19,336 matches
-
vorbește despre oameni: Oamenilor, după ce mor, le rămân cele pe care nu le nădăjduiesc și nici nu le bănuiesc (Heraclit, Fragm. 27, Diels). Pavel scrie dumnezeiește romanilor fără ocol: Necazul aduce răbdare, răbdarea încercare, încercarea nădejde, iar nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 3-5). Răbdarea este pentru nădejdea cea viitoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXII, 144.2.-144.3., 145.1., în PSB, vol. 5, p. 298) „În dialogul Criton, Socrate, după ce arată că lucru de seamă nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
alta în numeroase tradiții, nu fac decît să exprime în limbaj macrocosmic tocmai experiența spirituală, procesul prin care, în microcosmosul uman, naturalul e articulat cu supranaturalul. una dintre marile teme eckhartiene, prezentă mai cu seamă în Cuvinte de învățătură (în rom., Meister Eckhart, Despre omul nobil, cupa din care bea regele. Tratate, traducere și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în predicile germane. Cum e posibil un altceva față de realitatea densă, atotcuprinzătoare a divinului? se întreabă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Ieronim Șerbu, RL, 1972, 51; Corbea-Florescu, Biografii, I, 225-232; Nicolae Manolescu, „Vitrina cu amintiri”, RL, 1974, 3; Popa, Dicț. lit. (1977), 545; George, Sfârșitul, III, 229-232; Micu, Scurtă ist., III, 11, 70, 325; Popa, Ist. lit. I, 967; Dicț. scriit. rom., IV, 448-449. D. Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Adriana Iliescu, Fantezie și cultură, RL, 1989, 36; Constantin Crișan, Simbolistică și misteriologie, ST, 1991, 9; Paul Miclău, Definitivarea lui Toma, LCF, 1998, 45; Aurelian Titu Dumitrescu, Când memoria devine iluzie, VR, 1999, 1-2; Micu, Ist. lit., 414; Dicț. scriit. rom., III, 34-36; Titus Vâjeu, Un recital baroc al memoriei, „Diplomat Club”, 2003, 2. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Stancu, Le Nu-pieds, Paris, 1951; Eusebiu Cămilar, Dans le brouillard, pref. Louis de Villefosse, Paris, 1952; Leș Premièrs poèmes de Tristan Tzara, suivis de cinq poèmes oubliés, Paris, 1965; Anthologie de la poésie roumaine, Paris, 1968. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 448-450; Șasa Până, Claude Sernet, ,,Unirea”, 1948, 153; Eugen Jebeleanu, Claude Sernet, CNT, 1968, 13; Șerban Cioculescu, La moartea poetului, GL, 1968, 14; Ștefan Roll, Ospățul de aur, pref. Al. A.Philippide, București, 1968, 235-237; Piru, Varia, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
văduvi, divorțați sau necăsătoriți. Ei sunt mai degrabă angajați și nu sunt persoane în vârstă (probabil, unii dintre acești indivizi vor deceda în anii ce urmează). În privința naționalității, se constată că maghiarii sunt mai predispuși să rămână în gospodărie, iar romii sunt mai degrabă mobili. O problemă semnificativă o reprezintă gospodăriile sărace, predispuse să aibă membri care se mută. Nu putem oferi o explicație pertinentă, dar este probabil să se întâmple acest lucru deoarece gospodăriile de acest fel sunt suprapopulate (există
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
style font='12123'></style></styles>2003</YEAR><TITLE><styles><style font='12123'></style></styles>Sãrãcia în Oradea. Studiu de diagnozã.</TITLE><PUBLISHER><styles><style font='12123'></style></styles>Universitatea din Oradea
Institutul Social Român filiala Bihor</PUBLISHER></MDL></Cite></EndNote>(Chipea et al. 2003, 2004). Cercetarea a vizat, printre altele, următoarele obiective: stabilirea unor praguri ale sărăciei - aplicabile la condițiile municipiului Oradea; stabilirea numărului de gospodării și de persoane sărace din municipiu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2002 se constată că în Fetești trăiesc 18 minorități etnice, cu efective variabile. În 1930, ponderea acestora era de aproximativ 3%, în 1992 de 3,9%, pentru a ajunge în 2002 la 4,8%. Minoritatea cea mai numeroasă o reprezintă romii (țiganii) care, datorită unei rate a natalității mult mai ridicate în comparație cu celelalte etnii, au cunoscut o creștere rapidă de la 157 persoane în 1930, la 1.294 în 1992 și 1.508 în 2002. În realitate, numărul romilor din localitate este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câțiva evrei, turci, aromâni. Românii constituie populația majoritară; numărul lor a crescut de la 8.079 persoane (1930) la 33.990 (1992). Pe ansamblul orașului, ultimul deceniu a adus cu sine o ușoară creștere în rândul minorităților etnice, cu 219 persoane, romii fiinde majoritari (214) și totodată o scădere a numărului românilor cu 2.408 persoane. Pentru viitor se prevede o situație asemănătoare legată de creșterea numărului romilor și de scăderea numărului românilor și a celorlalte minorități. Credem că sunt necesare măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
