19,568 matches
-
agent sanitar și nici Dr. (...). Și Petre Gheorgheasa și D-na lui, Raveica P. Gheorgheasa s-au născut În satul Cotârgași, plasa Muntele, jud. Suceava pe atunci, azi Îi jud. Neamț . D-na Raveica P. Gheorgheasa trăiește În comuna Giurgița, raion Băilești, Regiunea Oltenia, oficiul poștal Portărești, la un loc cu fiul său Mihai, care este Dr., căci aici a murit Dl. Petre Gheorgheasa și tot aici a fost Înmormântat! Stă În pat D-na Raveica Gheorgheasa, de 8 ani (...). Ea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
n-o să-mi mai poată cumpăra pick-up. "Un dobitoc, mi-a spus înciudată, s-a găsit să reclame că ouăle sînt stricate..." La care eu, zîmbindu-i cu candoare, i-am replicat: "Dobitocul ăla am fost eu". Acum, "musafira" servește la raionul de pîine. Îmi face mare plăcere să cumpăr pîine de la ea: răscolește tot raftul pînă alege pîinea cea mai arsă și mi-o dă. Eu, politicos, îi mulțumesc și-i las cinci bani drept bacșiș. Alteori, îi las și pîinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
acoperind marea cu privirea ei senină... În alimentara se face curățenie. Casierițele numără banii, vînzătoarele duc marfa în frigidere, în timp ce ultimii cumpărători, destul de mulți pentru ora asta (sînt muncitoare și muncitori veniți din schimbul doi de la combinat), mai circulă între raioanele de salamuri și brînzeturi: nici nu-mi vine să mă uit la raioanele astea! Cum m-aș descurca dacă n-ar fi cantina combinatului?!... Scot o bancnotă de cinci lei din buzunar și-o pun pe tejgheaua raionului de pîine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
banii, vînzătoarele duc marfa în frigidere, în timp ce ultimii cumpărători, destul de mulți pentru ora asta (sînt muncitoare și muncitori veniți din schimbul doi de la combinat), mai circulă între raioanele de salamuri și brînzeturi: nici nu-mi vine să mă uit la raioanele astea! Cum m-aș descurca dacă n-ar fi cantina combinatului?!... Scot o bancnotă de cinci lei din buzunar și-o pun pe tejgheaua raionului de pîine. O franzelă, vă rog! Mai proaspătă dacă aveți, spun eu, gîndindu-mă la ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
circulă între raioanele de salamuri și brînzeturi: nici nu-mi vine să mă uit la raioanele astea! Cum m-aș descurca dacă n-ar fi cantina combinatului?!... Scot o bancnotă de cinci lei din buzunar și-o pun pe tejgheaua raionului de pîine. O franzelă, vă rog! Mai proaspătă dacă aveți, spun eu, gîndindu-mă la ce-aș putea să mai cumpăr ca să mănînc seara asta; ceva ușor, să nu mă apuce durerea de stomac după atîtea ore în care stomacul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
rafturi, tocmai în magazie, peste niște borcane de iaurt, care fac un zgomot strident. Întind apoi mîna și-o înșfac pe vînzătoare de piept, trăgînd-o peste tejghea, în timp ce-i strig printre dinți: La închisoare era locul tău, criminalo, nu la raionul de pîine! O mai trag încă puțin peste tejghea, o văd cum își mărește ochii plini de groază, apoi îi dau drumul, repezind-o, amenințînd-o cu degetul arătător, în timp ce-i șoptesc apăsat, cu ură: Crimă cu premeditare! Trei sute de mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Criminalo! În murmurul general din magazin, printre voci, aud și una: "e inginerul Vlădeanu, de la noi de la combinat" iau bancnota de pe tejghea și mă întorc spre ușă, să ies. Ce s-a întîmplat? întreabă spre vînzătoare, în urma mea, unul de la raionul de carne. Nu știu, nu-l cunosc, spune vînzătoarea cu vocea pierdută. Chiar nu mă cunoști?! întorc eu privirea spre ea. Nu de la tine am aflat de hoția cu ouăle, înainte de-a fi puse în vînzare?! Ia adă-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mirositoare și slobodă la gură. Nu o interesau oamenii, ar fi făcut ori ce să nu se atingă de ei. Acum însă, da, era bine ales momentul, după sărbători magazinele sunt pustii, își putea permite să umble în voie pe la raioane, zâmbindu-le vag și îndepărtat vânzătoarelor care se grăbeau să o salute și trecând mai departe, și mai departe... La raionul de pantofi se trezi însă că este interpelată grosolan de vânzătoare. — Clara! Clara Martin! strigă vânzătoarea, voioasă și familiară
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
însă, da, era bine ales momentul, după sărbători magazinele sunt pustii, își putea permite să umble în voie pe la raioane, zâmbindu-le vag și îndepărtat vânzătoarelor care se grăbeau să o salute și trecând mai departe, și mai departe... La raionul de pantofi se trezi însă că este interpelată grosolan de vânzătoare. — Clara! Clara Martin! strigă vânzătoarea, voioasă și familiară. Nu mă recunoști? Sunt Leni! Am fost colege de liceu! Doamna Ionescu se opri locului, stânjenită de vociferarea stri dentă care
