21,644 matches
-
este un dumnezeu tribal vine, de ex., articolul lui Lonnie D. Kliever în Macmillan "Encyclopedia Of Death And Dying" si în "Encyclopedia of Bioethics", care scrie textual ca religia iudaică a derivat din politeismul tribal al Mesopotamiei, Iahve fiind un "zeu național". Pe de altă parte, pasajele biblice, fie că sprijină sau resping ideea că Iahve e un zeu tribal, nu sunt unica sursă de informații asupra religiei evreilor: aceasta are o vechime de cel puțin o mie de ani înaintea
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Dying" si în "Encyclopedia of Bioethics", care scrie textual ca religia iudaică a derivat din politeismul tribal al Mesopotamiei, Iahve fiind un "zeu național". Pe de altă parte, pasajele biblice, fie că sprijină sau resping ideea că Iahve e un zeu tribal, nu sunt unica sursă de informații asupra religiei evreilor: aceasta are o vechime de cel puțin o mie de ani înaintea scrierii cărtii lui "Isaia", carte a Bibliei care de altfel e recunoscut a avea, funcție de pasaj, date ale
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Mesopotamia, locul lor de origine potrivit Bibliei, patriarhii au adorat zeități locale. Ajunși în Canaan, evreii au luat cunoștință de zeitatea supremă locală, "El", și au adoptat-o. Astfel începe perioada de monolatrie a religiei evreiești. "El" a devenit un zeu personal și tribal. Varianta "Elohim" este pluralul de politețe al lui "El" sau "Eloah" ("Eloah" apărând în Biblie în special în "cartea lui Iov"), el intrând în diverse sintagme de adorație, cum ar fi "El Elion" (supremul), "El Olam" (eternul
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
lui Iov"), el intrând în diverse sintagme de adorație, cum ar fi "El Elion" (supremul), "El Olam" (eternul), etc., sau de particularizare, cum ar fi "El Elohe Israel" - "El", Dumnezeul lui Israel. Este dificil a se face distincție între sensul „zeul evreilor” și sensul „zeitate canaaneană”. De exemplu este incert dacă "El-berith" („Dumnezeul legământului”) în se referă la Iahve, întrucât această zeitate pare a fi identică cu "Baal-berith" din versetele și , putând fi o zeitate canaanită. De altfel este cunoscut faptul
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
cercetători „Iahvistului” („sursei iahviste”), numele este cunoscut și adorat de pe vremea lui Adam, în timp ce alte texte din Pentateuh, și anume cele atribuite „sursei preoțești” („sursei P”), numele Iahve îi este revelat prima oară lui Moise, ceea ce duce la concluzia că zeul pe care patriarhii l-au adorat era zeitatea din Canaan, "El". Conform descoperirilor arheologice din Ugarit, El era zeul suprem, tatăl zeilor (prin soția sa, zeița Așerah) și șeful consiliului divin, fiind deci superiorul lui Baal, zeitate adorată de evrei
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
anume cele atribuite „sursei preoțești” („sursei P”), numele Iahve îi este revelat prima oară lui Moise, ceea ce duce la concluzia că zeul pe care patriarhii l-au adorat era zeitatea din Canaan, "El". Conform descoperirilor arheologice din Ugarit, El era zeul suprem, tatăl zeilor (prin soția sa, zeița Așerah) și șeful consiliului divin, fiind deci superiorul lui Baal, zeitate adorată de evrei pentru puterea lui de a aduce ploaia. Se remarcă prin semnificația ei formularea "El Șadai", cu sensul "Dumnezeu atotputernic
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
sursei preoțești” („sursei P”), numele Iahve îi este revelat prima oară lui Moise, ceea ce duce la concluzia că zeul pe care patriarhii l-au adorat era zeitatea din Canaan, "El". Conform descoperirilor arheologice din Ugarit, El era zeul suprem, tatăl zeilor (prin soția sa, zeița Așerah) și șeful consiliului divin, fiind deci superiorul lui Baal, zeitate adorată de evrei pentru puterea lui de a aduce ploaia. Se remarcă prin semnificația ei formularea "El Șadai", cu sensul "Dumnezeu atotputernic". Importanța ei constă
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
pentru puterea lui de a aduce ploaia. Se remarcă prin semnificația ei formularea "El Șadai", cu sensul "Dumnezeu atotputernic". Importanța ei constă în faptul că Biblia (textele din „sursa P”, preoțească) spune că acesta a fost primul nume cu care zeul evreilor li s-a anunțat prima dată, înainte chiar de a-și revela numele YHWH. Șadai este un termen înrudit cu cuvântul akkadian cu sensul „munte”. Se știe că toți redactorii Pentateuhului s-au inspirat din tradițiile sumero-akkadiene. O traducere
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
