19,809 matches
-
explică, fără îndoială, dezvoltarea unei mișcări religioase populare care se manifestă în 1909 în jurul unui călugăr, Inochentie din Bălți. Acesta anunță sfîrșitul lumii și pregătește venirea lui Christos. Pelerinajele țăranilor moldoveni se organizează în jurul Bălților. Călugărul predică în limba română. Episcopul Serafim decide în 1912 să pună capăt acestor manifestații. Călugărul este ridicat de o echipă de cazaci care îl deportează la Mănăstirea Adormirii, aproape de lacul Onega. Episodul este tragic: țăranii se ridică împotriva cazacilor pentru a-l apăra pe Inochentie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru a lupta împotriva anarhiei cauzată de demobilizare. Proprietatea privată asupra pămîntului este abolită. Sfatul Țării se deschide cu solemnitate la Chișinău pe 21 noiembrie 1917; un Te Deum este cîntat în prezența părintelui Gavril, responsabilul eparhiei Basarabiei, și a episcopului de Cetatea Albă. Urmează imnul național Deșteaptă-te, române și dezbaterile încep. Procesele verbale ale ședinței sînt extraordinare: fiecare delegație depune jurămîntul sub semnul eliberării, fiecare jurămînt diferă de altele. Delegații se exprimă în română, în rusă și, pentru delegația
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Bisericii ortodoxe din Transilvania; la 23 aprilie 1919, Sinodul episcopal al Mitropoliei Ardealului hotărăște să intre în Sfîntul Sinod de la București, iar Biserica Ardealului, a Crișanei și a Maramureșului devin parte integrală a Bisericii României. La 31 decembrie 1919, episcopul de Caransebeș, Miron Cristea, este numit mitropolit primat. Unitatea identității istorice și spirituale românești se afirmă în vecinătatea relației națiune-ortodoxie și a raportului pe care Statul îl stabilește cu Biserica și cu regalitatea, în măsura în care regele, botezat în spiritul religiei ortodoxe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la egal la egal". Dacă articolul l al concordatului "religia catolică apostolică romană, de orice rit, va fi practicată și exersată liber în tot regatul României" se face ecoul toleranței afirmate prin Constituție, articolul 4 "comunicarea liberă și directă a episcopilor, a clerului și a poporului cu Sfîntul Scaun, în materie spirituală" și articolul 12 care recunoaște Bisericii personalitatea juridică ofensează pe susținătorii respectării tradiției. Problema concordatului provoacă o ruptură, relevînd discordanțe între susținătorii unei Românii liberale și partizanii unei Românii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care beneficiază de atuuri de care Parisul nu dispune. Unul din acestea ar fi prezența minorității germane din România, compusă din șvabi catolici și saxoni protestanți. După 1933, această minoritate intră direct în sfera de influență a Germaniei. În 1934, episcopul de Timișoara, însoțit de un deputat de Banat, merge la Hitler să-i aducă omagiile șvabilor. Guvernul român reacționează și ordonă dizolvarea organizațiilor saxone. În van, căci în 1938 se va constitui o federație din cele două grupuri minoritare germane
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
criză economică din anii '30, la inițiativa lui Petru Groza, un țăran îmbogățit care s-a lansat în administrarea băncilor populare. La Deva, el are un hotel, magazine, un restaurant... Succesul comunismului în interiorul minorității maghiare din Transilvania îngrijorează autoritățile catolice, episcopul de Alba lulia, Mgr Maylath, menționează, în noiembrie 1933 existența unei infiltrații a "anarhiștilor" în sînul comunității de credincioși. El respinge ofensiva presei atee răspîndită de comuniști și difuzarea publicațiilor clandestine la prețuri derizorii. Colaborările din perioada interbelică la revista
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de caritate și de sănătate sînt naționalizate prin decretul din noiembrie 1948. Presa catolică este încet-încet interzisă. Se intensifică persecuția preoților: în septembrie 1951, un mare proces pentru spionaj ținut în fața Tribunalului Militar din București duce la condamnarea mai multor episcopi și laici la pedepse de optsprezece ani de închisoare. Vaticanul reacționează prin vocea Papei, care adresează, pe 27 martie 1952, o scrisoare apostolică clerului și credincioșilor catolici din România. Pe de altă parte, și comunitatea evreiască este afectată, școlile religioase
