187,153 matches
-
Spini branhiali 1-2. Vertebre 36. Corpul alungit, fusiform, gros, de înălțime mică, slab comprimat lateral, cilindric în secțiune transversală, acoperit cu solzi destul de mari, mai mari decât la restul porcușorilor, persistenți. Gâtul (istmul) și pieptul este lipsit de solzi, iar suprafața goală este limitată posterior de o linie ce unește extremitățile posterioare ale bazelor înotătoarelor pectorale; uneori, această linie prezintă un unghi, cu vârful îndreptat înapoi. Pe solzii de pe spate sunt 3-5 striuri epiteliale longitudinale în relief. Trei rânduri de solzi
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de depunere a icrelor durează de la sfârșitul primăverii până în septembrie (de obicei în iunie), în funcție de climă și de debitul râurilor. Cârdurile de pești reproducători se deplasează în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
contact și de la influențarea frecării și a uzurii prin lubrifiere și design, până la domeniul micro- și nanotehnologiei. Mecanica contactului clasică este în cea mai mare parte asociată cu Heinrich Hertz. Acesta a rezolvat problema contactului dintre două corpuri elastice cu suprafețe curbate, în anul 1882. Acest rezultat clasic este parte din fundamentul mecanicii contactului. Alte lucrări analitice legate de această temă au fost efectuate de către J.V. Boussinesq și de către V. Cerruti. După aproximativ un secol, Johnson, Kendall și Roberts au găsit
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
cu cea a lui Hertz pentru un contact adeziv (teoria JKR). Pe la jumătatea secolului 20 cunoștințele pe domeniul mecanicii contactului au progresat cu ajutorul lui Bowden și al lui Tabor. Aceștia au recunoscut importanța rugozității corpurilor pentru contactul acestora. Datorită rugozității, suprafața de contact între două corpuri poate fi cu mult mai mică decât aparent. Această realizare a schimbat brusc direcția multor investigații tribologice. Lucrările lui Bowden și Tabor au inspirat un număr de teorii ale mecanicii contactului suprafețelor rugoase. Muncă de
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
acestora. Datorită rugozității, suprafața de contact între două corpuri poate fi cu mult mai mică decât aparent. Această realizare a schimbat brusc direcția multor investigații tribologice. Lucrările lui Bowden și Tabor au inspirat un număr de teorii ale mecanicii contactului suprafețelor rugoase. Muncă de pionierat în acest domeniu a fost depusă în mod special de către Archard (1957), care a dedus că și în cazul contactului între suprafețe rugoase elastice, suprafața de contact este aproximativ proporțională cu forța normală. Alte lucrări relevante
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
Lucrările lui Bowden și Tabor au inspirat un număr de teorii ale mecanicii contactului suprafețelor rugoase. Muncă de pionierat în acest domeniu a fost depusă în mod special de către Archard (1957), care a dedus că și în cazul contactului între suprafețe rugoase elastice, suprafața de contact este aproximativ proporțională cu forța normală. Alte lucrări relevante sunt legate de numele Greenwood și Williamson (1966), Bush (1975) și Persson (2002). Rezultatul principal al acestor lucrări este, că suprafața reală de contact este aproximativ
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
și Tabor au inspirat un număr de teorii ale mecanicii contactului suprafețelor rugoase. Muncă de pionierat în acest domeniu a fost depusă în mod special de către Archard (1957), care a dedus că și în cazul contactului între suprafețe rugoase elastice, suprafața de contact este aproximativ proporțională cu forța normală. Alte lucrări relevante sunt legate de numele Greenwood și Williamson (1966), Bush (1975) și Persson (2002). Rezultatul principal al acestor lucrări este, că suprafața reală de contact este aproximativ proporțională cu forța
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
și în cazul contactului între suprafețe rugoase elastice, suprafața de contact este aproximativ proporțională cu forța normală. Alte lucrări relevante sunt legate de numele Greenwood și Williamson (1966), Bush (1975) și Persson (2002). Rezultatul principal al acestor lucrări este, că suprafața reală de contact este aproximativ proporțională cu forța normală, în cazul corpurilor rugoase. De asemenea, condițiile în fiecare micro-contact (presiunea, mărimea micro-contactului) depind numai în mică măsură de solicitare. În ziua de azi, multe probleme de mecanica contactului sunt prelucrate
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
