19,534 matches
-
music is the spiritual expression of what I am - my faith, my knowledge, my being.”" ― John Coltrane Lista cuprinde doar albumele aprobate de către John Coltrane. Este vorba doar despre albumele de autor. Sunt exceptate albumele în care Coltrane apare în calitate de colaborator sau participant, multe astfel de compilații apărând la diverse case de discuri după moartea artistului. De asemenea, circulă extrem de multe înregistrări neoficiale, compilații și asamblări neoficiale postume. Lista este conformă cu cea existentă pe situl artistului. Au mai fost adăugate
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
a statului român desfășurată de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial până la evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. În august același an, Tătărescu încheie redactarea unei scrisori cu caracter politic pe care a înmânat-o personal mai multor colaboratori din partid și din guvernurile pe care le-a prezidat. După 23 august 1944, invocând calitatea sa de secretar general al P.N.L., Gheorghe Tătărescu, care începuse o acțiune politică proprie, susținut de un grup de partizani, încă din vremea dictaturii
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
două."” Aceasta avea să fie atitudinea solidară și consecventă a întregii familii. Membrii familiei Brătianu rămași în București au fost supuși unei serii întregi de măsuri umilitoare, atât din partea autorităților de ocupație cât și din partea adversarilor politici ai Brătienilor, deveniți colaboratori cu ocupanții și care profitau de prilej pentru a se răzbuna, încercând să-i umilească pe membrii familiei aflați sub autoritatea lor vremelnică. Astfel casa lui Vintilă Brătianu avea să fie percheziționată în repetate rânduri, autoritățile de ocupație fiind în
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
mediul urban, înființându-se peste 350 de centre cu această destinație. Ascensiunea lui Vintilă Brătianu în viața publică a fost lipsită de spectaculozitate. A urcat treaptă cu treaptă, impunându-se prin rigoare, corectitudine, exigență față de sine însuși, dar și față de colaboratori. Vintilă Brătianu sosea primul la slujbă, uneori chiar înaintea femeilor de serviciu, pentru a vedea dacă nu cumva întârzie vreuna sau nu-și face treaba bine. Pleca seara târziu și avea grijă să fie stinse becurile și închise ferestrele. Ca
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
afirma în 1920 că „"Aveam în capul Ministerului de Război un civil [Vintilă I. C. Brătianu n.n]. Dacă i se poate pune în sarcină însușirea oricărei lucrări emanate de la organele militare, dacă i se poate pune în sarcină răspunderea alegerii colaboratorilor și sfătuitorilor lui, nu-i mai puțin adevărat că ministrul nu a putut să vadă situația militară decât prin prisma colaboratorilor care au alcătuit, de fapt, planul și cărora trebuie să le revină partea lor de răspundere"". Cauza adâncă a
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
pune în sarcină însușirea oricărei lucrări emanate de la organele militare, dacă i se poate pune în sarcină răspunderea alegerii colaboratorilor și sfătuitorilor lui, nu-i mai puțin adevărat că ministrul nu a putut să vadă situația militară decât prin prisma colaboratorilor care au alcătuit, de fapt, planul și cărora trebuie să le revină partea lor de răspundere"". Cauza adâncă a ostilității conservatorilor era de fapt antipatia pe care Vintilă Brătianu și rezultatele sale le-o inspira, și pe care nu se
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
mare din partea publicului au dus la înregistrarea unui prim album integral KRYPTON, respectiv “30 DE MINUTE” (1988, editat de Electrecord, compozitor Eugen Mihăescu), în componență: Dragoș Docan - solist vocal, chitară bass, Eugen Mihăescu - chitară, Criști Sandu - chitară, Nicky Dinescu - tobe, colaborator Gabriel Basarabescu - claviaturi. De pe acest album se fac remarcate hiturile “Tatiana”, “Fetele cu ochii verzi” dar și "Treizeci de minute”, “Prietena mea” , ”Poveste cu un clovn”, “Ploaia”, “Oră târzie”. În toamna lui 1988 alături de Eugen Mihăescu, Dragoș Docan și Nicky
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
Eugen Mihăescu (chitară, voce), Dragoș Docan (chitară baș, voce), "Lapi" Răzvan Lupu (tobe) și Gabriel "Guriță" Nicolau (voce). Cu sprijinul direct a lui Titus Andrei, primul material “Lanțurile” este înregistrat în studiourile Radio România (inginer de sunet Ioan Gheorghe “Nilă”), colaboratori Ioan Luchian Mihalea și grupul “Song”, Cristian Ilie (solist “Voltaj”) și a actorului Răzvan Popa, spectacolul din Piață Revoluției din 1 decembrie 1990 având un succes de proporții. Au loc turnee în toată țara, Trupa Krypton devenind trupa de rock
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
aceste obiecte deosebite pot fi admirate în cadrul expoziției: "Nicolae Tuzlaru - Pictor și colecționar". "IALOMIȚA - STUDII ȘI CERCETĂRI DE ARHEOLOGIE, ISTORIE, ETNOGRAFIE ȘI MUZEOLOGIE" continuă seria "Ialomița - Studii și Comunicări de Muzeologie, Arheologie-Istorie și Etnografie" inaugurată în 1977. Specialiștii muzeului și colaboratorii lor își aduc onest contribuția la studierea diferitelor aspecte de cultură și civilizație ale zonei, integrate patrimoniului național. Rezultatele cercetărilor științifice efectuate de-a lungul timpului în județul Ialomița se regăsesc astăzi în expoziția de bază a Muzeului Județean Ialomița
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
fost legat de o prietenie profesională cu Florence (Schust) Knoll. După ce a divorțat de prima sa soție, Saarinen s-a căsătorit în 1954 cu Aline Bernstein, critic de artă la "The New York Times". Cei doi au un fiu, Eames Saarinen, numit după colaboratorii săi, frații "Eames". Eero Saarinen a fost ales Fellow al "Institutului American de Arhitectură" (conform, American Institute of Architects) în 1952, devenind ulterior un deținător al medaliei AIA Gold Medal.