îndeosebi după secolul 3 î.e.n., evreii nu au mai folosit numele Iahve, înlocuindu-l în sinagogă cu „Domnul” ("Adonai") Așa cum arată textul biblic citat la început, religia poporului Israel trebuia să fie una în care nu se permite adorarea altui zeu în afara de Iahve. Asta se numește monolatrie sau henoteism. În decursul timpului însă, evreii au preluat zeii popoarelor vecine lor, exemplul cel mai notabil fiind al regelui Solomon, care la început a urmat exemplul tatălui său David, pentru ca ulterior să
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Domnul” ("Adonai") Așa cum arată textul biblic citat la început, religia poporului Israel trebuia să fie una în care nu se permite adorarea altui zeu în afara de Iahve. Asta se numește monolatrie sau henoteism. În decursul timpului însă, evreii au preluat zeii popoarelor vecine lor, exemplul cel mai notabil fiind al regelui Solomon, care la început a urmat exemplul tatălui său David, pentru ca ulterior să cadă în idolatrie, fiind influențat negativ de multele sale soții de alte etnii. Biblia condamnă în anumite
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
lucruri dezgustătoare": Astarte (sau Aștoret, Așera), zeița sidonienilor, Milcom și Moloh, idolii ammoniților, precum și Chemoș (), idolul moabiților (), în timp ce din alte pasaje transpare o viziune monolatră, acceptându-se si existența altor divinități. Existența sincretismelor dintre cultul lui YHVH și al idolilor/zeilor amintiți revelează practici neconcordante cu poruncile biblice. Nu se poate vorbi însă despre un monoteism în sens propriu, ci despre monolatrie, pentru că în Biblie rareori se neagă existența altor zeități în afară de Iahve, în timp ce adesea aceste zeități sunt recunoscute. Astfel, doar
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
secolul al 6-lea î.e.n. monoteismul iudaic s-a dezvoltat sub influența filozofiei grecesti pentru a deveni monoteist în sensul strict al termenului, afirmând un Dumnezeu pentru toată umanitatea. Prima utilizare a tetragramei apare în perioada politeistă (evreii adorau alături de zeul lor tribal YHWH diverse alte zeități locale precum El, Milkon, Anat, Așera, Baal, Kemoș) și de tranziție spre monoteism, YHWH fiind numele zeității masculine, așa cum atestă mărturiile epigrafice găsite la "Kuntilet Ajrud" (ostrace cu invocații spre "Iahve și a sa
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Șefela" (tăblițe cu inscripția "Iahve și a sa Așera", ca și numeroase statuete care demonstrează că partenera divină a lui YHWH era adorată de evreii timpului atât în templu cât și în case). Ulterior, odată cu statornicirea monoteismului, tetragrama a desemnat zeul unic al iudaismului, Dumnezeu. Trecerea a început la nivel oficial (al statului) în secolul al VIII-lea î.e.n. și a durat mai multe sute de ani, perioadă în care a cunoscut progrese și eșecuri succesive. În secolul al VII-lea
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Utajima, o liniștită insulă de pescari - "cu pante abrupte și rare porțiuni netede" - va găzdui iubirea tânărului pescar Kubo Shinji și a scufundătoarei Miyata Hatsue. Două elemente sunt de semnalat pentru frumusețea lor pe această insulă: templul shinto Yashiro al zeului mării Watatsumi-no-Mikado și farul, care parcă tronând atmosfera liniștită a acestei insule, influențează printr-un determinism arhaic, viața sătenilor. Shinji, terminând școala, devine pescar pe vasul Taihei-maru al maistrului pescar Oyama Jukichi. Shinji era un băiat simplu, unicul vis al
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
de "marea care se frământa și se prăbușea cu violență lovind în stânci", de "zgomotul valurilor furioase" și de "vuietul unei ape spumegânde". Cu toate acestea cei doi îndrăgostiți nu își pierd speranța, optimismul lor refecându-se în rugăciunile aduse zeului găzduit de templul Yashiro. Rugăciunile lor vor primi răspuns în momentul în care Terukichi afirmă că meseria de marinar este prima condiție pusă celui care se va logodi cu Hatsue. Astfel, cei doi pretendenți, Shinji și Yasuo pornesc spre portul
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
a gândi”). Apoi Heidegger l-a invitat pe Celan să-i viziteze căsuța din orășelul Todtnauberg din regiunea Schwarzwald (Pădurea Neagră). La o plimbare făcută împreună Heidegger, acesta i-a povestit despre interviul său acordat revistei Der Spiegel intitulat „Numai un Zeu ne mai poate salva”, cu condiția ca să fie publicat postum. Celan i-a trimis lui Heidegger poezia „Todtnauberg” într-un prim exemplar al unei ediții bibliofile cu tiraj limitat. Heidegger i-a răspuns cu o scrisoare de mulțumire destul de rece
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
