19,069 matches
-
în Bălăuca, Eminescu și-o imaginează mai întâi pe Veronica în postura compromițătoare a unei femei ușoare, însă cu suflet curat, care se sinucide din cauză că nu poate suporta rușinea de a fi "privită" ca o prostituată. În vis, poetul își mărturisește dragostea, pentru a o "ucide" apoi pe femeia care "i se dăduse fără nici o oprire", și care n-a putut suporta rușinea provocată de cuvintele grele ale portăresei (Sehen Sie noch eine Dirne): "sticluța de veronal venise la timp să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de văzut în ce măsură textele acestea conving sau nu (și) ca literatură. 2.4. Spre alt tip de "roman", în căutarea epicului pur Într-o scrisoare din 28 iulie 1934, dată la care abia isprăvise primul roman din ciclul eminescian, Lovinescu mărturisea: "Pornit la 9 iulie, romanul meu și-a isprăvit traiectoria azi 28. [...] E un record. Are un început viu, de-a dreptul din miezul lucrurilor, și un sfârșit pregnant, adevărat sfârșit, nu așa cum plănuisem, cu scene de natură biografică. E
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
are punctul său de plecare în excitațiile externe sau interne". Ca atare, "nu plângem pentru că suntem triști, ci suntem triști pentru că plângem" (vezi capitolul " Expresia, principiu de creație a ideilor", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 272). 40 Lovinescu mărturisea (pe 10 sept. 1932) că a rescris ulterior romanul care, involuntar, într-o primă variantă, luase forma "ficțiunii romanțate": "După 2 luni de activitate intensă, împinsă în unele zile până la 14 ore de lucru pe zi. Am isprăvit romanul autobiografic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1935: "Fac o reconstituire psihologică; pentru aceasta îmi trebuie oarecare fapte reale, adevărate repere, între care să pot întinde plasa unor situații și evenimente fictive, inventate pe de-a-ntregul, care să aibă însă caracterul verosimilității [...] Veronica e o ocazie; și mărturisesc că aș fi preferat o femeie anonimă"; "[...] ceea ce am urmărit e numai adevărul psihologic și creația unui Eminescu viabil și integral în care scop i-am atribuit fapte și vorbe de o calitate și mai eminesciană decât cele pe care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
II, nr. 78, 20 sept. 1935. 202 "Cu d. E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 203 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 244. Numai romanul îmi va da iar gustul realității", îi mărturisește el Hortensiei Papadat Bengescu într-o epistolă datată 2 august 1932, pentru ca, doar câțiva ani mai târziu (pe 12 mai 1935), să i se destăinuie iar: "Romanul meu [...] e ceva organic și predestinat (s.n.). Aș mai vrea să-i introduc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S. cartografiază traseele ascunse prin care lirismul epic, cu ecouri din Walt Whitman, transformă realitatea într-o configurație hieratică, după cum mărturisește în Ipostază: „Mai pot să mă reîntorc neauzit ca un șarpe, / Domol ca o arătare lunară plutind peste lanuri de porumb / Când în lumina cenușie cârtițele își fac rugăciunea”. SCRIERI: Pentru a iubi, București, 1967; Așteptarea coralilor, București, 1970; Semnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
în situații dintre cele mai diverse, totul fiind înregistrat și oferit cititorului la vedere, fără artificii narative. Autorul face dese referiri autobiografice, își explică gesturile și, în general, elementele mecanismului său retoric. Pot fi întâlnite, astfel, pasaje în care autorul mărturisește, implicit ori explicit, ce înțelege prin a povesti sau prin a scrie. În textul de deschidere, O zi din viața lui Nae Stabiliment, protagonistul „exersează”, înregistrând sunetele din jurul său, modul de a vorbi al unor navetiști dintr-un compartiment de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
iară nu să voiască a să vedea în veci cufundați în întunerecul neștiințelor și în lațurile ticăloșii. Mișcat de același impuls pedagogic superior, Gh. Asachi proclamă un ideal identic. Să studiem, căci: Atunce nu în zadar Europa ne va fi mărturisit atâtea simpatie, nu ni vor fi invitat în sânul familiei sale. Gh. Lazăr pune pe aceleași baze întreaga sa politică școlară. Numai prin însușirea unei înalte culturi după cum se exprima în Înștiințarea sa din 1818 poporul român poate: pretenderisi intrarea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fiii la învățătură, doi în Bavaria, doi la Geneva. Toți pionierii școlii românești studiază în străinătate cu scopul de a aduce luminata Evropă la ei acasă, prin introducerea sistemei sale pedagogice. Așa au procedat Gh. șincai și Gh. Lazăr, așa mărturisește și Simeon Marcovici, în calitate de profesor la Sf. Sava și mulți