188,041 matches
-
și se duce la cabina telefonică, unde o întâlnește pe femeia de care se îndrăgostise. Scenariul filmului a fost scris de Ion Marinescu. Filmările au avut loc în anul 1991. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Doina Cărădan. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu. Coreografia a fost executată de trupa „Orion-Balet” București de pe lângă Artexim condusă de Ion Tugearu. Pe genericul final sunt adresate mulțumiri filialelor A.C.R. București și Prahova
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
lungmetraj), ca urmare a intervenției convingătoare a lui Toma Caragiu la autoritățile cinematografice din acea vreme. Gulea a realizat un decupaj regizoral, care a fost aprobat de casa de filme la 20 septembrie 1975. Filmul a intrat în faza de producție la 1 noiembrie 1976, cu un deviz limită de 2,9 milioane lei. Rolul principal urma a fi interpretat de actorul Dan Nuțu, iar rolul președintelui C.A.P.-ului de către Toma Caragiu. Filmările au durat 47 de zile și s-
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
în acea seară s-a produs un cutremur devastator în care a murit actorul Toma Caragiu, ce urma să joace în film. Din această cauză, filmările au fost suspendate până la 19 martie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Stelian Stativă. Operatorul Valentin Ducaru a debutat în acest film ca director de imagine. După finalizarea filmărilor, pelicula a fost vizionată de casa de filme la 9 august. Producătorii au solicitat efectuarea unor filmări
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
al doilea”". După realizarea modificărilor cerute, Miu Dobrescu a dispus în ședința Consiliului Culturii și Educației Socialiste din 17 octombrie ca filmul să fie definitivat pentru difuzarea în cinematografe. Copia standard a fost finalizată la 15 octombrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.332.000 lei. Filmul "" a fost vizionat de 1.645.605 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile acestui film au fost în general pozitive, deși unii autori au identificat un rol propagandistic al producției cinematografice. Într-un articol publicat în martie 1980, Constantin Pivniceru îl cataloga drept un film de „fină observație și devotată sinceritate”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarba verde de acasă" drept un
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
apelat însă la actori cu care mai colaborase și la filmele sale anterioare: George Motoi, Gina Patrichi, Emanoil Petruț, Daniel Tomescu, Val Paraschiv, Valentin Plătăreanu, Maria Rotaru, Lucia Mureșan, Eusebiu Ștefănescu, Costel Constantin, Corneliu Revent, Eugenia Bosînceanu. Din echipa de producție făceau parte colaboratori mai vechi ai autoarei: operatorii Gheorghe Fischer și Alexandru Întorsureanu, dar și colaboratori noi: pictorița de costume Georgeta Solomon, monteuza Adina Georgescu-Obrocea și compozitorul Răzvan Cernat. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Au fost folosiți pe post
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu (consilier istoric), col. Leonida Loghin (consilier militar) și ing. Iulian Balaban (consilier geolog). Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Filmul " Liniștea din adîncuri" a fost vizionat de 1.015.280 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
Cand Gems a finalizat prima ciorna a scenariului în 1994, Warner Bros a solicitat rescrierea scenariului unei echipe formate din Gems, Burton, Martin Amis, Scott Alexander și Larry Karaszewski că o încercare de a reduce bugetul la 60 milioane $. Bugetul producției finale a ajuns la 80 milioane $, în timp ce Warner Bros a cheltuit alte 20 de milioane $ pentru campania de promovare a filmului. Filmările au durat din februarie până în noiembrie 1996. Filmul a devenit celebru datorită ciudatului râs extraterestru, sunet care a
Atacul marțienilor! () [Corola-website/Science/327742_a_329071]
-
societății, filmele sale putând fi cu îndreptățire numite politice, în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Regizor secund a fost Dimitrios Sukas. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Malvina Urșianu a realizat în 1987 un film intitulat "Figuranții", în care preia o parte din personajele din "" (cu actorii lor) și prezintă destinul Lenorei în anii '50 ai secolului al XX-lea. Fetița care căra cu ea
