cum munceam... ascultam tot ceea ce spuneau rușii”. Munca În Donbas Munca era coordonată de echipe organizate sub forma unor batalioane sau brigăzi cu o ierarhie clară conform cu nivelul de stăpînire a limbii ruse. Era un supraveghetor direct, nacealnik, de obicei din alte grupuri etnice, și un tolmaci

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
lucrau În mine, fabrici, șantiere de construcții, În păduri sau la colhoz, avînd de obicei o distanță considerabilă de parcurs pînă la locul de muncă - 6 kilometri. Cei mai puțin capabili, bolnavii sau cei care reușiseră să intre În grațiile rușilor lucrau În grădină sau la bucătărie. Deși Radosav susține că muncile erau În general diferențiate În funcție de sex, cu femei lucrînd În colhozuri sau prestînd activități domestice, există dovezi ce atestă faptul că femeile, În special cele tinere, lucrau și În

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
nivel, sîntem tentați să interpretăm „egalitatea” la locul de muncă În concordanță cu noțiunea marxistă de egalitate Între sexe și cu preamărirea sovietică a femeii muncitor. Deși acest lucru ar putea fi parțial corect, pare mai plauzibilă afirmația potrivit căreia rușii erau mai preocupați de nivelul de producție decît de crearea unor oportunități egale de angajare. Astfel, implicarea femeilor În toate tipurile de muncă Își avea explicația În nevoia extrem de pragmatică de a crește productivitatea și de a-i pedepsi pe

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
se punea carbid, dar culoarul unde se Împingeau vagonetele și culoarele erau Întotdeauna, cum se săpa se făcea cu lemne, se... clădea așa. Am fost prea aproape și a fost suflul ăla prea puternic și au căzut lemnele alea. Doi ruși au murit și un... o fată, una de la noi a murit, dar eu am fost Îngropată pînă la genunchi În cărbuni și În lemnele alea și mi s-a luat toată carnea de pe... picioare, pielea toată s-a dat Încolo

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
se confruntau zilnic cu situații de viață și de moarte, ceea ce nu a făcut decît să le Întărească și să le crească dorința de supraviețuire. Se pare că tocmai munca În mină a adus după sine o recunoaștere pozitivă din partea rușilor și a colegilor deportați, cum este cazul Sofiei Magyari: Da, am lucrat acolo cît am lucrat, după aia... am fost..., am ascultat totu’ ce-a zis rușii, pe cuvîntu’ meu, sincer vă spun, ce-a zis ei, aia am făcut

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
că tocmai munca În mină a adus după sine o recunoaștere pozitivă din partea rușilor și a colegilor deportați, cum este cazul Sofiei Magyari: Da, am lucrat acolo cît am lucrat, după aia... am fost..., am ascultat totu’ ce-a zis rușii, pe cuvîntu’ meu, sincer vă spun, ce-a zis ei, aia am făcut, nu ne-am pus contra... că după un timp lung, am fost ca un fel de fruntași, ca un fel de fruntași... da’ după un timp, atuncea

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
fost, mare noroc că n-a fost În mină. Am fost la construcție, și asta a fost mare noroc. Am dus greu’ din cauza alimentației, care nu avea, nu știu ca să spun, adevărul, ca și adevărul, n-avea... erau și ei [rușii] poate săraci, și din cauza asta am dus-o foarte greu, că devenisem schelete, Înțelegi? Piele și os. Fiindcă seara, cînd ne dădea pîinea aia, 200 de grame, stăteam pe priciu’ ăla și spuneam „te mănînc, nu te mănînc, te mănînc

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
care le ducea În lagăr și le cocea pe plită, Împărțindu-le cu colegii lui Înfometați. În mod similar, În ciuda accidentului grav pe care l-a suferit și a lungii perioade de convalescență, Hrușcă s-a considerat binecuvîntată atunci cînd rușii au trimis-o să lucreze la grădină. În timp ce rația de pîine i-a fost redusă, pentru că nu mai era nevoită să lucreze În mină, faptul că lucra În grădină a ajutat-o să mănînce mai sănătos, atît ea, cît și

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
aceasta de la o pedeapsă aspră. Mai tîrziu, cînd Hrușcă a fost trimisă să lucreze În spital, Îngrijind deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un convoi de deportați bolnavi. Astfel de dovezi de bunătate din partea rușilor nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni răi. Nu sînt un popor violent. Nu aveau un cuvînt de spus, le era frică să zică prea multe, Înțelegi?. Sau un alt deportat

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
a fost trimisă să lucreze În spital, Îngrijind deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un convoi de deportați bolnavi. Astfel de dovezi de bunătate din partea rușilor nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni răi. Nu sînt un popor violent. Nu aveau un cuvînt de spus, le era frică să zică prea multe, Înțelegi?. Sau un alt deportat: Rușilor le era milă de deportați. Ca și mine

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni răi. Nu sînt un popor violent. Nu aveau un cuvînt de spus, le era frică să zică prea multe, Înțelegi?. Sau un alt deportat: Rușilor le era milă de deportați. Ca și mine, și ei aveau tot doar 700 g. de pîine și aveau și o familie de care trebuiau să aibă grijă... dar și așa ne dădeau două bucățele de pîine sau doi cartofi