alții. Aceste profesii de credință se repetă în prima jumătate a secolului cu prilejul mai fiecărei festivități școlare. Noțiunea însăși de Europă luminată este un produs al acestei influențe: Cum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lor, profesori. Provenind dintr-o familie simplă, de oameni muncitori, d-na profesoară Toma (Iancu) Agripina, a demonstrat, pin viața dumneaei, că dragostea față de școală și de elevi poate fi un imbold să realizezi totdeauna mai mult. În calitate de fostă elevă, mărturisesc faptul că eu însămi sunt profesor de filosofie grație modului deosebit în care doamna profesoară Toma știa să ne dezvolte în suflet dragostea față de cunoaștere. Niciodată timpul nu era de ajuns, astfel că ne întâlneam și continuam discuțiile după orele
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
nu simplifice ceea ce este complex. Totuși, după părerea lui, a fi excesiv de clar înseamnă a sacrifica densitatea operei de dragul unei plăcute transparențe. Sceptic întrucâtva, conștient de limitele actului critic, își spune că, uneori, în fața operei mari trebuie să și taci, mărturisind, de pildă, neputința de a scrie despre Mihai Eminescu. Dă cât poate mai mult cuvântul scriitorului, se lasă călăuzit de citatul semnificativ, încât textul critic este, pe mari porțiuni, punerea în pagină a dezvăluirii de sine a autorului avut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
plimbă benign, cu luleaua În gură și cu stropitoarea În mână printre straturi. Nu Înseamnă aceasta pentru că viața (și literatură nu ies din ea) nu e o grădină olandeză. «A scrie despre ceva dăunător fără furie Înseamnă a scrie plictisitor» mărturisește Lenin. (Ă). Criticul face opera de dezvelire, de continuare a ceea ce e ascuns, nevizibil imediat. El subliniază sensibilitatea cărții, accentuază valoarea operei. Și invers, el adâncește cutele, duce la ultima consecință nepotrivirile, face să țâșnească, unde se pierdea sub Înflorituri
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dominau, În stare pură, nivelând și ignorând particularitățile, nuanțele oferite de realitatea concretă. Era o vreme când prea mult răsunau exercițiile retorice, când abstracțiunea amenința să ia locul poeziei. Ori versurile noi, pe care le parcurgem În pragul acestui, Mai mărturisesc, alături de atâtea alte Înfăptuiri cu care este Întâmpinată sărbătoarea, un pas Înainte În câmpul poeziei. Pentru că În ele nu se opun concepte goale, cuvinte foarte generale despre vremea care a trecut și despre cea care se naște, ci se zugrăvește
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reproducem integral - ca expresie relevantă nu numai a gândirii șablonarde ci și a literaturii și criticii creatoare: „Romanul lui Eusebiu Camilar nu este o simplă apariție În vitrine, un simplu eveniment literar. Mii de cititori au simțit și și-au mărturisit emoția puternică după citirea acestei cărți. Fără Îndoială, NIMENI nu a Închis volumul ca după orice lectură, pentru ca apoi să-și vadă de treburile curente. Cartea Îl urmărește, Îl preocupă. Unii cititori au recunoscut fapte și oameni. Alții le-au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întregime și nici nu poate fi altfel (Ă). În prima versiune a piesei unul din personaje, Ianco, moare. - De ce-l omori, tovarășe? - m-a Întrebat unul. E doar de-ai noștri. Nu crezi că s-ar putea Îndrepta cu ajutorul nostru? Mărturisesc că Întrebarea aceasta m-a zguduit și mi-am dat seama că am făcut o greșeală de fond. Firește am schimbat acțiunea În așa fel Încât, Ianco, un miner slab, inconștient la Început, ajunge până la urmă să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dovedit nu numai creșterea interesului și a dragostei pentru literatură și artă a maselor, dar și adâncimea și siguranța judecății critice, justețea și sănătatea criteriilor lor estetice. Scriitorii care au avut asemenea Întâlniri cu masele cititoare n-au ezitat să mărturisească, - unii cu mare surpriză - substanțiala și revelatoarea contribuție a acestei critici de masă la munca și orientarea lor viitoare. Dincolo, În rândul specialiștilor, articolul din Scânteia nr. 1300 (Spre un nou avânt al creației literare) În care se lua poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ne-am Întâlnit acolo o echipă de gazetari trimiși din toate redacțiile marilor ziare din Capitală În frunte cu Scânteia, tovarăși de la Agerpres și Radio, apoi poetul Dan Deșliu, trimis și el de Scânteia (Ă). Răspunsurile celor din boxă (Ă) mărturiseau crime Înspăimântătoare. Mărturiseau ura Împotriva regimului nostru de democrație populară. (Ă). În vreme ce Lazăr Cernescu a fost eroul minunatei balade a lui Dan Deșliu, Ion Munteanu a fost eroul nuvelei mele”. (Ion Jura - n.n.). Nuvela Bijuterii de familie publicată În volum