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
Battlestar Galactica este un serial de televiziune american science fiction, creat de Glen A. Larson, prima producție a francizei media "Battlestar Galactica". Avându-i în rolurile principale pe Lorne Greene, Richard Hatch și Dirk Benedict, serialul a avut doar un sezon care a avut premiera în 1978-79. După anulare, povestea a fost continuată în 1980 că "Galactica
Battlestar Galactica (serial TV din 1978) () [Corola-website/Science/327767_a_329096]
-
episod se referă la emisia canalului britanic Sky1 și nu la cea a canalului Sci-Fi. <onlyinclude></onlyinclude> Primul sezon al serialului "Battlestar Galactica" având 13 episoade a cca. o oră a fost comandat de Sci-Fi Channel la 10 februarie 2004, producția având loc în Vancouver, Columbia Britanică, Canada. Produs în 2004 de David Eick și Ronald D. Moore și având distribuția originală din miniserialul din 2003, aceasta a început să fie transmis în Regatul Unit și Irlanda la 18 octombrie 2004
Battlestar Galactica (sezonul 1) () [Corola-website/Science/327960_a_329289]
-
Nicolae Sterian și Alexandru Taraivan. Regizori secunzi au fost Adriana Lupu și Dumitru Câta. Malvina Urșianu a apelat la acest film la doi colaboratori noi: operatorul Sorin Ilieșiu și compozitorul Vasile Șirli. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Filmul "" a fost vizionat de 1.488.430 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
prezent într-un set de DVD-ul, numindu-l "Sezonul 2.0". Ultimul episod din prima jumătate a sezonului, "Pegasus", a fost inițial cu 15 minute prea lung pentru a fi difuzat, dar potrivit creatorului serialului Ronald Moore, echipa de producție a decis să taie din episod. Versiunea mai lungă a episodului "Pegasus" apare pe pachetul de DVD-uri "Battlestar Galactica sezonul 2.5", care a fost lansat în SUA la 19 septembrie 2006. Rețeaua britanică Sky nu a contribuit financiar
Battlestar Galactica (sezonul 2) () [Corola-website/Science/327967_a_329296]
-
muls, obținut de la animale furajate pe pășuni fertilizate natural și cu compoziție floristică specifică zonei de câmpie și de lunca Dunării. Fabricarea produsului din amestec de lapte de capră și vacă se face numai în perioada de vară, fiind o producție sezonieră, în timp ce din laptele de vacă se fabrică pe toată perioada anului. Pentru producerea acestui tip de brânză, prima etapă este obținerea cașului. Laptele crud este strecurat și colectat într-un vas de inox. După adăugarea cheagului, se amestecă și
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Scenariul "Seratei" a fost scris de Malvina Urșianu. Traducerea textelor în limba germană a fost realizată de Hertha Spuhn. Filmul a intrat în faza de producție la 1 aprilie 1970. Filmările s-au desfășurat în perioada 15 iulie - octombrie 1970 și au avut loc în zona Pitești, ferma Bilcești și Buftea. Lt. col. Ion Tudor a fost folosit pe post de consilier militar la realizarea acestui filmul
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
la realizarea acestui filmul. Regizori secunzi au fost Iorgu Ghindidis și Silviu Dimitrovici. Vocea lui György Kovács a fost dublată de Gheorghe Cozorici. Au cântat Martha Kessler și Valeria Rădulescu. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost definitivată în decembrie 1970. Potrivit mărturiilor regizoarei, conducerea Comitetului de Stat pentru Cultura și Artă nu a fost mulțumită de finalul filmului. În varianta inițială filmată și montată, personajul Cristea era omorât după plecarea
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
au dorit transformarea personajului într-un comunist deghizat și au solicitat efectuarea de filmări suplimentare în 1971. În finalul filmului, Cristea pleacă într-o destinație necunoscută, iar un comentator relatează că personajul era de fapt un comunist deghizat. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 5.224.000 lei. Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Serata" rămâne un film singular între peliculele care s-au