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
din cap cu un alt surâs strălucitor, spunând că se grăbește, dar că va trece negreșit în zilele următoare pe la ea, și îi ceru numărul de telefon al Georgianei. Apoi își luă rămas-bun de la Leni și se îndreptă hotărâtă spre raionul de porțe lanuri, să caute un set frumos de cafea. Imediat ce ajunse acasă, controlă bucătăria și răsuflă ușurată: totul revenise la normal în lipsa ei, nu mai vedea nici un ciob și nici o urmă de cafea pe jos. Puse mâna pe telefon
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
caute și pentru ea niște discuri cu muzică progresivă. Dar acum îi cam trecuse cheful de cumpărături. Era în continuare agitată. Nu avea nici un chef să se plimbe prin magazin, riscând să dea iar ochii cu Leni. Se duse la raionul de muzică și puse mâna pe primele albume de operă pe care îi căzură ochii, uitând să mai caute vreun disc de muzică progresivă. Simțea că nu are aer în magazin și că trebuie să iasă cât mai repede. Aruncă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tragem brazde lațe În jurul lanului În flécéri! - Sé fim mai veseli decît albinele! - Ca niște hîrciogași! Sé apérem de peste tot, din géuri, holdele patriei sé le salvém! - Sé umplem podurile cu gréunțe! - Ambarele! - Pivniță și dulépioarele! - Hudițele! - Satele și oréșelele! - Raioanele! - Sé nu ne paré réu! - Cé am murit degeaba! - Nu! - Niciodaté! Își vézu țară din autobuz. Era frumoasé, dar tristé. Era frumoasé pentru cé avea copaci frumoși care Înfloriseré În séptémîna aceea peste tot și de departe seménau cu niste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe care o scoase Învelité Într-o gazeté din torbé. Pe urmé Îl prinde pe Vasilii Gavrilovici cum scoate cuiele și furé sticlă de la geam și-l duce pîné la Marin Gheorghevici și-l pun În motocicleté și... drept la raion! Vin nu-și va lua cu el Alexandr Timofeevici. Nu se poate. Nu era bine sé se consume vin și nici alté béuturé alcoolicé la serviciu. Alexandr Timofeevici știa asta foarte bine. Iar serviciul lui Alexandr Timofeevici, o daté cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
serviciu, moașă și medic mamoș. Toată lumea îi spunea Andonoaiei, „moașa” ceea ce o umplea de mândrie. Pentru toate serviciile ei primea 150 de lei pe lună ceea ce era o sumă la ora ceea mai ales într-un sat pârlit de la marginea raionului Vaslui. Mai completa ea din rațiile care ar fi trebuit să le dea la femei, fiindcă în mod normal ar fi trebuit să facă și mâncare acolo dar oamenii din sat aduceau ei ce era nevoie și în primul rând
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
GRIGORE DRĂGAN n. 1951 Născut sat Seliște, raion Nisporeni Republica Moldova, studii: Facultatea de Filologie a Universității de Stat Moldova, Profesie: bibliograf epigramist, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a publicat 7 volume proprii de umor și este cuprins cu aforisme maxime, epigrame în 19 culegeri / antologii de
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
împlinită doar în prezența celorlalți, o făceau să le caute în continuare tovărășia. Natură inspirată, de altfel, deoarece, la un moment dat, prezența Emei îi fu Luanei de ajutor. Se aflau în magazinul universal când, îmbulzeala cumpărătorilor la un anumit raion, le făcu să se apropie. Din spatele draperiilor de pluș, ce mascau intrarea în magazii, vânzătoarele dădeau la iveală covoare persane. Oamenii se repezeau călcându-se în picioare, stârnind un vacarm și o înghesuială de proporții alarmante. Sanda trase fetițele spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
făcu să se încleșteze de obiectul de sub ele și să aștepte, nerăbdătoare, întoarcerea mamei. Li se păru că trec ore, zile, ani, că Sanda nu va mai reveni vreodată și ele vor rămâne încremenite pe locul datoriei pentru vecie. Când raionul începu să se golească, prin plecarea fericiților câștigători de "trofee", cei mai puțin norocoși căutară disperați în jur. Unul dintre ei văzu fetițele. Ce faceți aici? O așteptăm pe mama. Și unde e mama voastră? La C.E.C., să scoată bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dădu peste un costum de in acceptabil, în nuanța ei preferată de bej, pe care îl cumpără de îndată împreună cu vreo șase bluze albe scrobite. Nu era foarte interesant, știa asta. Dar era mai sigur așa. Apoi se îndreptă spre raionul de încălțăminte, de unde își alese o