țări este mai permisivă. „Am ales Spania pentru că aflasem că era singura țară din Europa unde puteam obține în termen de câteva luni permis de ședere până când reușeai, după o sentință judecătorească, să obțIi o rezidență sau să fi expulzat. Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și că ar fi suferit de pe urma faptului că erau romi.” (Bărbat, 34 ani) - migrează pentru că au anumite informații (care pot fi corecte sau nu). „Ei vin în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prietenie sau rudenie din Germania (în special cei din Transilvania), Italia sau Franța: „niște prieteni din Germania au trimis o invitație pentru a putea pleca soțul meu” (emigrantă, 27 ani); folosindu-și dreptul de a primi azil (în special pentru romi): „Prima dată am plecat în Austria. Am cerut azil politic” (emigrantă, 40); „Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și sufereau de pe urma faptului că erau romi. Eu nu am cerut același lucru pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
niște prieteni din Germania au trimis o invitație pentru a putea pleca soțul meu” (emigrantă, 27 ani); folosindu-și dreptul de a primi azil (în special pentru romi): „Prima dată am plecat în Austria. Am cerut azil politic” (emigrantă, 40); „Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și sufereau de pe urma faptului că erau romi. Eu nu am cerut același lucru pentru că eu nu sunt rom, sunt român și nu am fost persecutat” (emigrant, 33
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
plecat în Austria. Am cerut azil politic” (emigrantă, 40); „Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și sufereau de pe urma faptului că erau romi. Eu nu am cerut același lucru pentru că eu nu sunt rom, sunt român și nu am fost persecutat” (emigrant, 33); cumpărând „contracte de muncă” în Spania (afacere cam riscantă deoarece multe dintre acestea erau false): „Acum două săptămâni am fost sunat de către cineva de la organizația Crucea Roșie din Barcelona să particip
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
RL, 1969, 26; Adrian Munțiu, „Poarta destinului”, O, 1969, 9; Dumitru Micu, Laus Patriae, CNT, 1975, 6; Virgil Mazilescu, „Nestinsa uimire”, RL, 1975, 16; Emil Manu, Doi poeți: Emil Vora și Romulus Cojocaru, TR, 1975, 51; Firan, Macedonski-Arghezi, 445-465; Lit. rom. cont., I, 117-118; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 52; Micu, Ist. lit., 357; Popa, Ist. lit., II, 394; Dicț. scriit. rom., IV, 804-806; Firan, Profiluri, II, 342-344. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
uimire”, RL, 1975, 16; Emil Manu, Doi poeți: Emil Vora și Romulus Cojocaru, TR, 1975, 51; Firan, Macedonski-Arghezi, 445-465; Lit. rom. cont., I, 117-118; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 52; Micu, Ist. lit., 357; Popa, Ist. lit., II, 394; Dicț. scriit. rom., IV, 804-806; Firan, Profiluri, II, 342-344. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
11; Mircea Vaida, Actualitatea narațiunii, TR, 1979, 32; Mircea Popa, „Singurătatea unei femei frumoase”, ST, 1980, 10; Marian Popescu, „Mă propun director”, RL, 1983, 23; Ghițulescu, O panoramă, 272-275; Ion Cocora, Prefață la o piesă, TR, 1987, 12; Dicț. scriit. rom., I, 422-423; Constantin Cubleșan, Mitică din Ardeal, ALA, 2000, 519; Ștefan Cazimir, Ficțiune și realitate, ALA, 2000, 519; Ghițulescu, Istoria, 414-415. Ct.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
1996, 11; Cornel Moraru, Personajul trialogic, VTRA, 1996, 11; Adrian Cristea, Personajul ca lume, „Paralela 45”, 1997, 1; Gheorghe Grigurcu, Aventura personajului, RL, 1997, 47; Livius Ciocârlie, Rimbaud e un altul, RL, 1998, 12; Spiridon, Interpretarea, 187-190, 205-208; Dicț. scriit. rom., III, 858-861; Manolescu, Lista, III, 436-438; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 96-98. A.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
