19,447 matches
-
sau supranaturalism, inclusiv toate formele de religie. În epistemologie, ea consideră toate cunoștințele că bazate pe percepția senzorială, a căror valabilitate o consideră axiomatica, si rațiunea, pe care o descria ca fiind „facultatea care identifică și integrează materialul furnizat de simțuri.” Ea respingea orice idee de cunoaștere neperceptivă sau "a priori", inclusiv noțiunile de „«instinct» și «intuiție» sau orice idee cum că omul «pur și simplu știe» ceva”.' Rând susținea că cerințele cogniției determina criteriile obiective ale conceptualizării, idee pe care
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
anterioară a unui animal, sau partea cea mai superioară a unui om, la vertebrate în craniu este adăpostit creierul. Între animalele pluricelulare primitive sunt unele ca de exemplu celenteratele care nu au cap. La om, capul cuprinde majoritatea organelor de simț și sistemul nervos central. El este susținut de coloana vertebrală și acoperit cu păr. Este protejat de oasele craniului. La nivelul capului se află organele de debut ale aparatelor respirator (nas și faringe) precum și ale aparatului digestiv (cavitatea bucală, faringe
Cap () [Corola-website/Science/302190_a_303519]
-
nervos central. El este susținut de coloana vertebrală și acoperit cu păr. Este protejat de oasele craniului. La nivelul capului se află organele de debut ale aparatelor respirator (nas și faringe) precum și ale aparatului digestiv (cavitatea bucală, faringe, laringe). Principalele simțuri care se regăsesc în organe aflate la nivelul capului sunt văzul (ochii și nervii optici), auzul (urechile și aparatul auditiv), gustul (papilele gustative aflate pe limbă), mirosul (neuronii specializați aflați în interiorul foselor nazale). În anatomia umană, capul este partea superioară
Cap () [Corola-website/Science/302190_a_303519]
-
Moore susține că principala sarcină a filosofiei ar fi analiza și clarificarea semnificației noțiunilor, discutând critic afirmațiile altor filosofi. Consideră că speculațiile idealiste pot duce la afirmații absurde ("Refutation of Idealism", 1903) și se bazează pe adevărul conținut în ""bunul simț comun"" ("A Defence of Common sense", 1924). Russel, impresionat de precizia științelor matematice, încearcă să elaboreze un limbaj specializat corespunzător legității logice, care să reflecte cu exactitate obiectivitatea. Teza de bază consta în posibilitatea diviziunii unei fraze în părți elementare
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
în democrație mult după ce deveniserăm maturi în absența ei. Democrația are firește cusururi, ca orice act omenesc, dar nu există nici o altă formă valabilă de a le corecta decît cele ce rezultă din chiar principiile ce o statutează. Un neabătut simț al apărării minorităților de presiunea sau abuzul sau prostia majorităților - minorități de orice fel - stând mereu sub pericolul acelui sentiment al prea-siguranței de sine pe care îl are majoritatea, și la bine și la rău. Trebuiesc multe secole de civilizație
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
negativ. Astfel, energia lor poate fi reală, (însă, de asemenea negativă), permițându-le existența în continuumul spațio-temporal. Din această inversare a proprietăților particulelor obișnuite (fie ei tardioni sau luxoni) rezultă o serie de consecințe care par a încălca legile bunului simț... Astfel, un tahion accelerează în momentul în care pierde energie. Mai mult, un tahion cu energie zero, este numit "transcendent", călătorind cu o viteză infinită, în vid. Aplicând mai departe inversarea proprietăților tardionilor (particule condamnate la viteze subluminice) ajungem la
Tahion () [Corola-website/Science/302560_a_303889]
-
premierei de la Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași, secția Suceava) GREUTATEA OMULUI (Satana cel drept și bun), Mai 23, 1985, Teatrul "Maria Filotti", Brăila; Octombrie 1, 1998, Teatrul Național "I.L. Caragiale", București Încotro se îndreaptă lumea contemporană scăpată din frâul bunului simț, coborâtă la nivelul satisfacțiilor primare ale instinctului de reproducere? Dramaturgul Tudor Popescu propune spectatorilor câteva idei fundamentale, de reținut pentru receptarea deplină a pulsului moral, a dezbaterii de actualitate cu un fundal parabolic. Personaje, amintind cu limpezime de «eroi» de
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
excepțională . Margaret Mead privește raportul dintre cultură și personalitate subliniind condiționarea culturală a personalității, iar nu condiționarea culturii de către personalitate, cum făcuse Benedict. Fidelă lui Boas, Mead a încercat să demonstreze în mod concret și prin elemente comparabile accesibile și simțului comun, nu doar specialiștilor, plasticitatea naturii umane în raport cu determinațiile biologice. În ceea ce privește comportamentul excesiv și turbulent al adolescenților, presupus a fi universal, Mead demonstrează pe cazul adolescențelor din Șamoa că trecerea de la pubertate la adolescență poate fi făcută fără tulburări psihologice