pereche de pantofi Marc Jacobs care să se asorteze la costum. Lui Darcey îi plăceau pantofii scumpi. Sigur că nici pe aceștia nu și-i cumpăra în culori foarte tinerești, dar tocurile îi plăceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Atunci nu ne dădeam seama și, poate, până am mai crescut, luam totul ca un ”joc” la care trebuia să participăm. În toamna anului 1953, am ajuns la școala din localitatea Trușești, un sat mai răsărit de pe malul Jijiei, devenit raion. Am început clasa a VII-a, o clasă mică, ce cuprindea 17 băieți. Eram în clasa a VII-a B. Exista și o clasă VII-a A, formată numai din fete. Aici m-am împrietenit cu Ion Neghină, coleg cu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a promis ca recompensă un coniac ! Zis și făcut ! Într-o după-amiază, noi, cei patru colegi de cameră (Jimmy, Paul, eu și Georgică), am mers la magazinul “Iașul”, case se găsea unde se află acum “Casa cărții”. Acolo era un raion cu costume bărbătești, iar vânzător era un evreu tare de treabă. După mai multe încercări, am găsit costumul potrivit. Georgică era în culmea fericirii pentru că, la conformația lui, greu putea găsi un costum ”de gata” care să i se și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a forurilor decizionale ale Uniunii Europene. Euroregiuni. Proiectele desfășurate în cadrul Instrumentului European de Vecinătate și Cooperare, condiționate de participarea unor parteneri din cel puțin două state, unul membru al Uniunii și altul vecin nemijlocit al acestuia, se desfășoară în cadrul euroregiunilor. Raioanele Republicii Moldova sunt cuprinse în trei astfel de structuri: - Euroregiunea „Dunărea de Jos”; - Euroregiunea „Prutul de Sus”; - Euroregiunea „Siret - Prut - Nistru”. Proiecte desfășurate sau aflate în curs de desfășurare. După cum arătam anterior, Programul Operațional Comun România -Ucraina - Republica Moldova are alocat
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
România și Ucraina”, semnat la 2 iunie 1997. Acordul de constituire a Euroregiunii „Prutul de Sus” a fost semnat pe 22 septembrie 2000 la Botoșani. În 2010 Președinția Euroregiunii este exercitată de către Consiliul Județean Suceava. Cuprinde județele Suceava și Botoșani, raioanele Bălți și Edineț și regiunea Cernăuți. Printre obiectivele principale ale acestei structuri se numără conferințe științifice pe tema relațiilor interetnice și protecția mediului, schimb de experiență în domeniul administrativ și economic, crearea traseului turistic „Prutul de Sus”, dezvoltarea infrastructurii rutiere
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
Asociația reunește, ca membri fondatori, cei 20 de membri ai Euroregiunii. Obiectivul principal îl reprezintă absorbția de fonduri pentru implementarea de proiecte și gestionare a fondurilor. Sediul Asociației este la Iași.. Euroregiunea cuprinde județele Iași, Neamț și Vaslui și 18 raioane din Republica Moldova (Anenii Noi, Basarabeasca, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Dubăsari, Florești, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni. Președinția Euroregiunii este exercitată de Consiliul Județean Iași. De asemenea, au fost semnate acorduri de colaborare cu regiuni
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
antreprenoriat între femeile din România și cele din Republica Moldova, susținerea nor seminarii. * „Asociația Regiunilor de frontieră din Moldova și stabilirea unei rețele a actorilor din sectorul public și privat implicați în inițiativele socio- economice regionale și transfrontaliere”, implementat de Primăria Raionului Ungheni și Consiliul Județean Iași în anul 2006. * Constituirea Centrului de Arte și Meșteșuguri Tradiționale, la care au participat, în 2008, Consiliul județean Iași, Consiliul Raional Ungheni. * „Semnalizarea obiectivelor turistice de interes regional din județul Iași”, implementat de Consiliul Județean
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
prin Programul de Vecinătate România - Republica Moldova 2004 - 2006, având drept parteneri Consiliul raional Soroca, Consiliul Județean Vaslui, Direcția Generală de Asistență Socială și protecția Copilului Vaslui, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Soroca, ONG „Casa Speranțelor” și ONG „Viitorul” din raionul Soroca, la care au participat persoane în vârstă găzduite de Centrul „Acasă” din Bădiceni, raionul Soroca, și ai Centrului „Împreună” din com. Giurcani, județul Vaslui, prin care s-a urmărit sensibilizarea a cel puțin 30.000 de persoane din raionul
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]