21,512 matches
-
de pildă, care ar fi trebuie să conducă, automat, la capturarea Inorogului) și plusează în direcția incontestabilelor calități spirituale ale măștii. Personajul său se vrea o imagine a perfecțiunii, fără a reuși să ducă această povară până la capăt; dar mă tem că este vorba de o atitudine impusă, rece, calculată, exemplară într-o doză prea mare. Nu aș paria că Inorogul este personajul cel mai reușit al cărții, deși el este, e clar, resortul tuturor întâmplărilor și cauza tuturor conflictelor. Dreptatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ferocității eficiente și neiertătoare. Imagini similare vor bântui imaginarul medieval, când fiara devine una "apocaliptică". Cantemir preferă să ignore aceste reprezentări și să atribuie masca Lupului unui personaj pozitiv, care este, după spusele lui Nicolae Iorga, "credincios față de stăpâni și temut de dușmanii acestora, un lup cu virtuți canine"5. Imaginea de fiară absolută o păstrează autorul în scenele secundare, care nu fac trimitere la personajul propriu-zis, ci doar la aspectul generic al animalului. De pildă, în descrierea templului din Cetatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această poziție față de putere ar putea să și-o asume și Lupul, dacă ar avea curajul de a-și da arama pe față și de a face publice ideile înțelepte pe care le are. Dar cum el este discret, mă tem că Vulpea supralicitează apartenența sa la doctrina cinică, ceea ce ar presupune, mai întâi de toate, o artă a revoltei exercitată în agora, care să șocheze, o frondă fățișă împotriva sistemului. Așa, Lupul se oprește la jumătatea drumului, fiind un cinic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de prima poveste a Vulpii. Nu altfel stau lucrurile în cea de a doua. Dorind să se înfrupte din caii unei herghelii lăsate nesupravegheată de stăpânul bețiv, Lupul are de înfruntat de data aceasta vitejia unui armăsar, care nu se teme și amenință să-i sfarme capul. Cum armele fizice (colții, ghearele) nu-i slujesc, prădătorul recurge la un șiretlic: îngurgitează pământ și se preface mort, iar când armăsarul îl adulmecă, se prinde de botul acestuia și îl ține captiv, până când
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pună în seamă o astfel de meteahnă. Una care a și impus conotația malefică a răpitoarei de-a lungul secolelor. În Istoria ieroglifică însă, Vulturul impune doar prin forță și rapacitate. Acestea sunt atuurile și argumentele sale: de el se tem toți (Vulpea, bunăoară, își mărturisește direct teama, care i-ar și justifica atitudinea servilă). Ca monarh absolut al păsărilor, el nu pare a avea resurse spirituale, nu intervine, nu arbitrează conflictele, nu dă dovadă de înțelepciune. Lumea Istoriei ieroglifice nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fără scrupule. Brehnacea, care, se repetă insistent, "de multe ori partea adevărului a ținea să videa"37, încearcă să poarte discuții de taină cu cei desemnați "complici" în această nedreaptă hăituire și să-i câștige de partea adevărului. Ea se teme că acesta tot va ieși la iveală, pentru că așa stă în firea lucrurilor de când lumea, de aceea nu ezită să "cobească" precipitarea intrigii către un deznodământ nefavorabil Corbului. E mult, e puțin? Atitudinea Brehnacei este una prudentă, dar, oricum, trebuie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
multe bestiare) și notând că singura scăpare a reptilelor este fuga, autorul reține ca o trăsătură a crocodilului curajul împotriva celor lași și ezitarea în fața celor care îl înfruntă fățiș: "Acest animal este plin de cutezanță împotriva celui care se teme de el, dar fuge din fața dușmanului care îi ține piept"22. O ipostază care se potrivește cum nu se poate mai bine scenei tensionate din Istoria ieroglifică. Deocamdată, scena vânării propriu-zise este dramatică, alertă, nu lipsită de imagini care impresionează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Giovanetta, la quale accrrezzi con le mani un'Alicorno, perche come alcuni scrivono, questo animale non si lascia prendere, se non per mano di Vergine." Dar deja echivalența dintre această fecioară și Fecioara Maria nu se mai face și mă tem că nici nu se mai subînțelege. 