Margaret Mead () [Corola-website/Science/302650_a_303979]
-
sunt însăși esența existenței. Între aceste două poziții extreme, Abélard a încercat să afirme o opțiune proprie, exprimată însă în cadrul unor polemici aprinse și, din acest motiv, formulată oscilant, insuficient de clar. Filosofia sa este de altfel o veșnică polemică, simțul său critic aducându-i adesea probleme în raporturile sociale. La numai câțiva ani după sosirea la Paris începe să polemizeze tăios cu Guillaume de Campeaux, profesorul său, devenindu-i nesuferit și provocându-i acestuia reacții dușmănoase. Abélard încearcă să-și
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
Roșii cu Eero Haapalainen, care la rândul său a fost schimbat cu triumviratul lui Eino Rahja, Adolf Taimi și Evert Eloranta. Ultimul comandant al Gărzilor Roșii a fost Kullervo Manner, care a condus retragerea finală în Rusia. Oameni talentați, cu simț de răspundere, ca Hugo Salmela s-au ridicat să preia comanda, dar în cele din urmă nu au putut schimba nici cursul războiului și nici soarta trupelor Roșii. Gărzile Roșii finlandeze au obținut singurele victorii în retragerea din sudul Finlandei
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
pentru discursul mitic și religios obligă la o reflexie asupra raporturilor pe care le întreține cu adevărul. Problema este că discursul mitico-religios se prezintă ca deținător al adevărului, cerându-ne să-l acceptăm pe simpla bază a credinței, ori, bunul simț refuză o astfel de pretenție. Trebuie să respectăm oamenii și imensa valoare pe care aceștia o acordă credințelor lor, însă în același timp trebuie să ne întrebăm asupra acestui tip de discurs înainte de a-i da asentimentul nostru. Chestiunea fundamentală
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
întunecate. Povestea este relatată sub forma unei căutări împărțite pe episoade, majoritatea capitolelor introducând o creatură sau un tip specific de creatură din Ținuturile Sălbatice ale lui Tolkien. Acceptându-și latura romantică și aventuroasă (latura Took) și folosindu-și bunul simț, Bilbo atinge un nou nivel de maturitate, competență și înțelepciune. Punctul culminant al poveștii îl constituie Bătălia celor Cinci Armate, în care multe dintre personajele și creaturile din capitolele anterioare reapar pentru a participa la conflict. "Hobbitul" reprezintă influența mai
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
construcția se prezintă terminată „la roșu și învelită". • 2 aprilie 1916 „Gazeta ilustrată" consideră că Cercul Militar din București este "„podoaba arhitecturală a țării (...), cel mai frumos, cel mai impunător din toate palatele cu care, în ultimele decenii, știința și simțul estetic al marilor arhitecți români și străini au înzestrat România"". • 12 noiembrie 1916. Ca urmare a ocupării Capitalei de către trupele Puterilor Centrale, Cercul Militar este evacuat. • 1919. La revenirea armatei în București, clădirea este găsită devastată în interior. Se reiau
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
amplasate sau prelungite în picioare. Sistemul nervos este repezentata printr-un creier și un lanț nervos ventral. Lanțul este compus din 6 - 7 ganglioni. De primii 4 - 5 ganglioni sunt conectați nervii membrelor, iar la ultimii - nervii opistosomei. Organele de simț sunt reprezentate de 2 perechi de ochi situați dorsal pe prosomă, pe proeminențe cituculare, la unele forme ochii lipsesc. Sistemul circulator este de tip deschis. Inima tubulară se află în prosomă, lateral se deschid 4 - 6 osteole, uneori este prezintă
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
care se căsătorea cu un prinț catolic. Cea de-a treia ceremonie, cea protestantă, a fost una mai modestă, fiind oficiată în unul din saloanele palatului de către un capelan al Marinei Regale Britanice. Deși regele Carol I, preocupat permanent de simțul datoriei, le-a urat doar "„Honigtag”" („"o zi de miere"”), proaspătul cuplul regal avea să petreacă totuși o lună de miere la castelul Krauchenwies din Bavaria. De aici au plecat spre țară, cu o scurtă oprire la Viena unde își
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
ca eretic sau să înfrunte riscurile în beneficiul individualizării și unic- ității. Val Gheorghiu a știut că, spre a merge înainte,trebuie mai întîi să faci un pas înapoi. O asemenea decizie aparține neîndoielnic unui lucid, dotat cu un acut simț al ori- entării într-un teren nelipsit de ademeniri viclene și capcane abil mascate, de tentații bine recompensate la bursa zilei. A luat, cred, cîteva decizii cu tentă de manifest artistic de unică folosință. Redactarea lui explicită rămîne de domeniul
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
