23,584 matches
-
o componentă a constelației, iar cealaltă o galaxie. Faptul că topul memoriei (semantice) datează din copilăria noastră explică acest gen de erori; astfel, unii clasează încă balena și delfinul în categoria peștilor, deși acestea sunt mamifere. Concluzie Există un alt clasament, aparent mai dezordonat, mai puțin logic, dar mai subtil, deoarece corespunde cuvintelor care se asociază în limbaj (cum ar fi masă și a mânca) sau care se opu (cum ar fi frig și cald). De exemplu, atunci când spun albină, cei mai mulți
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
la réussite scolaire”, Revue européenne de psychologie appliquée, 48, 2, 1998, pp. 113-126. Rossi, J.-P., Psychologie de la mémoire: de la mémoire épisodique à la mémoire sémantique, De Boeck, Bruxelles, 2005. „Mănânc cu o... burculiță!” De unde vine lapsusul? Memoria lexicală și clasamentul fonetic Lapsusul a fost popularizat de Freud (1973) în excelenta sa carte Psychopathologie de la vie quotidienne, titlu pe care îl împrumută de la un articol publicat în American Journal of Psychology (E. Jones, „Psychopathology of Every Day Life”, 1991). Însă, în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fiecărui asemenea cuplu. Nu ne putem permite aici să evaluăm, în detaliu, virtuțile și limitele fiecăreia dintre opțiunile menționate. Totuși, e bine de reținut câteva chestiuni de principiu. Trecerea de la o singură alegere la mai multe nu numai că nuanțează clasamentul final al preferințelor, dar evidențiază și existența unorconfigurații preferențiale, punându-se astfel în legătură elementele între ele, stabilindu-se compatibilități și incompatibilități. Astfel, pentru un analist politic este important să știe nu doar câți simpatizanți are în masa electoratului, dar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la a clasa fiecare individ într-un sistem ierarhic de poziții, de preferință caracterizate prin valori numerice. La limită, fiecare individ poate avea o valoare distinctă de a celorlalți (sau să fie foarte puține valori coincidente), ceea ce conduce la un clasament multicriterial al indivizilor. Cele mai cunoscute scale complexe și cel mai des folosite în analiza datelor obținute prin anchete sunt așa-numitele scale de atitudine. Tema scalelor de atitudine este pe larg abordată în tratatele de psihologie socială, așa încât nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
străini activau în instituții de învățământ din America în anul 2002.69 Alte statistici indică faptul că Statele Unite... * ... publică mai multe cărți decât orice altă țară. * ... înregistrează de două ori mai multe vânzări în domeniul muzicii decât Japonia, următoarea în clasament. * ... găzduiesc de 13 ori mai multe pagini web decât Japonia. * ... se află pe primul loc în lume după numărul de premii Nobel pentru fizică, chimie și economie. * ... se află pe locul doi în lume la mică distanță de Franța după
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
chimie și economie. * ... se află pe locul doi în lume la mică distanță de Franța după numărul de premii Nobel pentru literatură. * ... publică de aproape patru ori mai multe articole științifice decât Japonia, care se află pe locul doi în clasament.70 Desigur, Statele Unite nu ocupă primul loc la toți indicatorii potențialului de a exercita atracție. Potrivit indicelui referitor la calitatea vieții inițiat în anul 2003 de Programul pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite (statistică ce ia în considerare nu doar valoarea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
anul 2003 de Programul pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite (statistică ce ia în considerare nu doar valoarea venitului, ci și educația, îngrijirea medicală și durata medie de viață), Norvegia, Islanda, Suedia, Australia, Olanda și Belgia se clasează înaintea Statelor Unite, în clasamentul statelor în care se trăiește cel mai bine.71 Japonia devansează Statele Unite în privința numărului de patente acordate rezidenților și al procentelor din PIB investite în cercetare și dezvoltare. Marea Britanie și Germania se află mult înainte în ceea ce privește acordarea de azil. Franța
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
azil. Franța și Spania atrag un număr mai mare de turiști decât Statele Unite (deși America ocupă un loc mai bun în privința câștigurilor din turism). Dacă avem în vedere și "indicatorii neplăcuți", Statele Unite se află mult în partea de jos a clasamentului țărilor bogate în ceea ce privește acordarea de ajutor pentru dezvoltare, dar este pe primul loc în privința procentului de populație aflată în închisori.72 Mult mai important pentru putere decât indicatorii de ne-atractivitate este faptul că, după cum s-a observat în capitolul
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ar avea nevoie sau ar voi să devină clone ale Americii. Felul în care America își implementează valorile politice pe plan intern are un caracter eterogen. După cum s-a observat mai devreme, Statele Unite se află aproape sau chiar în fruntea clasamentului în privința bugetului alocat sănătății, în privința studiilor universitare, a publicării de carte, a utilizatorilor de computer și internet, a acceptării imigranților și a locurilor de muncă. Însă America nu mai ocupă un loc de frunte când se pune problema duratei medii