44 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 672. 45 Idem, p. 673. 46 Jean-Pierre Jossua, op. cit., p. 36. 47 D. Cantemir, op. cit, pp. 673-674. 48 Idem, p. 675. 49 Ibidem. 50 Idem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți de Damaschin Studitul, în Fiziolog. Bestiar, p. 96. 56 Iată câteva indicații oferite, cu toată conștiinciozitatea și încrederea în utilitatea lor, de Hildergade von Bingen, în op. cit., p. 175: "Omul care se teme că va fi ucis de otravă să pună o unghie de unicorn sub farfuria pe care sunt puse bucatele sau sub cupa în care este băutura: dacă acestea sunt calde și au otravă în ele, unghia va deveni efervescentă în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Pr. Dumitru Stăniloae, ediție îngrijită de Constanța Costea, Editura Paideia, București, 1996, p. 38. 22 Sfântul Dionisie Areopagitul, op. cit., p. 59. 23 Sintagma apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Giovanetta, la quale accrrezzi con le mani un'Alicorno, perche come alcuni scrivono, questo animale non si lascia prendere, se non per mano di Vergine." Dar deja echivalența dintre această fecioară și Fecioara Maria nu se mai face și mă tem că nici nu se mai subînțelege. 331 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 672. 332 Idem, p. 673. 333 Jean-Pierre Jossua, op. cit., p. 36. 334 D. Cantemir, op. cit, p. 673-674. 335 Idem, p. 675. 336 Ibidem. 337 Idem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți de Damaschin Studitul, în Fiziolog. Bestiar, p. 96. 343 Iată câteva indicații oferite, cu toată conștiinciozitatea și încrederea în utilitatea lor, de Hildergade von Bingen, în op. cit., p. 175: "Omul care se teme că va fi ucis de otravă să pună o unghie de unicorn sub farfuria pe care sunt puse bucatele sau sub cupa în care este băutura: dacă acestea sunt calde și au otravă în ele, unghia va deveni efervescentă în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Pr. Dumitru Stăniloae, ediție îngrijită de Constanța Costea, Editura Paideia, București, 1996, p. 38. 472 Sfântul Dionisie Aeropagitul, op. cit., p.59. 473 Sintagma apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unor autori din mișcarea cyberpunk au contribuit, la modul fantasmagoric, la familiarizarea cititorilor cu ceea ce va deveni într-adevăr societatea celei de-a treia revoluții industriale, cea a informaticii. Odată cu dezvoltarea nanomașinilor și a numeroaselor utilizări ale acestora, ne putem teme de orice sau ne putem aștepta la orice de la realitatea secolului al XXI-lea. Cel mai negru viitor imaginat de cyberpunkeri este, probabil, incomparabil mai bun în raport cu ceea ce se întâmplă în realitate. Poate tocmai pentru a fugi de astfel de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
etnolog. Le Guin propune o altă perspectivă în nuvela Coming of Age in Karhide / Pubertate în Karhide (1995). Ea arată aici prima întâlnire cu celălalt, în starea "kemma", trăită ca o așteptare angoasată a ceea ce trupul adolescentului(-ei) fantazează, se teme și speră, fără să știe ce sex va avea el/ea și fără să cunoască sub ce sex va apărea prietenul/prietena. China Miéville (Perdido Street Station / Stația pierzaniei, 2000)115 ne prezintă alte relații amoroase între oameni și extratereștri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mare libertate sexuală, la limita orgiasticului. În 1958, Huxley scrie, Brave New World Revisited / Reîntoarcere în minunata lume nouă137, un eseu, și în 1962 un roman intitulat The Island / Insula. În aceste două opere, stigmatizează apropiata apariție a ceea ce se temea că se va întâmpla încă din Minunata lume nouă. Distopia sa a influențat SF-ul lui Bradbury, printre alții. Astăzi, ea se dovedește foarte realistă, în clipa în care avem pretenția să hotărâm destinul unui copil cunoscându-i genele, când
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
poate fi suficient.” ... „Cum poate un pacient sesiza aceste nuanțe privind regimul individual fără testarea frecventă a urinilor?” ... „Este un lucru simplu a da următorul sfat: când folosiți glucidele (în sensul de ardere a lor în organism, n.n.) nu vă temeți în a le utiliza; atunci când le utilizați testați-vă zilnic urinile.” Bouchardat mai spune că: „Aș putea considera importanța prioritară a principiului utilizării (consumului, arderii) glucidelor, dacă nu aș cunoaște cu certitudine că cel mai mare număr de medici care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
