19,061 matches
-
din specia de stejar pedunculat ("Qercus robur" - cu vârste de peste 150 de ani și înălțime de cca. 35 de m), mediu prielnic de cuibărire pe perioada verii a unei comunități păsări migratoare din specia stârcu cenușiu ("Ardea cinerea"). La nivelul ierburilor, primăvara înflorește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), specie floristică declarată monument al naturii. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
Cearcănului") și căldări glaciare (partea nordică a "Vârfului Jupania"), cu sectoare de pășuni de munte, păduri de conifere și jnepenișuri ("Cornul Nedeii, Cearcănul Mestecăniș"); cu o mare diversitate de floră și fauna apecifică Orientalilor. Floră este alcătuită din arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice cu exemplare de: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,55%). Pentru 2,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Bărăganul este cea mai întinsă și cea mai tipică zonă de stepă. Originea etimologică a cuvântului Bărăgan este de câmp întins de ierburi, uscat și nelocuit, iar în limba turcă după C.C. Giurescu, înseamnă vârtej, furtuna, vifor. Din epoca pietrei ori a fierului nu s-au găsit urme în mod direct și oficial. Din amintiri bătrânii satului spun că lângă movila Bran, la
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
3 hectare. Aria protejată se află pe versantul nordic al Ignișului, la confluența pârâului omonim cu râul Vlășinescu și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu specii de: molid ("Picea abies"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), mesteacăn ("Betula nana") brădișor ("Lycopodium selego"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), roua cerului ("Drosera rotundiflora" - specie insectofagă), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), brădișor ("Lycopodium selago") sau
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar vara bate austrul din vest
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
hectare. Aria protejată se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară - Munții Maramureșului. Parcului Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văii) bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi; ce adăpostește, conserva și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de fauna sălbatică (reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejată la nivel local său european. Parcul include patru rezervații naturale de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). Flori și ierburi La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște sau de stâncărie (relicte glaciare, endemice, vasculare) cu specii (dintre care unele protejate prin lege) de: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). Flori și ierburi La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște sau de stâncărie (relicte glaciare, endemice, vasculare) cu specii (dintre care unele protejate prin lege) de: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), curechiul de munte
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua cerului ("Drosera rotundifolia" - relict glaciar) și foaie-grasă ("Pinguicula alpina"). Alte specii de ierburi și flori semnalate în arealul parcului: narcisa ("Narcissus radiiflorus"), ghințura ("Gențiana clusii"), țăpoșica ("Nardus strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
sa fii condus", „O carte pentru Valea Plopului”. În 1997 a obținut Marele Premiu al Asociației Scriitorilor din Iași, și locul I la concursul de povești "Ion Creangă", singura competiție de acest gen din țară. Povestea premiată, "Floarea înțelepciunii și iarba puterii" a fost publicată în 1998 la Editura Junimea, într-un volum colectiv, apoi in volum in 2002. Povestea care a dat numele volumului și care a fost premiată de Asociația Scriitorilor din Iași este preluată de majoritatea site-urilor
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
basme și 28 ilustrații. Textele propuse de se înscriu în genul basmelor culte, temele și personajele sale fiind cu totul noi în literatura de gen din România. Petre Crăciun ne poartă prin împărăția unde Floarea înțelepciunii este mai importantă decât Iarba puterii, ne ține cu inima la gură în lupta pe care Victoraș o duce cu Vrăjitorul Talpă-Neagră pentru a readuce Adevărul în țara unde Minciuna se înstăpânise de o vreme, ne emoționează atunci când ne oferă o perspectivă personală despre apariția