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
America nu mai ocupă un loc de frunte când se pune problema duratei medii de viață, a educației primare, a siguranței locului de muncă, a accesului la îngrijire medicală sau a egalității veniturilor. Iar faptul că se situează în fruntea clasamentelor în privința incidenței omuciderilor și a procentului de populație aflată în închisori îi reduce atractivitatea. Pe de altă parte, sunt greu de remarcat semne ale unui presupus declin al culturii proclamat de către pesimiști, iar multe dintre problemele interne ale Americii se
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
respectiv a patra în privința obținerii Premiului Nobel pentru fizică și chimie. * Marea Britanie, Germania și Franța se află pe locurile trei, patru și cinci în vânzările de producții muzicale. * Germania și Marea Britanie ocupă a treia și respectiv a patra poziție în clasamentul vânzărilor de carte, și locurile patru și cinci după numărul de pagini web găzduite. * Franța devansează Statele Unite în atragerea turiștilor (cu toate că majoritatea vin din țările europene vecine). * Marea Britanie ocupă primul loc între țările căutate pentru azil politic și este imediat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
se află sub semnul întrebării. Acesteia i se poate reproșa și puternica inegalitate a veniturilor."92 Cele 10 procente din populația Americii cu venitul cel mai scăzut s-au clasat pe locul al treisprezecelea de jos în sus într-un clasament pentru care au fost luați în considerare oameni relativ săraci din mai multe țări avansate economic. Mulți dintre europeni se află pe o poziție mai bună. Șansa mai bună în privința locurilor de muncă oferită de economia americană nu este suficientă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
miză și ca efect foarte direct revenirea la o conformitate a întreprinderii cu schema ierarhică obișnuită în ansamblul țesutului industrial. "Ivorizarea", angrenată abia începând cu 1967, nu a afectat însă nici importanța reală a capitalului străin, nici ordonarea internă a clasamentelor fondate pe divizarea unei supuneri efective sau ideale față de europeni. Dacă numărul cadrelor occidentale s-a redus considerabil, prezența acestora, prin concentrarea asupra funcțiilor de supraveghere a gestiunii și a producției, apare ca o reflectare a importanței conferite circulației banilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
distanțe ierarhice și care nu se întâlnesc decât în cadrul raporturilor de muncă. Dincolo de aceasta, întreprinderile sunt locurile în care se exercită în primul rând injoncțiunile de productivitate și rentabilitate, deosebit de însemnate pentru conjunctura prezentă și pentru modalitățile de recompunere a clasamentelor sociale pe care le antrenează. Mai mult, fiindcă în decursul anilor optzeci întreprinderea a fost constituită ca model instituțional nu numai pentru producție, dar și pentru serviciile publice și administrații (spitale, școli și universități etc.) și, în mod mai difuz
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cartierele periferice. Stigmatizarea care constituie obiectul ei este legată de imaginea publică a "suburbiilor", a "cetății", a "tinerilor" și a "violențelor urbane" cărora le-ar servi drept creuzet. Această stigmatizare este de asemenea întărită de taxonomiile instituționale care instituie un clasament al zonelor urbane după gradul "problemelor" pe care le pot ridica și corelându-le cu modalitățile de acțiune specifice care se prezintă înainte de toate sub forma dispozitivelor bugetare. Concentrate și regrupate în "politica orașului", acestea din urmă reprezintă, de douăzeci de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu schimbările tehnice și cu modul de apropriere a acestora de către firme și salariații lor. Aceste schimbări sunt multiple și privesc negocierile, confruntările și formele de reprezentare sindicală, presiunea exercitată asupra productivității și rentabilității, definirea raporturilor ierarhice ale categoriilor și clasamentelor, organizarea și controlul muncii, modalitățile de remunerare, dar și de angajare, de concediere, de contractualizare etc. Relaxările ierarhice din anii optzeci (voga managementului participativ), la care s-au adăugat generalizarea și perenizarea șomajului, au favorizat cu precădere izolarea salariaților și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