bătută, din cauza situației ei în familie, trăiește departe de prietenii de familie sau de alte persoane. Deși aparent liberă să plece, contrar deținutelor, fuga ei ar putea fi, din punct de vedere psihologic și de facto, imposibilă, pentru că ea se teme de violența împotriva ei sau a copiilor sau nu are familie ori nu dispune de sprijin juridic sau de sprijin și ajutor în comunitate (Benninger-Budel, Lacroix, 1999). Efectul acestei suferințe fizice și mentale se structurează în sindromul femeii bătute (Stark
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de CURS, în 2008: „Nu cred că este o situație care merită atenție și oricum nu se va face nimic.”( răspunsul unui bărbat, intervievat aleatoriu, pe stradă) „Există situații când bătaia este bună.”(răspunsul unui student) „Femeia trebuie să se teamă de bărbat.”(răspunsul unui student) „Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare.”(răspunsul unui bărbat cu studii superioare) „Poate că unele femei merită bătaie. Poate nu este cea mai bună metodă, dar este cea mai la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pune este motivul pentru care ceilalți din grup acceptă să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
început și scandalurile în familie. Copiii nu erau atacați de tată, dar erau tot mai frecvent martorii violențelor dintre părinți. într-o seară când tata a venit acasă cherchelit și cu o sticlă de alcool, Aurelia, care avea 7 ani, temându-se de un nou scandal, a luat sticla de pe masă și a turnat în chiuvetă alcoolul. Furios, tatăl a dat foc la încăpere și a plecat lăsându-i înăuntru pe cei trei copii, dintre care Aurelia era cea mai mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de contacte și de conversație, adică de o capacitate de comunicare și de toate disponibilitățile caracteriale pe care ea le presupune. Grănicerul curajos care știe să se uite drept în ochii interlocutorului, care are deschidere spre celălalt, care nu se teme să converseze și să primească în orizontul lui cognitiv realități străine dezvoltă o "istețime" care e deja compatibilă cu inteligența poetică. Mureșanu nu spune despre acesta că va crea literatură, nici că "poporățiunea militară" va da naștere unui popor de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limbă dintr-o fabulă 14. Ca și cum în Heliade Rădulescu s-ar găsi doi oameni, unul care formează școlari, le deschide gustul pentru literatură, le pune la dispoziție mijloace pentru profesionalizare, îi integrează în mediul publicistic - și un altul care se teme de toți cei care în urma acestor încurajări ajung să se recomande ca scriitori. Sarsailismul a rămas în literatura română (textul a intrat repede și în canonul didactic) ca o figură a "autorlâcului": afișarea nejustificată a statului de autor. Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
talent, de gradul de preparație și de competențe. E o capacitate rezidentă în ființa socială, asemeni unei "naturi". E ceva cu care toți ne naștem și pentru care e suficientă o minimă încurajare pentru a se realiza. Heliade Rădulescu se teme că școlarii lui, pe care îi învață să buchisească în română, devin scriitori; că e de ajuns să îi pui în posesia propriei lor limbi, ca ei să se simtă în stare să facă opere. Și se adresează părinților: "Așadar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
s-au importat și rămân goale, ci o materie umană care excede cadrele de manifestare ale spațiului public. Ceea ce denunță sarsailismul e o încredere nemăsurată în forțele proprii care depășește structurile sociale și instituțiile. Lucrul de care Heliade Rădulescu se teme nu e că nu vor fi scriitori în redacții sau în societăți, ci că vor fi prea mulți. Dacă e o expresie a unei crize sociale, atunci ea trebuie înțeleasă nu prin analogie cu tabloul deșertic al academiilor și universităților
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]