Eero Saarinen () [Corola-website/Science/313210_a_314539]
-
Medicine". În 1969 preia catedra departamentului de Psihiatrie de la "University of Mississippi Medical Center". În perioada 1969 - 1973, deține catedra Departamentului de Psihiatrie în cadrul Universității Stanford, iar din 1973 până în prezent este profesor de psihiatrie în cadrul presigioasei universități. Agras este colaborator și la publicațiile: "International Journal of Eating Disorders", "Behavior Therapy', "Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry". Principala temă a cercetărilor sale constă în înțelegerea bazelor psihice ale alimentației. Printre tulburările de comportament alimentar interesate, putem menționa: obezitatea, anorexia nervoasă
William Stewart Agras () [Corola-website/Science/313246_a_314575]
-
grup, a fost absolvit de comisie, care a dispus punerea lui în libertate. În aceste condiții, col. Ștefan Zăvoianu, Prefectul Poliției Capitalei, a refuzat să dea curs acestei decizii. Mai era și cazul studentului Mihai Vârfureanu, fost comandant legionar, dovedit colaborator al Siguranței, acuzat de arestarea și asasinarea Nicoletei Nicolescu. Unul dintre reținuți, plutonierul de jandarmi Tudor Petre, a fost arestat datorită unei neglijențe a comisiei, având același nume cu unul din cei 14 jandarmi strangulatori, fiind și el asasinat. Ulterior
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
ARS Academică, 2014; 52. Tratat de Neuropsihologie, vol. I și ÎI, Editura Medicală, 2015. 53. Funcțional Neuroanatomy of the Brain, 3 Parts, UȘA, Middetown, DE, 2015; 54. Normal and Pathological Cerebral Venous System of the Brain, Editura Academiei Române, 2016. Este colaborator la 3 cărți · Lichidul cefalo-rahidian - Editură Didactica și Pedagogica 1979, · Ghid de practică medicală vol.1. - Editură Infomedica 1999, · Enciclopedie Medicală Românească. Secolul XX - Editură Fundației Medicale a Rinichiului 2001. Din totalul celor 54 de cărți publicate este autor unic
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
Enciclopedie Medicală Românească. Secolul XX - Editură Fundației Medicale a Rinichiului 2001. Din totalul celor 54 de cărți publicate este autor unic la 7 cărți, prim autor la 28 cărți, autor împreună cu alții, fără a fi primul, la 19 cărți și colaborator la 3 cărți. Din cele 54 de cărți și atlase publicate, 24 au fost redactate în limba engleză. A publicat și comunicat 403 lucrări științifice, după cum urmează: 140 publicate în străinătate și în reviste românești cu circulație internațională (în limba
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
onorific "Sangwoo Youtong Chee". Îsi păstrează acest titlu pâna când iese la pensie. Packer este un scriitor prolific și un frecvent conferențiar, dar este cel mai cunscut pentru cartea „Să-L cunoaștem pe Dumnezeu”(„Knowing God”). Este deasemenea un frecvent colaborator și editor executiv la "„Creștinătatea Astăzi” "( ). În ultimii ani a devenit un aderent al cauzei pentru o mișcare ecumenică, dar consideră că nu trebuie ca în spiritul unității să abandonăm doctrina protestantă ortodoxă. Cu toate acestea, din cauza suportului lui pentru
J. I. Packer () [Corola-website/Science/314520_a_315849]
-
este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba, dar și un poet având câteva volume de poezii publicate, pentru care a primit un premiu al Uniunii Scriitorilor din România în 1996. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, colaborator al postului de radio România Liberă, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, expert în artă, atestat de Ministerul Culturii și membru al Uniunii Artiștilor Plastici A debutat cu poezie în "Almanahul literar", 1978 si cu texte despre artă
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
a încetat abrupt în 2010, după ce una dintre cronicile plastice semnate de Pavel Șușară în această revistă a reprodus un text al său apărut cu ani în urmă, tot în revista România literară. Între anii l993 și 2001 a fost colaborator permanent al postului de radio" Europa liberă" (cronică plastică). In perioada 1996 -1998 a colaborat permanent cul ziarului "Libertatea "(cronică plastică).A avut numeroase colaborări la radio și la televiziune, fiind realizatorul emisiunii "Lentila de contact", "TVR Cultural. "Din 2007
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
de radio" Europa liberă" (cronică plastică). In perioada 1996 -1998 a colaborat permanent cul ziarului "Libertatea "(cronică plastică).A avut numeroase colaborări la radio și la televiziune, fiind realizatorul emisiunii "Lentila de contact", "TVR Cultural. "Din 2007 până în prezent este" "colaborator cu rubrică permanentă de artă plastică la revista "Acolada" din Satu Mare. Este colaborator la "Dicționarul enciclopedic" . A organizat expoziții în țară și în străinătate ("Ungaria"," Polonia, Italia"), are participări la simpozioane, congrese și întîlniri de specialitate în țară și în