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acolo o echipă de gazetari trimiși din toate redacțiile marilor ziare din Capitală În frunte cu Scânteia, tovarăși de la Agerpres și Radio, apoi poetul Dan Deșliu, trimis și el de Scânteia (Ă). Răspunsurile celor din boxă (Ă) mărturiseau crime Înspăimântătoare. Mărturiseau ura Împotriva regimului nostru de democrație populară. (Ă). În vreme ce Lazăr Cernescu a fost eroul minunatei balade a lui Dan Deșliu, Ion Munteanu a fost eroul nuvelei mele”. (Ion Jura - n.n.). Nuvela Bijuterii de familie publicată În volum, spre sfârșitul anului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mille, Gheorghe din Moldova, satirizează ipocrita morală a familiei burgheze și glorifică suferințele prostituatei, luată În această epocă drept simbol al demnității umane călcată În picioare de o societate bazată pe inechitate socială, pe exploatare. (Ă). Această agitație culturală, respectul mărturisit pentru prima dată sub forma aceasta, pentru munca intelectuală, crează În mase o adevărată emulație culturală. Acest lucru are ca rezultat nu numai ivirea unei serii Întregi de intelectuali legați prin activitatea lor de clasa muncitoare, dar și a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În cele de mai sus că el a izbândit În mare măsură. De la Întâlnirea În pământuri dominată În mare parte de naturalism, până la Ana Roșculeț imagine a vieții muncitorești din fabricile țării noastre În care găsim numeroase elemente realiste - mobilizatoare - mărturisind tendința viguroasă spre o politică de partid În literatură, Marin Preda a parcurs cu succes un drum lung. Scriitorul a atacat o temă nouă În literatura noastră: creșterea și educarea de către partid a elementelor Înapoiate, ținute În beznă de regimul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se dezvoltă fără Încetare. (Ă). În același timp, forțele imperialiștilor scad. (Ă). În această luptă, scriitorii sunt chemați la un post de seamă (Ă) ei s-au alăturat efectiv luptei pentru pace. Operele oglindind alăturarea aceasta, abundă. Scânteia, Contemporanul, Flacăra mărturisesc elanul creator al poeților. De asemeni, câteva antologii dedicate, printre care cea din urmă, Luptăm pentru pace, cuprinde cel mai numeros și cel mai semnificativ material. Un luminos tablou al viitorului fac toți acești poeți (V. Nicorovici, V.I. Bârna, Maria
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scriu despre voi?» (Ă). Sunt mape Întregi, mape voluminoase care păstrează Între coperțile lor, scrisori bogate În idei și sugestii. (Ă). 0 foarte frumoasă scrisoare este aceea a pionierilor din Unitatea nr. 2, Școala 42 din București (Ă). După ce Își mărturisesc bucuria resimțită În fața unor cărți ca Cei trei voinici de Al. Corodar sau Nodul pământului de Elena Năstase, În fața poeziilor lui Marcel Breslașu sau Veronica Porumbacu, dar mai cu seamă În fața minunatelor cărți sovietice care le ajută să cunoască viața
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Baconsky este oscilarea lui permanentă Între formalism și realism. (Ă). Contactul cu realitățile noi, cu partidul, cu ideologia clasei muncitoare, ajutorul primit de la redacția Scânteii, i-au deschis poetului perspective noi. Cu fiecare poem scris În ultimii doi ani, Baconsky mărturisește o mai temeinică apropiere de viață și de oamenii noi din țara noastră. Și străduințele poetului de a crea o poezie realistă au fost Încununate de succes. Poeme ca Balada despre Barta Iosif și ortacii săi sau La frasinii de la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În jungla capitalismului! Ce greu ne vine să ne coborâm la jargonul vostru, oglindă a ferocelor relații ce domnesc acolo, la voi. (Ă). Dacă În copilărie mă bucuram atunci când povestea Îi făcea pe oameni să vorbească În graiul jivinelor, astăzi mărturisesc că operația aceasta de tălmăcire a unui jargon animalic, reflex al unor raporturi animalice Între oameni, Îmi provoacă dezgust: dacă o fac, e numai pentru că o socotesc necesară. (Ă). Da, sărmanilor! voi puteți să mințiți, să falsificați, să provocați, să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
potrivit, dar urmele zgrunțuroase ale sudurii se simt Încă, evidente. (Ă). Până acum, În nici una din aceste direcții, M.Novicov nu a mers până la capăt; nu a Înfățișat nici acele pilduitoare exemple de sublim eroism, de solidaritate neînfrântă, despre care mărturisesc cei care au trăit viața din lagăre și Închisori; după cum nu a Înfățișat nici neînchipuitele chinuri la care erau supuși internații. (Ă). Petruț este om cu unele calități, dar și cu mari lipsuri. Așa a vrut autorul, care nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]