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
aveau și o familie de care trebuiau să aibă grijă... dar și așa ne dădeau două bucățele de pîine sau doi cartofi... erau oameni buni... munceau și erau Înfometați ca și noi... doar puțini ne-au tratat inuman. Generozitatea civililor ruși din satele vecine i-a impresionat pe deportați. Unii i-au invitat În casele lor pentru o masă caldă, o felie de pîine cu miere sau chiar o cană de ceai și ceva conversație. Deși norocul putea aduce cîteva coji

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
femei acest schimb s-a dovedit a fi extrem de eficient, deoarece faptul că se Îngrijeau de igienă le-a conferit o mai mare rezistență În fața bolilor. În plus, femeile puteau coase și croșeta fie pentru ele, fie pentru a vinde rușilor. În afară de asta, rolul tradițional al femeii În ierarhia familiei le-a făcut mai puternice În a Îndura foamea și, În cele din urmă, În a supraviețui. Cum femeile, nu doar din România, au avut o poziție inferioară În fața bărbatului care

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
era de-a dreptul Înspăimîntător pentru ele, fiind un atac la propria lor demnitate, la identitatea de sine. Așa cum Își amintește o fostă deportată: Ceea ce mă deranja cel mai tare era faptul că trebuia să mă dezbrac de tot În fața rușilor... acasă nici măcar mamele sau surorile noastre nu ne văzuseră goale. Acestor atacuri asupra demnității umane li se adăugau, În unele lagăre, examenele ginecologice forțate la care erau supuse femeile deportate pentru a determina dacă erau sau nu virgine. Și, nu

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
respectiv identitatea perfectă dintre cehi și slovaci. Astfel, a fost inventată o nouă limbă, cehoslovaca, fără a se ține seamă că Între limba cehilor și a slovacilor existau diferențe semnificative. Cazul Finlandei. Naționalismul finlandez s-a manifestat prin opoziția față de ruși și de regimul absolutist. Deși, În perioada interbelică, mai existau bătrîni vorbitori de limbă rusă, generațiile tinere au refuzat să mai aibă orice fel de contact cu cultura de la răsărit. Pe acest fond, s-au construit mituri clasice ale naționalismului

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
tinere au refuzat să mai aibă orice fel de contact cu cultura de la răsărit. Pe acest fond, s-au construit mituri clasice ale naționalismului, legate de popoarele de frontieră ale Europei și importanța lor În stoparea incursiunii migratorilor „barbari”. Însă rușii au Încurajat În Finlanda mișcarea națională - din interes de stat, este adevărat - Împotriva suedezilor. Deci a doua temă a naționalismului finlandez a fost propaganda antisuedeză, În regiunile vestice, pe care aceștia le-au controlat. Cu toate acestea, cultura suedeză a

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
State Unite ale Europei, care să țină cont de particularitățile locale, prin constituirea unor regiuni speciale multilingve, ar detensiona situația. Mai propune adoptarea unei limbi comune, după părerea sa engleza, care să spargă barierele naționaliste Între germani și cehi, polonezi și ruși sau români și unguri. În final, vorbește despre naționalism În Europa Centrală și de Est și ca o problemă de cultură, atîta timp cît alte „națiuni mici”, cum sînt cele scandinave, nu-și revendică reciproc teritorii. Ilarion Țiu TARAS KUZIO

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
istoriografii erau reabilitarea trecutului imperialist țarist, ilustrarea superiorității ruse, accentuarea misiunii civilizatoare a Rusiei și incapacitatea non-rușilor de a crea state independente. De asemenea, era subliniată ideea că teritorii ca Ucraina și Belarus nu constituiau anexări, ci reîntregiri ale spațiului rus. Toate aceste idei sînt aprig combătute În fostele state sovietice după 1991, În Încercarea de construire a unei noi identități, de cele mai multe ori În opoziție cu cea sovietică. Acest proces are o importanță politică deosebită deoarece În esență este vorba

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
mirare Însoțită de dezgust căci Îi este greu să recunoască faptul că un talent așa de mare - pe care l-a respectat cu sfințenie În copilărie - se poate compromite Într-o asemenea manieră Încît să considere că „ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decît cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decît cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. Încerc să uit acest cuvînt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Statelor Unite se desprinde și dintr-un alt mesaj al lui Roosevelt, la 22 iunie (p. 128 a cărții de la Corint). Atît la 11, cît și la 23 iunie, Churchill a continuat să pledeze pentru ideea lui cu argumentul că, oricum, rușii erau singura forță militară aliată aflată În zonă, deci „they will probably do what they like anyhow”. Aici s-au strecurat două greșeli de traducere. „It would be a good thing to follow the same leadership” nu Înseamnă „ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
if history, o practică utilă ca gimnastică a minții: „Consecința postbelică În România ar fi putut fi diferită numai dacă În primăvara lui 1945 forțele generalului Patton ar fi Înaintat În cîmpiile Ungariei În loc să rămână staționate la Eger, așteptînd ca rușii să elibereze Praga, conform Înțelegerii” (p. 10). E un fel de a spune că politica anglo-americanilor ar fi putut fi mai fermă În ultimele zile ale războiului. Studiul introductiv al lui Ulrich Burger - „Între priorități și realități: Misiunea Ethridge În

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]