eului, identific la Val Gheo- rghiu și pe aceea a artistului de atitudine. Ne definim, din păcate, rar prin atitudine și cel mai adesea prin lipsa ei. Un păcat născut din obediență și frustrare, din frică și lipsa aut- enticul simț civic, din prea lungile exerciții de admirație în fața nonvalorilor de tot felul. Mă interesează aici atitudinea artistului dar nu-l pot ignora pe om. Primul avea la îndemînă toate instrumentele profesiei spre a deveni un bun pictor ieșean și
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
e seducătoare și doar atît. Am în vedere un alt interval, identificat ca un posibil purgatoriu situat la egală distanță între real și imaginar. Primul termen are în vedere concretul, tangibilul, cu toate limitările impuse de prea uza- tele noastre simțuri, dar nici nu acord gratuite cecuri în alb vas- tului imaginar. O bună cumpănire între constrîngă- toarea dependență de real și zona eterată a invizibilului se va dovedi finalmente mediul unde se plămădește opera și unde senzorialul nu este cu
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
serviciul scopului conservării vieții, care, după Spencer, prevalează ascupra tuturor celorlalte scopuri. Urmând această linie de gândire, el conferă eticii o fundamentare biologică, fără a cădea însă în biologism. Scopul este o etică evoluționistă care interoghează înainte de toate asupra apariției simțului moral în constituția naturală a umanității și asupra formei în care acesta este legat de dezvoltarea socială. Marile opere și scrieri ale lui Herbert Spencer sunt următoarele:
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
l-au creditat pentru prima înțelegere precisă a importantei cortexului cerebral și a mișcării respiratorii a țesuturilor cerebrale. Oamenii de știință moderni au conchis că descoperirile lui Swedenborg au deschis drumul majorității conceptelor fundamentale din fiziologia nervilor și organelor de simț. El este de asemenea prețuit pentru explicațiile cu privire la funcțiile și importanța glandelor endocrine, în special glanda pituitară. Între anii 1743 și 1745 Swedenborg a intrat într-o fază de tranziție care a avut drept rezultat o schimbare a preocupărilor sale
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai dumnezeiești”. b) Somnul treaz, care urmează totdeauna după o asemenea beție, arată o indiferență față de lumea exterioară, mergând până la oprirea activității simțurilor trupului. Într-o asemenea stare, numai mintea este trează, pe când trupul se află ca într-un somn. „Auzul devine mort și nelucrător, deoarece sufletul e preocupat numai de cele mai presus de cuvânt”. c) Rana sufletului, a cărei imagine Sfântul
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
stare stabilă de uniformitate. Făcând aluzie directă la o aserțiune din opera De principiis a lui Origen, Sfântul Maxim vorbește despre existența corporală și cea spirituală, și declară că, în îndumnezeire, prima este lăsată în urmă, pentru că progresul minții și simțurilor încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce se hrănesc (căci până ajungem la desăvârșirea staturii trupești ne
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
domeniu de interes mult mai larg decât filosofia artei, aceasta din urmă rezumându-se la analiza artei - deci a obiectelor create de om. Termenul estetică își are originea în termenul grecesc "aistheton" însemnând ceva capabil de a fi perceput prin intermediul simțurilor. În filosofie termenul este introdus de A. G. Baumgarten în 1750 în lucrarea Aesthetica. Conform acestuia estetica este știința cunoașterii senzoriale. Baumgarten distinge între conoașterea senzorială și cunoașterea pură (a gândirii) prin contrastul dintre scopul esteticii și a logicii: prima urmărește
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
amestecă statele în bătălii care nu sunt ale lor. În timp ce Realismul, ca o disciplină formală în relațiile internaționale, nu a ajuns până la al doilea război mondial , ipotezele sale primare au fost exprimate în scrieri anterioare: Realismul a devenit un nou simț al realității după cel de-al doilea război mondial. Ideile centrale sunt lupta pentru maximizarea puterii, statele suverane sunt principalii actori, nu există autoritate superioară, sistemul este anarhic, acțiunile statelor au la baza natura umană care este egoistă și nu
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
sacramentale a bisericii ortodoxe și nu o tehnică pur individuală. Textele insistă asupra faptului că isihastul este un membru al Bisericii. Cu toate acestea, practica isihastă presupune o retragere a individului din societate. Se vizează dobândirea liniștii interioare și minimalizarea simțurilor corporale, conform modelului lui Evagrie Ponticul și a unei vechi tradiții ascetice grecești. Aceasta presupune "retragerea" individului în sine, îndreptarea atenției spre mintea necorporală. Sfântul Ioan Sinaitul descrie practica isihastă ca pe un exil pe înălțimi în vederea rugăciunii și supravegherii
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]