această temă se găsesc multe lucrări științifice, unele dintre ele cuprinse în cărțile scrise de Laursen (2002) și de Wriggers (2006). În cazul unei sfere elastice de raza formula 1 presată până la adâncimea formula 2 într-un semi-spațiu elastic, se formează o suprafață de contact de raza formula 3. Forța necesară este: formula 4, cu formula 5. formula 6 și formula 7 sunt modulii lui Young, iar formula 8 și formula 9 sunt coeficienții lui Poisson ale celor două corpuri. Pentru două sfere de razele formula 10 și formula 11 ecuațiile de
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
ecuația: formula 21 cu formula 22. Adâncimea presării și forța normală sunt conectate prin: formula 23. În cazul indentării unui semi-spațiu elastic cu un indenter conic, adâncimea și raza zonei de contact sunt date de relația: formula 24 formula 25 este unghiul dintre plan și suprafața laterală a conului. Distribuția presiunii are forma: formula 26. Tensiunea are o singularitate logaritmică la vârful conului (în centrul zonei de contact). Forța totală are valoarea: formula 27. În cazul unui contact între doi cilindri cu axe paralele, forța este linear proporțională
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
formula 28. Raza de curbură nu are nici un rol în această relație. Jumătatea lățimii zonei de contact este dată de ecuația: formula 3, cu formula 13 asemenea ca în cazul contactului între două sfere. Presiunea maximă are valoarea: formula 31. Când două corpuri cu suprafețe rugoase sunt aduse în contact, suprafața de contact reală formula 32 este mult mai mică decât suprafața de contact aparentă formula 33. La contactul între o suprafață „întâmplător rugoasă“ și un semi-spațiu elastic, suprafața de contact reală este proporțională cu forța normală
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
nici un rol în această relație. Jumătatea lățimii zonei de contact este dată de ecuația: formula 3, cu formula 13 asemenea ca în cazul contactului între două sfere. Presiunea maximă are valoarea: formula 31. Când două corpuri cu suprafețe rugoase sunt aduse în contact, suprafața de contact reală formula 32 este mult mai mică decât suprafața de contact aparentă formula 33. La contactul între o suprafață „întâmplător rugoasă“ și un semi-spațiu elastic, suprafața de contact reală este proporțională cu forța normală formula 34 și este dată de: formula 35
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
este dată de ecuația: formula 3, cu formula 13 asemenea ca în cazul contactului între două sfere. Presiunea maximă are valoarea: formula 31. Când două corpuri cu suprafețe rugoase sunt aduse în contact, suprafața de contact reală formula 32 este mult mai mică decât suprafața de contact aparentă formula 33. La contactul între o suprafață „întâmplător rugoasă“ și un semi-spațiu elastic, suprafața de contact reală este proporțională cu forța normală formula 34 și este dată de: formula 35 formula 36 este media pătratică a pantei suprafeței, iar formula 37. Presiunea
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
în cazul contactului între două sfere. Presiunea maximă are valoarea: formula 31. Când două corpuri cu suprafețe rugoase sunt aduse în contact, suprafața de contact reală formula 32 este mult mai mică decât suprafața de contact aparentă formula 33. La contactul între o suprafață „întâmplător rugoasă“ și un semi-spațiu elastic, suprafața de contact reală este proporțională cu forța normală formula 34 și este dată de: formula 35 formula 36 este media pătratică a pantei suprafeței, iar formula 37. Presiunea medie pe suprafața de contact reală formula 38 se poate
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
maximă are valoarea: formula 31. Când două corpuri cu suprafețe rugoase sunt aduse în contact, suprafața de contact reală formula 32 este mult mai mică decât suprafața de contact aparentă formula 33. La contactul între o suprafață „întâmplător rugoasă“ și un semi-spațiu elastic, suprafața de contact reală este proporțională cu forța normală formula 34 și este dată de: formula 35 formula 36 este media pătratică a pantei suprafeței, iar formula 37. Presiunea medie pe suprafața de contact reală formula 38 se poate calcula aproximativ drept produs între jumătatea modulului
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
mai mică decât suprafața de contact aparentă formula 33. La contactul între o suprafață „întâmplător rugoasă“ și un semi-spațiu elastic, suprafața de contact reală este proporțională cu forța normală formula 34 și este dată de: formula 35 formula 36 este media pătratică a pantei suprafeței, iar formula 37. Presiunea medie pe suprafața de contact reală formula 38 se poate calcula aproximativ drept produs între jumătatea modulului lui Young efectiv formula 39 și media pătratică a pantei suprafeței formula 36. Dacă această presiune este mai mare decât duritatea formula 41 materialului
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
