18,847 matches
-
32,4): „Stâncă: desăvârșite sunt lucrările sale, căci toate căile sale sunt dreptate; Dumnezeu credincios și nu este în El nedreptate...” (t.n.) Be-y":k" ’apeq: róƒ p": Ö" ’ÄÖ YHWH ’Pl ’emeÖ (Ps 31,6): „În mână ta încredințez duhul meu, căci Tu mă vei răscumpără, Doamne, Dumnezeule credincios.” (G-R) ’Ašer hammiÖeb"rQk b"-’"reț yiÖeb"rQk bQ’lohQy ’"mQn we-hannišeb"‘ b"-’"reț yišš">a‘ bQ’lohQy ’"mQn... (Is 65,16): „Cine se va binecuvânta pe pamant se va binecuvânta
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
4,7) (Vg); „proche” (BJ); „near” (RSV). Contexte: Q"rÄ> YHWH le-nišeberQy lQ> / we-’eÖ d"k’Qy róaƒ yÄša‘ (Ps 34,19/33,17): „Aproape este Domnul de cei umiliți la inimă și pe cei smeriți cu duhul îi va mântui.” (BS) Q"rÄ> YHWH le-kol qor’"yw / le-kol ’ašer yiqer"’uhó be’emeÖ (Ps 145/144,18): „Aproape este Domnul de toți cei care îl cheamă, de toți cei care îl cheamă cu adevarat.” (t.n.) ... m
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3.2. Numele divine în Scripturile Noului Testamenttc "3.2. Numele divine în Scripturile Noului Testament" Pentru a facilita comparația numelor divine din Biblie cu cele din Coran, consideram potrivit să deosebim numele hristice și cele care îl desemnează pe Duhul Sfânt, pe de o parte, de numele date divinității în general și în particular celui care a ajuns să fie desemnat în mod preponderent că „Tatăl”, pe de altă parte. Cu acestea din urmă se cuvine să începem. 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Creștinii au învățat să folosească și ei acest nume în formă aramaica: ou gàr elábete pne¤mă douleías pálin eis phóbon, allà elábete pne¤mă hyiothesías en hÄÎi krázomen: abba ho pater (Rom 8,15): „Într-adevăr, n-ați primit duh de robie ca să vă fie iarăși frică, ci ați primit spiritul înfierii, prin care strigam Abba! (Părinte!)” (G-R) hóti dé este hyioí, exapésteilen ho theòs tò pne¤mă to¤ hyio¤ eis tàs kardías hQmÄÎn krăzon: abba ho pater (Gal 4
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
înfierii, prin care strigam Abba! (Părinte!)” (G-R) hóti dé este hyioí, exapésteilen ho theòs tò pne¤mă to¤ hyio¤ eis tàs kardías hQmÄÎn krăzon: abba ho pater (Gal 4,6): „Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu ne-a trimes în inima Duhul Fiului Său, care strigă: Avva, adică Tata!” (C) În bibliile ortodoxe, respectul pentru dumnezeire îi determină pe traducători să evite prea marea familiaritate pe care o implică apelativul „Tata”. În afară de rugăciunea „Tatăl nostru”, unde adjectivul posesiv cheamă articolul hotărât, iar pluralul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de la érchomai), apare prima dată în Ap 1,4, în formula de adresare: „Ioan către cele șapte Biserici care sunt in Asia: Hâr vouă și pace de la Cel care este și care era și care vine și de la cele șapte duhuri care sunt înaintea tronului lui...” (t.n.). Ne dam seama că este vorba despre Dumnezeu-Tatăl datorită versetului 5, care continuă: „și de la Isus Hristos...”. În 4,8, în cadrul imnului din liturgia cerească, e puțin diferită, respectând axa timpului: ho QÎn kaì