Adrian Cristea, Personajul ca lume, „Paralela 45”, 1997, 1; Gheorghe Grigurcu, Aventura personajului, RL, 1997, 47; Livius Ciocârlie, Rimbaud e un altul, RL, 1998, 12; Spiridon, Interpretarea, 187-190, 205-208; Dicț. scriit. rom., III, 858-861; Manolescu, Lista, III, 436-438; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 96-98. A.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
46; Mircea Zaciu, Lucian Blaga într-o nouă exegeză, ST, 1976, 12; Al. Piru, Lucian Blaga, poet și dramaturg, LCF, 1977, 20; Zaciu, Alte lecturi, 161-166; Cornea, Semnele, 193-197; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 167-171; Dicț. scriit. rom., II, 326-328; Cristea-Enache, Concert, 547-556; Mircea Anghelescu, „Melancolia lui Eminescu”, ALA, 2003, 670. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
LCF, 1961, 20; G. Neagu, „Războiul ascuns”, CNT, 1961, 41; Andrei A. Lillin, „Războiul ascuns”, O, 1962, 1; Georgeta Horodincă, Despre insesizabil, RL, 1981, 4; Aurel-Dragoș Munteanu, „Text și context”, LCF, 1983, 44; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 238-242; Dicț. scriit. rom., II, 790-791; Irina Marin, Revendicări, RL, 2003, 23. C.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
București, 1968, 40-46; Damian Necula, „Poezii”, VR, 1969, 10; Cornel Mihai Ionescu, Dino Campana - Cânturi și memorie orfică, RL, 1970, 43; Romulus Dianu, „Poezii”, ATN, 1971, 7; Streinu, Pagini, III, 31-33; Paul Emanuel, Între cotidian și metafizic, LCF, 1972, 14; Romul Munteanu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, „Scânteia”, 1972, 9 167; Laurențiu Ulici, „Migdalul înflorit a doua oară”, CNT, 1972, 39; Gheorghe Grigurcu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, F, 1972, 10; Doinaș, Poezie, 98-105; Grigurcu, Teritoriu, 71-75; Ilie Constantin, „Migdalul înflorit a doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Grigurcu, Ceremonie critică, VR, 1977, 12; Adrian Popescu, Poezia lui Dragoș Vrânceau, ST, 1978, 5; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți, 241-246; Zaharia Sângeorzan, Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979, 230-232; Crăciun, Confesiuni, 244; Lit. rom. cont., I, 119-122; Negoițescu, Alte însemnări, 111-112; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544; Documentar biobibliografic Dragoș Vrânceanu, Râmnicu Vâlcea, 1982; Alexandru Balaci, Eugenio Montale în românește, RL, 1983, 12; Ion Lotreanu, Ciobani vâlceni la Palazzo Vecchio
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
12; Ion Lotreanu, Ciobani vâlceni la Palazzo Vecchio, SPM, 1983, 648; Micu, Modernismul, I, 271-272; Vlaicu Bârna, Mesajul poetului, RL, 1987, 8; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 368-379; Negoițescu, Ist. lit., I, 320; Petria, Vâlcea, 419-423; Popa, Ist. lit., II, 310-311; Dicț. scriit. rom., IV, 815-818; Firan, Profiluri, II, 347-353; Zamfirescu, Istorie, II, 591-592. C. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
evrei, adică a 78% din evreii din Europa ocupată de naziști în acea perioadă. În România, deși există prejudecăți împotriva evreilor, arabilor, asiaticilor, persoanelor de culoare, precum și împotriva etnicilor maghiari, grupul care suferă probabil cel mai mult din cauza discriminării sunt romii. Cercetări sau studii realizate atât de autorități, dar și de organizații neguvernamentale (ONG-uri independente), arată că practic romii sunt confruntați cu discriminarea, fie directă sau indirectă, întrucât identitatea romă duce la un important stigmat social, țiganii (termen controversat pentru că
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
împotriva evreilor, arabilor, asiaticilor, persoanelor de culoare, precum și împotriva etnicilor maghiari, grupul care suferă probabil cel mai mult din cauza discriminării sunt romii. Cercetări sau studii realizate atât de autorități, dar și de organizații neguvernamentale (ONG-uri independente), arată că practic romii sunt confruntați cu discriminarea, fie directă sau indirectă, întrucât identitatea romă duce la un important stigmat social, țiganii (termen controversat pentru că de cele mai multe ori e folosit cu o conotație derogatorie) fiind asociați cu lenea, mizeria sau infracționalitatea. De asemenea, o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]