de la Köln, sare de la Lüttich și pește de la Ostseeländern. Antica cetate (oraș-fortăreață) - ale cărei origini sunt incerte - în 1134 a obținut recunoașterea propriului statut de Comună. Vatra orașului se ridică pe locul unde, în antichitate, era un templu în cinstea zeului Hercules Magusanus. În 1185 ducele Henrich I von Brabant l-a ridicat la rang de oraș iar în sec. al XIII-lea, a fost unul dintre principalele centre ale ducatului de Brabant. În sec. al XV-lea l-a dăruit
's-Hertogenbosch () [Corola-website/Science/297738_a_299067]
-
la 4 km vest de Bayreuth), nu departe de castelul „Fantaisie”. Spre sfârșitul lunii sept.1872, familia Wagner s-a mutat din Donndorf, în casa de pe strada Dammallee nr.7 din Bayreuth. Aici a început penultima sa operă „Götterdämmerung” („Amurgul Zeilor”), terminată în „Haus Wahnfried”, casă în care s-a mutat în toamna anului 1874. Cu „Amurgul Zeilor” a încheiat - după 26 ani - tetralogia „Inelul Nibelungilor”. În Bayreuth a compus și cea din urmă operă a vieții sale, „Parsifal”. A murit
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
Wagner s-a mutat din Donndorf, în casa de pe strada Dammallee nr.7 din Bayreuth. Aici a început penultima sa operă „Götterdämmerung” („Amurgul Zeilor”), terminată în „Haus Wahnfried”, casă în care s-a mutat în toamna anului 1874. Cu „Amurgul Zeilor” a încheiat - după 26 ani - tetralogia „Inelul Nibelungilor”. În Bayreuth a compus și cea din urmă operă a vieții sale, „Parsifal”. A murit la Veneția (în Palatul Vendradim), în ziua de 13 februarie 1883, la vârsta de 70 ani, în urma
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
psihologice, a unor momente-cheie în desfășurarea dramatică. Această concepție și-a găsit întruchiparea în monumentala sa tetralogie "Der Ring des Nibelungen" ("Inelul Nibelungilor"), compusă din operele "Das Rheingold" („Aurul Rinului", 1854), "Die Walküre" („Walkiria", 1856), "Siegfried" (1970) și "Götterdämmerung" („Amurgul zeilor", 1874), care configurează, într-o lume de eroi și mituri, conflictul între violența primitivă a omului și natura sa spirituală. Calitatea excepțională a artei lui Wagner se reflectă și în capodoperele sale "Tristan und Isolde" (1859), triumf al dragostei asupra
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
apoi din Marea Britanie. Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale inimitabile, dar și unei aure magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar, "cacohuaquatl" în limba incașă înseamnă ""cadoul grădinarului paradisului către primii oameni"", adică a zeului Quetzalcoatl. Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri
Ciocolată () [Corola-website/Science/297792_a_299121]
-
transmise de-a lungul timpului. Într-adevar, "cacohuaquatl" în limba incașă înseamnă ""cadoul grădinarului paradisului către primii oameni"", adică a zeului Quetzalcoatl. Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0
Ciocolată () [Corola-website/Science/297792_a_299121]
-
tabloul de seninătate liniștitoare. Decorațile palatului din Vatican îi aduc repede celebritatea. Bancherul Agostino Chigi îi încredințează lui Rafael decorarea sălii "Galateei" din "Villa Farnesina", proaspăt construită. Nereida "Galateea", figură fermecătoare a mitologiei greco-romane, este fiica oceanidei "Doris" și a zeului marin "Nereus". "Galateea" este curtată de uriașul ciclop "Polyphemos", care încearcă să o seducă. Ea îl respinge deoarece este îndrăgostită de frumosul păstor "Akis". Când însă află că "Polyphemos" este fiul zeului "Poseidon", "Galateea" - de teamă- încearcă să-și ascundă
Rafael () [Corola-website/Science/297794_a_299123]
-
mitologiei greco-romane, este fiica oceanidei "Doris" și a zeului marin "Nereus". "Galateea" este curtată de uriașul ciclop "Polyphemos", care încearcă să o seducă. Ea îl respinge deoarece este îndrăgostită de frumosul păstor "Akis". Când însă află că "Polyphemos" este fiul zeului "Poseidon", "Galateea" - de teamă- încearcă să-și ascundă disprețul sub vălul bunăvoinței. Scena se desfășoară pe mare. Carul-scoică tras de delfini este înconjurat de tritoni și nereide. În car, în poziție trumfală, stă "Galateea". Cu măestria sa, Rafael știe să
Rafael () [Corola-website/Science/297794_a_299123]
-
Flori mărunte, frunze mici”). În acest timp a început să lucreze la primele versiuni ale lucrării sale "Faust" (așa-zisul "Urfaust"), care cuprinde printre altele „cântecele lui Gretchen”. În 1772 la Frankfurt, publică drama "Prometheus", satira "Götter, Helden und Wieland" („Zei, eroi și Wieland”), etc. În iarna anului 1774, Goethe face cunoștință cu Lili Schönemann, o tânără încântată, plină de viață, care era fiica unui bancher din Frankfurt. Goethe era atît de entuziasmat de aceasta tânără, încît i-a dedicat rolul
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]