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Sanctus” (Vg); „le Saint” (BJ); „the Holy One” (RSV). În 1In 2,20, kaì hymežs chrísma échete apò to¤ hagíou, „iar voi aveți o ungere, primită de la Cel Sfânt”, numele se referă la Dumnezeu în general, iar „ungerea” este primirea Duhului Sfânt. Îndemnul din 1Pt 1,15 allà katà tòn kalésanta hymăs hágion kaì autoì en pásQi anastrophQi genethQte, „după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră” (C) vizează desăvârșirea morală a destinatarilor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
thlípsei hQmÄÎn..: „Cel care ne mângâie în toate necazurile noastre...” Atât semitismul theòs pásQs parakaleseÄs, cât și participiul ho parakalÄÎn nu pot fi transferate fără pierderi. Din aceeași familie de cuvinte este și numele ho paráklQtos, adjectiv verbal, referit la Duhul Sfânt și o singură dată la Hristos 267. Nu e vorba de o simplă alinare, consolare pe care o oferă Dumnezeu, ci și de întărire, de sfat și de apărare. Toate aceste semnificații la un loc nu sunt conținute de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
BS) diò gàr gnÄrízÄ hymžn hóti oudeìs en pneúmati theo¤ lalÄÎn légei: Anáthema IQso¤s, kaì oudeìs dýnatai eipežn: Kýrios IQso¤s, ei mg en pneúmati hagíÄi (1Cor 12,3): „De aceea vă fac cunoscut că precum nimeni, grăind în Duhul lui Dumnezeu, nu zice: Anatema fie Iisus! - tot asa nimeni nu poate să zică: Domn este Iisus, - decât în Duhul Sfânt.” (BS) (2) heÄrákamen tòn kýrion: „L-am văzut pe Domnul.” (În 20,25) légontas hóti óntÄs QgérthQ ho kýrios
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
IQso¤s, ei mg en pneúmati hagíÄi (1Cor 12,3): „De aceea vă fac cunoscut că precum nimeni, grăind în Duhul lui Dumnezeu, nu zice: Anatema fie Iisus! - tot asa nimeni nu poate să zică: Domn este Iisus, - decât în Duhul Sfânt.” (BS) (2) heÄrákamen tòn kýrion: „L-am văzut pe Domnul.” (În 20,25) légontas hóti óntÄs QgérthQ ho kýrios kaì ÀphthQ SímÄni(Lc 24,34): „care ziceau că a înviat cu adevarat Domnul și s-a arătat lui Simon
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
christós inițial din motive apologetice, pentru a le arăta adepților iudaismului că Mesia cel așteptat de ei, adevăratul fiu al lui David, a venit în persoana lui. Petru explică acest titlu în Fapte arătând că „Dumnezeu l-a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret” (10,38). Curând christós ajunge să fie indisolubil legat de numele personal IQso¤s, ori să fie folosit singur că nume propriu, fără articol și cu majuscula, în special în epistolele pauline
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Holy One” (RSV). Cu acest cuvânt traduce Septuaginta ebraicul qa:Äš, aplicat prin excelență lui Dumnezeu, care semnifică în primul rând transcendență lui. Îi este aplicat lui Isus în Mc 1,24 și în Lc 4,34: în pasajele unde duhul necurat alungat de Isus îi spune: „Știu cine ești: Sfanțul lui Dumnezeu” (ho hágios to¤ theo¤), precum și în În 6,69, unde Petru îl numește astfel: „Noi am crezut și am cunoscut că Tu ești Cel Sfânt al lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de pe pământ și continuă dincolo de moarte. Pentru viața fizică obișnuită, apostolul Pavel folosește cuvântul bíos291. Semnificații de bază: cel care are viața în sine și o transmite chiar și celor morți. 3.2.2.9.4. pne¤mă zÄiopoio¤n: „duh făcătoriu de viață” (SC); „duh de viiață făcătoriu” (Blaj); „duh făcător de viață” (BVA); „duh dătător de viață” (G-R, BS, C); „în Spiritum vivificantem” (Vg); „esprit vivifiant” (BJ); „a life-giving spirit” (RSV). Vorbind despre trupul de carne, pieritor, si de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