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
mai celebrii fiind Guillaume Tirel. Odată cu Revoluția Franceză, obiceiurile culinare s-au modificat prin viziunea unor maeștri bucătari ca Pierre François La Varenne și a bucătarului lui Napoleon Bonaparte, Marie-Antoine Carême care au început utilizarea sistematică a mirodeniilor și a ierburilor aromatice. a fost codificată în secolul al XX-lea de către Auguste Escoffier această culegere devenind un punct de referință în bucătăria modernă, ceea ce este cunoscut astăzi ca haute cuisine (în fr. grande cuisine), reprezentând azi nu numai un obicei alimentar
Bucătăria franceză () [Corola-website/Science/326101_a_327430]
-
arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), toporași ("Viola odorata") , obsigă ("Bromus mollis L.") sau
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
de răul Prut, fluviul Dunărea , lacuri și bălti naturale sau amenajate piscicol și, cele forestiere. Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
portbagaj o geantă în care se aflau bustul și o sumă importantă de bani. Tinerii se cazează la o pensiune de pe litoral și găsesc suma de bani și bustul. Jucându-se, ei sparg bustul, ale cărui resturi le aruncă în iarba din curte. Câinele Faust, luat cu ei odată cu mașina, găsește în iarbă printre resturile bustului un inel cu o piatră verde. Inelul ajunge la Miki. Banii sunt ascunși în mașina de spălat, iar cei patru își fac vise cu privire la ce
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
de bani. Tinerii se cazează la o pensiune de pe litoral și găsesc suma de bani și bustul. Jucându-se, ei sparg bustul, ale cărui resturi le aruncă în iarba din curte. Câinele Faust, luat cu ei odată cu mașina, găsește în iarbă printre resturile bustului un inel cu o piatră verde. Inelul ajunge la Miki. Banii sunt ascunși în mașina de spălat, iar cei patru își fac vise cu privire la ce vor face cu banii în posesia cărora intraseră. În timp ce se aflau într-
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
de echipă în care o echipă de jucători încearcă să înscrie goluri prin lovirea sau împingerea unei mingi în poarta echipei adverse, prin utilizarea croselor. Acesta este mai cunoscut pur și simplu ca „hochei”, cu toate acestea, numele hochei pe iarbă este utilizat în țările în care cuvântul de hochei este, în general rezervat pentru o altă formă de hochei, cum ar fi hochei pe gheață sau hochei pe stradă. Hocheiul pe iarbă are mai multe turnee internaționale regulate atât pentru
Hochei pe iarbă () [Corola-website/Science/326205_a_327534]
-
ca „hochei”, cu toate acestea, numele hochei pe iarbă este utilizat în țările în care cuvântul de hochei este, în general rezervat pentru o altă formă de hochei, cum ar fi hochei pe gheață sau hochei pe stradă. Hocheiul pe iarbă are mai multe turnee internaționale regulate atât pentru bărbați cât și pentru femei. Acestea includ: Jocurile Olimpice, Jocurile Commonwealth-ului, Campionatul Mondial de Hochei, Hockey Champions Trophy și Hockey Junior World Cup. Federația Internațională de Hochei (FIH) este forul mondial. Organizează Campionatul
Hochei pe iarbă () [Corola-website/Science/326205_a_327534]
-
aflate în bioregiunea alpină aflată în sudul Munților Căpățânii. Flora rezervației este constituită din arbori specifici pădurilor de foiose (predominant fag din specia "Fagus sylvatica") și coniferelor (brad din specia "Abies alba"), specii de arbusti și plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
fie îngrijit de o „mamă” - robot. Sortit să devină ființă perfectă, înarmat cu cunoștințe universale proiectate pe pereții navei, el crește în confort artificial și lipsă de afecțiune. Imaginile pământești îl tulbura pe ciudatul pasager care simte dorința să pipăie ierburile și să țină de mână o fată... Eseu umoristic, cu un Gopo în plină formă, demonstrând că nu întotdeauna știința dezumanizează. Din păcate, filmul e hibrid, ezitând între două direcții ale narațiunii: cea principală, a „Homunculului” rupt de Terra impură
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", se întinde pe o suprafață de 7,10 hectare, reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricolă de larice ("Larix decidua"), precum și pentru mai multe specii ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata") albăstriță ("Centaurea coziensis") sau cimbrișor (din
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]