drept stăpân al religiei și credințelor (cujus regio, ejus religio). El decide ce este "cultural" pentru societate și îi fixează conținutul prin oferta de bunuri și servicii. Astfel, prin intermediul unor experți ad hoc, desemnează monumentele "istorice" demne să figureze în clasamentul național și, ca atare, să fie contemplate, vizitate, comemorate. În jurul lor, organizează o "economie" a marilor evenimente, zile, sărbători, vizite, servicii. Face, pune să se facă, desemnează, administrează, difuzează, repartizează, amenajează. Proliferarea patrimonială, mult dincolo de nucleul monumentului, dovedește forța de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lor, să disocieze radical producțiile artistice de contextul socioistoric, considerând că ele trebuiau supuse unei analize interne, în afara oricărui raport cu alte ordini sociale (economică, politică, științifică, religioasă): • Joachim Winckelmann (1717-1768), considerat astăzi fondatorul istoriei moderne a artei, a operat clasamente pe stiluri caracteristice în funcție de epoci (L'Histoire de l'art chez les Anciens, 1764). Ambiția lui era să regăsească esența artei prin abordarea sa genetică a stilurilor și formelor. Odată cu el, s-a născut o tradiție, care a considerat arta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
justificare. Sociologia franceză s-a inspirat, în parte, din structuralism. Bourdieu (1930-2002) se apleacă, la rândul lui, asupra forței simbolice din jocul social. Foarte devreme, el și-a orientat analizele asupra producției simbolice a grupurilor sociale și asupra "luptei de clasament" dintre ele (Bourdieu, 1972). În studiile sale despre inegalitățile școlare, el prezintă luptele de clasă drept lupte de clasament. Sociologia legitimării (culturale) pune în lumină efortul de transformare ("transmutare") a forțelor politice și economice în forțe simbolice, și acestea purtătoare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
simbolice din jocul social. Foarte devreme, el și-a orientat analizele asupra producției simbolice a grupurilor sociale și asupra "luptei de clasament" dintre ele (Bourdieu, 1972). În studiile sale despre inegalitățile școlare, el prezintă luptele de clasă drept lupte de clasament. Sociologia legitimării (culturale) pune în lumină efortul de transformare ("transmutare") a forțelor politice și economice în forțe simbolice, și acestea purtătoare ale violenței sociale, dar sub forme eufemizate, care o neagă, sau cel puțin o fac acceptabilă. În anii 1970
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mele, România ― nu exista nici o îndoială ― nu era Mexicul: nici măcar așa cum o cunoscusem eu, tăvălită în comunism și în praful Istoriei. Apoi au venit călătoriile, fatal însoțite de șocurile reintrării în țară, filmele lui Pintilie, "noi" văzuți cu ochii Europei, clasamentele mondiale ― din care nu lipseam niciodată ― ale sărăciei, corupției, comerțului cu copii și prostituției. O vreme, după 1990, nu am mai putut să mă uit la telejurnale. Brutalitatea imaginii care te întîlnește venind din față, fără posibilitatea eschivei, mă răstignea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o dezvoltare mai rapidă), olandezii erau aproape de medie și suedezii erau aproape de vârf. Cea mai mare inegalitate se găsea în SUA, Canada, Australia și Franța. Toate aceste țări, cu excepția Statelor Unite, erau aproape de medie în termenii productivității, SUA fiind în vârful clasamentului. Astfel, concluzia este inevitabilă că, printre țările industrializate, gradul inegalității economice are puțin de-a face cu nivelul productivității. Dar trebuie să luăm în considerație disfuncțiile posibile ale inegalității sociale pe lângă funcțiile ei posibile. Astfel, funcționaliștii exprimă cerința pentru ordine
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
TVȚ La sfârșitul anului 2005, postul de televiziune Realitatea TV a organizat și prezentat un top al valorilor societății românești actuale, intitulat „Zece pentru România”. Topul ă sau mai bine zis topurile, pentru că a fost vorba de o serie de clasamente ale celor mai buni parlamentari, miniștri, artiști, oameni de afaceri, sportivi ș.a.m.d. ă reprezintă rezultatul unor sondaje de opinie efectuate pe un eșantion reprezentativ pentru publicul românesc. Dincolo de așteptări, confirmate sau nu, rezultatele unora dintre clasamentele respective, așa cum
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
serie de clasamente ale celor mai buni parlamentari, miniștri, artiști, oameni de afaceri, sportivi ș.a.m.d. ă reprezintă rezultatul unor sondaje de opinie efectuate pe un eșantion reprezentativ pentru publicul românesc. Dincolo de așteptări, confirmate sau nu, rezultatele unora dintre clasamentele respective, așa cum au fost ele decise de cei chestionați, sunt de natură să ridice câteva semne de întrebare importante pentru înțelegerea contextului în care se plasează studiul de față. Astfel, la categoria „cel mai bun jurnalist”, printre cei zece nominalizați
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
competențele profesionale ale persoanelor menționate. Ele vizează însă următoarele observații: ă din douăzeci de poziții de top (jurnaliști și analiști politici), doar una este ocupată de o femeie, în timp ce nu mai puțin de patru poziții în fiecare dintre cele două clasamente sunt ocupate de aceiași bărbați; ă singura femeie prezentă în cele două topuri este și una dintre puținele moderatoare de talk-show-uri politice de televiziune din România (alături de Rodica Culcer, șefa Direcției știri a TVR și realizatoare a emisiunii „Ediție Specială
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]