aparentă formula 33. La contactul între o suprafață „întâmplător rugoasă“ și un semi-spațiu elastic, suprafața de contact reală este proporțională cu forța normală formula 34 și este dată de: formula 35 formula 36 este media pătratică a pantei suprafeței, iar formula 37. Presiunea medie pe suprafața de contact reală formula 38 se poate calcula aproximativ drept produs între jumătatea modulului lui Young efectiv formula 39 și media pătratică a pantei suprafeței formula 36. Dacă această presiune este mai mare decât duritatea formula 41 materialului, iar astfel formula 42, atunci micro-rugozitățile sunt
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
și este dată de: formula 35 formula 36 este media pătratică a pantei suprafeței, iar formula 37. Presiunea medie pe suprafața de contact reală formula 38 se poate calcula aproximativ drept produs între jumătatea modulului lui Young efectiv formula 39 și media pătratică a pantei suprafeței formula 36. Dacă această presiune este mai mare decât duritatea formula 41 materialului, iar astfel formula 42, atunci micro-rugozitățile sunt complet în stare plastică. Pentru formula 43 suprafața se comportă elastic la contact. Valoarea formula 44 a fost definită de către Greenwood și Williamson și se
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
calcula aproximativ drept produs între jumătatea modulului lui Young efectiv formula 39 și media pătratică a pantei suprafeței formula 36. Dacă această presiune este mai mare decât duritatea formula 41 materialului, iar astfel formula 42, atunci micro-rugozitățile sunt complet în stare plastică. Pentru formula 43 suprafața se comportă elastic la contact. Valoarea formula 44 a fost definită de către Greenwood și Williamson și se numește indicele de plasticitate. Comportamentul unui sistem (elastic sau plastic) nu depinde de forța normală la care acesta este expus. Multe probleme de mecanica
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
și larvele lor, crustacee, moluște și anelide. Într-o măsură mai mică, se hrănește și cu resturi vegetale și icre și puiet al altor pești. Se reproduce în aprilie-iunie, când porcușorii se urcă la ape mici; o femelă depune la suprafață 1000-3000 icre de culoare albăstruie-deschis, cu diametru de 2 mm, lipindu-le de pietre și plante. Puietul se dezvoltă repede. Pentru iernat își caută locuri adânci, îngropându-se în substrat și amorțind acolo până în primăvară. Are o importanța economică locală
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
în fața unei capitulari iminențe. Alți membrii, precum , Marek Edelman, Simcha Rotem, Ytzak (Antek) Zuckerman și Zivia Lubletkin, împreună cu aproximativ 75 de luptători, au reușit să evadeze prin sistemul de canalizare. O săptămână mai târziu a suferi arsuri grave pe toată suprafața corpului, după ce fabrică de celuloza în care se ascundea a luat foc; astfel a fost arestată de către Gestapo și a murit în custodia acestuia, fără a fi primit îngrijiri medicale.
Tosia Altman () [Corola-website/Science/331580_a_332909]
-
13 km de coasta coloniei Guiana franceză din America de Sud. Din punct de vedere administrativ aparține împreună cu grupul de insule din apropiere, de orașul Cayenne. (Îles du Salut) este de fapt cea mică insulă din grup, ea se întinde pe o suprafața de 14 ha, având lungimea de 940 m și lățimea de 320 m. Punctul cel mai înalt al insulei se află la Insula a fost în trecut între anii 1852 și 1946, locul de deportare a deținuților recalcitranți, înrăiți, care
Insula Diavolului () [Corola-website/Science/331585_a_332914]
-
declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 20 ha. Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară - "Frumoasa" și reprezintă o arie naturală complexă aflată în nord-estul Vârfului Șureanu (2059 m), constituită dintr-un relief glaciar (căldări - depresiuni circulare aflate în regiunile înalte ale munților; custuri
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
km de Edmonton. Parcul a fost întemeiat în anul 1895, fiind numit după cele trei lacuri care se află pe teritoriul parcului. În vecinătatea lui se află munți înalți, ce aparțin de Parcul Național Glacier (SUA). Parcul se întinde pe suprafața de 525 km², în anii 2001/2002 a avut 413.515 de vizitatori.
Parcul Național al Lacurilor Waterton () [Corola-website/Science/331598_a_332927]
-
() este un grup de insule din Micronezia, Oceanul Pacific. Ele sunt amplasate între Insulele Filipine și Insulele Marshall. Arhipelagul se întinde răspândit pe o suprafață de 2 miloane de km² în Pacificul de Vest. Din această suprafață numai 1000 de km² este uscat. sunt formate din peste 500 de atoli. Din punct de vedere politico-administrativ aparțin de Statele Federate ale Microneziei. Clima este caldă umedă
Insulele Caroline () [Corola-website/Science/331591_a_332920]