19,617 matches
-
intercalații de nisipuri. Bentalul pietros-bolovănos al pârâului Cușmed și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
în desfășurarea unor variate fenomene bio-ecologice, este rezultatul chimismului afluenților, modificările introduse prin alterarea substratului geologic și pedologic al cuvetei, la care se adaugă și procesele biologice care se desfășoară în masa de apă și la interfața apă-sedimente. În cazul acumulării BEZID, din substratul geologic al cuvetei, respectiv din concrețiunile grezoase-nisipoase cu lianți calcaroși se pot solubiliza elemente ca Fe și Mn, iar din formațiunile marnoase, azotiți, sulfați și sulfiți. Dar, intensitatea fenomenelor de levigare chimică a substratului geologic al cuvetei
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
doar în primele faze ale inundării, sau în cazul în care cuveta lacustră este alcătuită din roci sedimentare, organogene sau de precipitație chimică, când transferul ionilor este mult mai accentuat. De amintit, că înainte de data declanșării fazei de umplere a acumulării Bezid (1992) suprafața inundată (devenită cuveta lacului pentru cota N.N.R.), avea următoarea configurație din punct de vedere al folosințelor : total teren: 184,0 ha (100%) din care arabil 118,74 ha (64,5%), fâneață 19,29 ha (10,4%), livadă
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
p. Cușmed) 44,57 ha (24,2%). Deschiderea șantierului a avut loc în anul 1975, lucrările au fost sistate în 1977, fiind reluate în anul 1984. Punerea în funcțiune a lucrărilor și realizarea indicatorilor s-au finaliza în anii 1988-1989. Acumularea se încadrează în clasa a II-a de importanță, corespunzător obiectivului de apărat și scopului propus, respectiv apărarea împotriva inundațiilor a zonelor din aval și a orașului Tîrnăveni. De remarcat faptul că atât în perioada respectivă cât și după umplere
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
corespunzător obiectivului de apărat și scopului propus, respectiv apărarea împotriva inundațiilor a zonelor din aval și a orașului Tîrnăveni. De remarcat faptul că atât în perioada respectivă cât și după umplere, au existat mari divergențe de opinie referitoare la utilitatea acumulării, fiind contrapuse două argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
respectiv apărarea împotriva inundațiilor a zonelor din aval și a orașului Tîrnăveni. De remarcat faptul că atât în perioada respectivă cât și după umplere, au existat mari divergențe de opinie referitoare la utilitatea acumulării, fiind contrapuse două argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
umplere, au existat mari divergențe de opinie referitoare la utilitatea acumulării, fiind contrapuse două argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei Mici: - se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Tîrnăveni, de la 0,4 mc/s la 2 mc/s cu asigurarea de 97%; - împreună cu acumularea nepermanentă Bălăușeri și îndiguirea orașului Tîrnăveni, se apără contra inundațiilor orașul și platforma sa industrială; - asigură instalarea unei microhidrocentrale de 60 kW putere și 0,7 Gwh producție de energie; Volumul total al acumulării BEZID este de 31 mil.m
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
s cu asigurarea de 97%; - împreună cu acumularea nepermanentă Bălăușeri și îndiguirea orașului Tîrnăveni, se apără contra inundațiilor orașul și platforma sa industrială; - asigură instalarea unei microhidrocentrale de 60 kW putere și 0,7 Gwh producție de energie; Volumul total al acumulării BEZID este de 31 mil.m de apă, din care: - 14 mil.m volum util (Vu) pentru alimentare cu apă și folosințe hidroenergetice; - 16 mil.m volum necesar pentru atenuare și protecție; - 1 mil.m volum mort (Vm). În vederea combaterii
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Aval de barajul Bezid, albia pârâului Cușmed a fost amenajată local în zonele cu taluze prăbușite, prin protecție cu piatră, iar în rest s-a prevăzut o protecție vegetală. Calibrarea albiei s-a efectuat la debitul de 1%, atenuat prin acumulare (corespunzător clasei de importanță a obiectivelor din zonă). /6.p.3-6/ Regimul de funcționare al acumulării este dictat de debitul afluent. Regimul normal de funcționare se instituie când nivelul apei se menține la cota de 366,0 mMB, cu ecart
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
prin protecție cu piatră, iar în rest s-a prevăzut o protecție vegetală. Calibrarea albiei s-a efectuat la debitul de 1%, atenuat prin acumulare (corespunzător clasei de importanță a obiectivelor din zonă). /6.p.3-6/ Regimul de funcționare al acumulării este dictat de debitul afluent. Regimul normal de funcționare se instituie când nivelul apei se menține la cota de 366,0 mMB, cu ecart de variație de +/- 0,5 m (NNR), caz în care Vm + Vu = 1 + 14 = 15 mil.m.