moarte. Pentru viața fizică obișnuită, apostolul Pavel folosește cuvântul bíos291. Semnificații de bază: cel care are viața în sine și o transmite chiar și celor morți. 3.2.2.9.4. pne¤mă zÄiopoio¤n: „duh făcătoriu de viață” (SC); „duh de viiață făcătoriu” (Blaj); „duh făcător de viață” (BVA); „duh dătător de viață” (G-R, BS, C); „în Spiritum vivificantem” (Vg); „esprit vivifiant” (BJ); „a life-giving spirit” (RSV). Vorbind despre trupul de carne, pieritor, si de cel spiritual, de după înviere, Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
apostolul Pavel folosește cuvântul bíos291. Semnificații de bază: cel care are viața în sine și o transmite chiar și celor morți. 3.2.2.9.4. pne¤mă zÄiopoio¤n: „duh făcătoriu de viață” (SC); „duh de viiață făcătoriu” (Blaj); „duh făcător de viață” (BVA); „duh dătător de viață” (G-R, BS, C); „în Spiritum vivificantem” (Vg); „esprit vivifiant” (BJ); „a life-giving spirit” (RSV). Vorbind despre trupul de carne, pieritor, si de cel spiritual, de după înviere, Pavel face analogia între Adam și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Semnificații de bază: cel care are viața în sine și o transmite chiar și celor morți. 3.2.2.9.4. pne¤mă zÄiopoio¤n: „duh făcătoriu de viață” (SC); „duh de viiață făcătoriu” (Blaj); „duh făcător de viață” (BVA); „duh dătător de viață” (G-R, BS, C); „în Spiritum vivificantem” (Vg); „esprit vivifiant” (BJ); „a life-giving spirit” (RSV). Vorbind despre trupul de carne, pieritor, si de cel spiritual, de după înviere, Pavel face analogia între Adam și Hristos, numit „Adam cel de pe urma
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
numit „Adam cel de pe urma” și spune despre acesta: ...Egéneto ho prÄÎtos ánthrÄpos Adàm eis psychgn zÄÎsan, ho éschatos Adàm eis pne¤mă zÄiopoio¤n (1Cor 15,45): „Omul cel dintâi, Adam, a fost făcut suflet viu; iar Adam cel de pe urma, duh dătător de viață.” (t.n.) Semnificația este aceeași că și la numele precedent. 3.2.2.9.5. hQ ámpelos hQ alQthine: „vită cea adevărată” (toate traducerile românești); „vitis vera” (Vg); „la vigne véritable” (BJ); „the true vine” (RSV). Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
slavei Celui Atotputernic. s...ț Căci ea e strălucirea luminii ne’nserate, oglindă - fără urmă de pată - a lucrării lui Dumnezeu, icoana a bunătății Sale.” (BVA) De o astfel de personificare au parte și „Cuvântul Domnului” (da>ar YHWH294) și „Duhul Domnului” (ruaƒ YHWH295), cu rol similar: în creație, în călăuzirea istoriei și în chemarea unor oameni prin care Dumnezeu își realizează planul mântuitor. Semnificații de bază: revelator al lui Dumnezeu și al lucrării lui mântuitoare. 3.2.2.11.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
testis fidelis” (Vg); „le témoin fidèle” (BJ); „the faithful witness” (RSV). Apare numai în salutul autorului Apocalipsului, într-o înșiruire de titluri: „...hâr vouă și pace de la Cel care este și care era și care vine și de la cele șapte duhuri care sunt înaintea tronului lui și de la Isus Hristos, Martorul credincios, Întâiul-născut din morți și Stăpânitor peste regii pământului.” (1,4-5) Deși „Martor” e nume divin și în Vechiul Testament 297, aici sensul nu este juridic, ci, în spiritul întregului Nou Testament