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Moldova-Film, a realizat în același an (1973) filmul în limba română "Dimitrie Cantemir" regizat de Vlad Ioviță și Vitalie Calașnicov. Filmul a fost realizat în paralel cu "Mușchetarul român", de aceeași echipă, în perioada octombrie 1973 - martie 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 5.082.000 lei. Filmul a fost vizionat de 3.879.607 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data
Cantemir (film) () [Corola-website/Science/328005_a_329334]
-
ai coroanei, folosindu-se de șansa ce li se oferea pentru creșterea obligațiilor impuse țăranilor. . La începutul secolului al XIX-lea, obiectivele producătorilor maghiari se modificaseră de la asigurarea propriei subzistențe și a unui comerț local limitat cu prodese agricole la producția pe scară mare și vânzarea pe bani pe o piață lărgită. Costurile transporturilor au fost diminuate odată cu îmbunătățirea stării drumurilor și a căilor navigabile. Urbanizarea Austriei, Boemiei și Moraviei, ca și nevoia de provizii pentru armata implicată în războaiele napoleoniene
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
care a finalizat decupajul în iarna dintre anii 1975 și 1976. Ministerul de Interne a avizat decupajul în februarie 1976. Varianta finală a suferit până la începutul anului 1977 o serie de refaceri și modificări. Filmul a intrat în faza de producție la 21 martie 1977 cu titlul de lucru „Un autobuz pentru moarte”, un titlu alternativ fiind „Autobuzul”. Filmările au avut loc în perioada 27 iunie - 18 august 1977 și au durat 42 de zile, fiind realizate, în principal, la Câmpulung
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
Câmpulung Muscel, pe valea Dâmboviței și a Dâmbovicioarei și în masivul Postăvarul. Filmul a fost vizionat de conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 14 noiembrie 1977, fiind avizat. Copia standard a fost finalizată la 29 noiembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.938.000 lei. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Ministerului de Interne. Pe post de consilier a fost folosit maiorul Mircea Gîndilă. Concepția regizorală formulată la 13 iulie
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 14 noiembrie 1977, fiind avizat. Copia standard a fost finalizată la 29 noiembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.938.000 lei. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Ministerului de Interne. Pe post de consilier a fost folosit maiorul Mircea Gîndilă. Concepția regizorală formulată la 13 iulie 1976 de Virgil Calotescu a fost următoarea: "„Dorim să demonstrăm cu acest film că fiecare cucerire a
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
obține în 2006 Premiul „Un certain regard” la Festivalul de Film de la Cannes). "Happy End" a fost produs de Paradox Film, cu fonduri de 850.000 lei alocate de Centrul Național al Cinematografiei. Regizorul Radu Potcoavă a acuzat compania de producție Paradox Film că a sistat lucrările de finisare ale peliculei și a decis să lanseze pe piață un film „neterminat din punct de vedere tehnic și artistic”. El a anunțat că nu va participa la premiera filmului, care urma să
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
din ziare și de la televizor și "„prelucrat de un tânăr care nu are suficientă pregătire în domeniu și care nici nu pare foarte atașat de subiect”". Rezultatul acestei colaborări este "„un film la fel de monoton și de prost jucat ca o producție TV, la care spectatorul nici nu poate râde de atîta plictiseală, în care marotele așa-ziselor filme de actualitate se încurcă în picioarele unor personaje cu profiluri șubrede, lipsite de consistență și de reacții normale”".
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
Munteanu a scris scenariul unui film nou în care personajul principal era Mihai Secoșan, un băiat roșcovan interpretat tot de Costel Băloiu. Scenariul filmului a fost achiziționat de casa de filme în anul 1976. Filmul a intrat în faza de producție la 18 martie 1976 cu titlul de lucru „Plecarea din rai”. Filmările au avut loc în perioada 23 iunie - 6 august 1976. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost finalizată la 11
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]