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Crișeni; - nivelul în lac, măsurat la baraj; - starea construcțiilor și echiapementelor hidromecanice; - starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate acumulările permanente la care, conform regimului de exploatare, poate interveni fenomenul de eutrofizare și cuprinde: - Supravegherea vizuală - în cadrul supravegherii vizuale permanente a acumulării se încadrează și urmărirea calității apei, fiind semnalate orice modificări legate de aspectul calitativ al apei (culoare, transparență
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate acumulările permanente la care, conform regimului de exploatare, poate interveni fenomenul de eutrofizare și cuprinde: - Supravegherea vizuală - în cadrul supravegherii vizuale permanente a acumulării se încadrează și urmărirea calității apei, fiind semnalate orice modificări legate de aspectul calitativ al apei (culoare, transparență, miros, gust, apariția unor pelicule pe suprafața apei, fenomene legate de fondul piscicol, etc.), fiind interzise orice activități în zona de protecție
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
suprafața apei, fenomene legate de fondul piscicol, etc.), fiind interzise orice activități în zona de protecție aferentă lacului, care pot dăuna calității apei (depozitare deșeuri, evacuări de reziduuri nocive, etc). - Determinări periodice pe probe de apă - recoltările de probe, din acumularea BEZID, sunt organizate (conform planului anual de analize) în campanii cu caracter repetitiv, la care se pot adăuga recoltări suplimentare de probe în situații speciale (înfloriri algale, mortalitate piscicolă, poluări accidentale, etc). Analizele biologice și fizico-chimice fiind realizate în laboratoarele
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
impermeabil din argilă). Materialele de construcție au fost obținute în principal din „cariera luncă” și secundar pentru argilă, din „cariera versant drept”. /4.p.1/ - lungimea lacului: s-a determinat pe hărțile existente, valorile variind în funcție de gradul de umplere al acumulării, între 4,57 km și 6,54 km. - lățimea lacului: funcție de gradul de umplere, lățimea maximă (bmax) a lacului Bezid, variază între 570 și 860 m, iar lățimea medie (bmed) între 403 și 489 m. - adâncimea apei: măsurată la diferite
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
apei: sau în general timpul mediu de retenție a apei ( M) derivă din raportul V/ Q, unde Q = mc apă/zi și poate reprezenta media aritmetică a volumelor afluente sau efluente în raport cu lacul. Timpul teoretic de retenție a apei în acumularea BEZID, calculat la debitul mediu multianual al afluenților și pentru nivelul N.N.R., este de 202 zile. - lungimea malului: în raport cu cota de umplere a acumulării (NNR sau NN 1%) și calculată pe baza hărților existente, variază între 12,65 km și
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
media aritmetică a volumelor afluente sau efluente în raport cu lacul. Timpul teoretic de retenție a apei în acumularea BEZID, calculat la debitul mediu multianual al afluenților și pentru nivelul N.N.R., este de 202 zile. - lungimea malului: în raport cu cota de umplere a acumulării (NNR sau NN 1%) și calculată pe baza hărților existente, variază între 12,65 km și 13,75 km. - indicele de sinuozitate a malului (DL): definită ca raportul dintre lungimea malului (L) și circumferința unui cerc având suprafața egală cu
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
indicele de sinuozitate a malului (DL): definită ca raportul dintre lungimea malului (L) și circumferința unui cerc având suprafața egală cu cea a lacului respectiv (A), a dat o valoare de 2,63. /2.p.108/ Trebuie menționat faptul că acumularea BEZID, alături de acumulările Izvoru Muntelui-Bicaz si Porțile de Fier I., face parte dintre singurele lacuri de acumulare, din țara noastră, care au fost studiate din punct de vedere biologic, chiar din momentul umplerii (Claudiu Tudorancea; 1998). - pe baza a 348
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