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fie „Mare Preot”, în textele liturgice catolice și în traducerea Cornilescu, utilizată de protestanți. 3.2.2.14.3. paráklQtos: „mângâitoriu” (SC); „Mângăitoriu” (Blaj); „Mijlocitor” (cu notă: „Substantivul parákletos din Noul Testament: în relație cu Fiul = Mijlocitor; în relație cu Sfanțul Duh = Mângâietor. Termenul în sine desemnează o persoană pe care o chemi în ajutor șgr. para-kaléÄ, „a chema lângă”ț: avocat, apărător, intercesor, consolator”) (BVA); „mijlocitor” (G-R); „Mijlocitor” (BS, C); „advocatum” (Vg); „avocat” (BJ); „advocate” (RSV). Acest nume, cu care Isus
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sine desemnează o persoană pe care o chemi în ajutor șgr. para-kaléÄ, „a chema lângă”ț: avocat, apărător, intercesor, consolator”) (BVA); „mijlocitor” (G-R); „Mijlocitor” (BS, C); „advocatum” (Vg); „avocat” (BJ); „advocate” (RSV). Acest nume, cu care Isus îl desemnează pe Duhul Sfânt în Ioan 14-16, apare o singură dată cu referire la Hristos, în 1In 2,1: kaì eán tis hamártQi, paráklQton échomen pròs tòn patéra IQso¤n Christòn díkaion, „și dacă păcătuiește cineva, avem un apărător la Tatăl, pe Isus Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ne spune de ce trebuie tradus diferit acest nume, în funcție de cel la care este referit. În În 14,16-17a, Isus le făgăduiește ucenicilor: „Îl voi ruga pe Tatăl, și alt Apărător (paráklQtos) va va da, ca să fie cu voi în veci: Duhul Adevărului...” Când le spune, în cuvântarea de rămas bun, că vor primi „alt paráklQtos”, afirmă implicit despre sine că le-a fost până acum paráklQtos. E drept că s-a creat o tradiție, probabil influențată de context, de a traduce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
persoană care răspunde de o Biserică locală, fie pentru transferarea lui. În contextul dat, „Veghetorul” sau „Purtătorul de grija” ni se par soluțiile de traducere cele mai adecvate. 3.2.3. Nume pneumatice 3.2.3.1. tò pne¤mă: „Duhul”. Pne¤mă Kyríou, care traduce ebraicul ruaƒ YHWH, nu este perceput, în Vechiul Testament, ca persoană dumnezeiasca, ci doar ca o forță divină care, coborând asupra anumitor oameni (judecători, profeți, regi), îi face capabili de fapte extraordinare sau le inspiră cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
el însuflețește și trezește la viață oasele uscate. Revărsarea lui asupra întregului popor al lui Israel face parte din profețiile mesianice (Is 32,15; 59,21; Ez 36,27, Zah 12,10 etc.). Fiind al lui Dumnezeu, el este sfânt: „Duhul tău cel sfânt (ruaƒ qadeška, LXX: tò pne¤mă tò hágión sou) nu-l lua de la mine”, spune psalmistul (Ps 51,13). În Noul Testament, este o persoană distinctă, desi nedespărțita, de „Tatăl” și de „Fiul”, în unică dumnezeire trinitara. În
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
iar alteori, tò pne¤mă tò hágion, acesta fiind și numele lui cel mai răspândit în epistolele apostolice și care apare și în Mt 1,18. Alte sintagme în care apare îi precizează personalitatea: - tò pne¤mă to¤ patròs hymÄÎn, „Duhul Tatălui vostru” (Mt 10,20) sau tò pne¤mă theo¤ „Duhul lui Dumnezeu” (Mt 12,28); tò pne¤mă to¤ theo¤ (1Cor 2,14; 3,16; 7,40); tò pne¤mă tò hágion to¤ theo¤, „Duhul cel Sfânt al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]