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
cul ziarului "Libertatea "(cronică plastică).A avut numeroase colaborări la radio și la televiziune, fiind realizatorul emisiunii "Lentila de contact", "TVR Cultural. "Din 2007 până în prezent este" "colaborator cu rubrică permanentă de artă plastică la revista "Acolada" din Satu Mare. Este colaborator la "Dicționarul enciclopedic" . A organizat expoziții în țară și în străinătate ("Ungaria"," Polonia, Italia"), are participări la simpozioane, congrese și întîlniri de specialitate în țară și în cîteva țări europene ( "Italia", "Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Finlanda"). Este Președinte al" Asociației Experților
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
în paginile ,Destinului” sunt cele de antropologie și cultură europeană, cultură și civilizație românească. Totodată, printre preocupările revistei se numărau teme precum: politica, biserica, libertatea, justiția, științele, arta, economia și medicina. Un capitol important îl constituie comemorările unor scriitori sau colaboratori ai revistei, toate reunite sub titlul „In memoriam”. Începând cu anul 1956, în capitolele ,Marginalia” și ,Bibliografie românească” au fost publicate scurte recenzii ale cărților primite la redacția revistei. Începând cu numărul 11 al caietelor și până la ultimul număr, sunt
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
Pаvel (Pavalаchii) Alexаndrovici Crușeveanu (Krușevan, în ) (n. 27 ianuarie (stil vechi) 1860, satul Ghindești, Ținutul Soroca, gubernia Basarabia — d. 18 iunie (stil vechi) 1909, Chișinău) a fost un jurnalist, publicist și politician rus de origine română, de extremă-dreaptă, colaborator cu tenebroasa Ohrana (instituția țaristă de spionaj și diversiune) și participant activ al „Sutei Negre” (în ), organizație monarhistă extremistă și xenofobă creată de Ohrana. A fondat la Sankt Petersburg ziarul „Znamia” (Drapelul - în , 1903—1904) în care a publicat celebra
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]
-
Federală Germania, a fost obligat să semneze cu un pseudonim: Helge Hof. Scriitorul Ernest Wichner, director al Casei Literaturii din Berlin, fost membru al Grupului de acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat) a dezvăluit într-un serial că Horst Fassel a fost colaborator neoficial al Securității, având numele conspirativ, „Filip“. Fassel fusese folosit ca agent de către Securitate atât în țară cât și mai târziu în străinătate, în Republica Federală Germania. În calitatea de redactor șef al publicației izgoniților șvabi (germani) din Banat, „Banater
Horst Fassel () [Corola-website/Science/314700_a_316029]
-
capitolul cel mai interesant al părții literare și se impune atât prin problematică, cât și prin realizarea artistică. Contribuția mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu, cunoscut încă de atunci drept continuatorul lui Ion Slavici în proza transilvăneană. Prozator al "Luceafărului", colaborator la "Cosînzeana" și susținător al "Tribunei" din Arad și apoi al "Românului", Agârbiceanu trece după suspendarea cotidianului arădean la "Pagini literare" și publică aici o suită de povestiri. Numele său se întâlnește aproape număr de număr: "Acasă" (nr. 1, p.
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
și realizează împreună cu Andrei Bârseanu, colecția "Doine și strigături din Ardeal", printre cele mai importante culegeri de poezii populare din literatura noastră. Prezența artelor în revista arădeană este, fără îndoială, un fapt neașteptat. Artele sunt prezentate de Al. S. Iorga, colaborator mai înainte la "Românul" și la alte publicații transilvănene și tot el se ocupă de prezentarea artistică a revistei și de materialul ilustrativ. Muzica este mai slab reprezentată în "Paginile literare" în comparație cu artele plastice. Se publică în primul număr un
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
și o prezintă în notele bibliografice (nr. 6, p. 128). Paginile literare întrețin și o serie de rubrici mărunte: „Însemnări”, „Bibliografie”, „Răspunsuri”, „Poșta redacției”, cum fac dealtfel și alte publicații. Cititorii sunt informați în primele două rubrici asupra activității unor colaboratori ai revistei și asupra apariției cărților mai importante, literare și științifice. Rubricile Răspunsuri și Poșta redacției sunt destinate începătorilor, care căutau să-și facă intrarea în literatură. Paginile literare ,poartă și un timbru de actualitate”, scrie Andrei Bârsan, aducând schițe
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]