a malului (DL): definită ca raportul dintre lungimea malului (L) și circumferința unui cerc având suprafața egală cu cea a lacului respectiv (A), a dat o valoare de 2,63. /2.p.108/ Trebuie menționat faptul că acumularea BEZID, alături de acumulările Izvoru Muntelui-Bicaz si Porțile de Fier I., face parte dintre singurele lacuri de acumulare, din țara noastră, care au fost studiate din punct de vedere biologic, chiar din momentul umplerii (Claudiu Tudorancea; 1998). - pe baza a 348 de probe biologice
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
având suprafața egală cu cea a lacului respectiv (A), a dat o valoare de 2,63. /2.p.108/ Trebuie menționat faptul că acumularea BEZID, alături de acumulările Izvoru Muntelui-Bicaz si Porțile de Fier I., face parte dintre singurele lacuri de acumulare, din țara noastră, care au fost studiate din punct de vedere biologic, chiar din momentul umplerii (Claudiu Tudorancea; 1998). - pe baza a 348 de probe biologice cantitative, recoltate din lac și afluenți, s-au realizat observații detaliate asupra instalării și
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
și 62 (35,5%) organisme zooplanctonice, lista acestora fiind o premieră absolută, rezultând o bază de date cu valoare de referință pentru lacurile de baraj nou înființate din zona colinară, precum și pentru orice cercetări ulterioare ce vor fi efectuate asupra acumulării BEZID și a afluenților săi. 1./ - în primii 15 ani de monitorizare, în baza indicatorilor biologici, lacul Bezid s-a încadrat în categoriile ultraoligotrof și oligotrof. La data înființării nu s-au efectuat determinări asupra faunei ihtiologice. Ulterior, între anii
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Apelor Mureș, AJVPS-Mureș și Asociația pescarilor sportivi din jud. Mureș. Au fost astfel introduse în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babușcă, Roșioară, Șalău, Știucă, Biban, Amur, Novac. - înființarea lacului de acumulare BEZID a reprezentat o necesitate îndelung analizată și studiată sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonelor adiacente. Realizarea lui a implicat și sacrificii deloc neglijabile, dar astfel de sacrificii sunt
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonelor adiacente. Realizarea lui a implicat și sacrificii deloc neglijabile, dar astfel de sacrificii sunt inerente în majoritatea cazurilor de realizare a marilor lacuri de acumulare peste tot în lume, exemplele în acest sens fiind extrem de numeroase în literatura de specialitate. - până în prezent acumularea și-a confirmat din plin utilitatea; prin uzinarea sa controlată fiind practic eliminate inundațiile sezoniere și periodice de pe sectorul din aval de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
lui a implicat și sacrificii deloc neglijabile, dar astfel de sacrificii sunt inerente în majoritatea cazurilor de realizare a marilor lacuri de acumulare peste tot în lume, exemplele în acest sens fiind extrem de numeroase în literatura de specialitate. - până în prezent acumularea și-a confirmat din plin utilitatea; prin uzinarea sa controlată fiind practic eliminate inundațiile sezoniere și periodice de pe sectorul din aval de acumulare al Tîrnavei Mici. - fiind singurul lac de acumulare din județul Mureș, lacul BEZID prezintă un real potențial
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
peste tot în lume, exemplele în acest sens fiind extrem de numeroase în literatura de specialitate. - până în prezent acumularea și-a confirmat din plin utilitatea; prin uzinarea sa controlată fiind practic eliminate inundațiile sezoniere și periodice de pe sectorul din aval de acumulare al Tîrnavei Mici. - fiind singurul lac de acumulare din județul Mureș, lacul BEZID prezintă un real potențial pentru dezvoltarea turismului ecologic-recreativ și a pescuitului sportiv. - exploatarea durabilă a lacului în viitor, în conformitate cu scopurile înființării sale, dar și în folosul comunităților
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]