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ani de închisoare. Zilber, condamnat la închisoare pe viață, iar ulterior reabilitat, a lăsat în amintirile sale imaginea anilor de închisoare alături de acei oameni, dintre care unii au fost participanți direcți la momentul 23 august 1944. Acești comuniști se alătură episcopilor greco-catolici. Printre ei, Brauner, un prieten al lui Pătrășcanu: el a creat un institut de folclor, după 23 august. Condamnat la 12 ani de detenție, el devine în închisoare un mare compozitor. Se cîntă aici pe versuri de Nichifor Crainic
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pays roumains dans le monde européen du XIVe siècle", în Roumanie, Pages d'histoire, nr. 2/1981; "Moldova în epoca Reformei. Contribuție la istoria societății moldovenești în veacul al XVI-lea", în Studii, Revista de Istorie, XI/4, 1958. Plămădeală (Episcop), Antonie, Clerici ortodocși, ctitori de limba și cultura românească, București, 1977. Pascu, Ștefan, Voievodatul Transilvaniei, vol. I; ediția a Il-a, Cluj, Editura Dacia, 1972. Pippidi, Andrei, "À la recherche d'une tradition politique byzantine dans les pays roumains", în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
55, 56 Attila 28 Auboin, Roger 187, 403 Augustus (împărat) 20, 88 Aurelian 141 Aurelian (împărat) 20, 23, 27, 28 Averescu (general) 184, 185, 189, 383 Avril (baron d') 105 Axelrod 148 Azarie 22, 37 B Babeș, Vincențiu 155 Bandini (episcop) 51 Baranyi, Paul 55 Barbul, Ion 253, 257-259 Barbusse, Henri 149, 217, 220 Barițiu, George 97, 98, 155 Barthélemy, d'Alverne 49, 51 Barthou, Louis 199 Bartok, Béla 293 Basarab (dinastie) 36 Basarab, Matei 36, 46, 53 Basarab, Neagoe 36
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Marx, Karl 205, 277, 313, 323, 387 Masaryk, Tomas 168 Mateevici, Al. 159 Maurer, Ion Gheorghe 272, 285, 309-311, 314, 316, 318, 323, 338, 387 Mauriac, Claude 329 Maurras, Charles 209 Mavrocordat, Constantin 59, 60 Maxențiu 41 Maximov 329 Maylath (episcop) 219 Mazilescu, Virgil 306 Mazilu, Dumitru 373 Mazzini, Giuseppe 84 Mezincescu, Eduard 245 Mialaret, Athénaïs 90 Micescu 229 Michelet, Jules 9, 16, 70, 71, 89-92, 96, 100, 120 Mickiewicz 90 Micu, Samuil 26, 61-64 Mihai de România 188, 189, 231-233
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Saint-Simon 87 Sandfeld, Karl 30 Sapir, Jacques 333 Sănătescu (general) 247, 255-259, 265-268, 272, 273, 385, 386, 407 Schickendanz, Arno 229 Schopenhauer, Arthur 127 Schöpflin, George 31, 339 Scott, Walter 86 Sebastian, Mihail 205 Secăreș, Vladimir 355 Semonov 254 Serafim (episcop) 160 Seton-Watson, Hughes 169 Shafir, Michael 339 Shamir, Yitzhak 357 Sigismund de Ungaria 42 Sihanouk 357 Sima, Horia 238-240, 271 Simeon 21 Simion 45 Simmons, Thomas 365 Siniavski, Daniel 304 Slăniceanu 114 Smuts, Jan 177 Sobieski 50 Sokoloff, George 411
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instalării primilor domni pământeni. S.L. reprezintă o continuare a altei societăți, secrete, din 1822, întemeiată de unii boieri munteni refugiați la Brașov, între care Nicolae Văcărescu, Grigore Băleanu, Constantin Câmpineanu, Ion Câmpineanu, I. Em. Florescu, R. Voiculescu, Dinicu Golescu și episcopul Ilarion al Argeșului, cărora li se alătură brașovenii Vasile Pop și Ioan Barac. După dizolvarea acestei societăți, care avea în vedere mai ales revendicări politice, Dinicu Golescu și Heliade s-au hotărât să alcătuiască altă asociație, numai cu scopuri culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
tuturor celor din Stilo? Ceapa e un pretext pentru a slăvi creația, băiatul meu. Adesea în poezie se spune un lucru și se înțelege altceva; nu cumva crezi că acel Dante din Florența, despre care l-ai auzit vorbind pe episcop de la amvon, chiar a fost în flăcările iadului și i-a întâlnit pe sfinții Raiului. Dacă acest Galeazzo este un eretic, ce l-ar face să ridice în slăvi Creația. Și de ce ar spune un lucru spre a da de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu-și ascunsese dragostea lui, ce mai rămânea de făcut? Și-acum Catarinella îl chinuia ca pe hoții de cai; inimile sângerau, dar toți din sat cine știe ce n-ar fi făcut ca să aibă o rudă în suita sau în slujba episcopului. Pradă tristeții, simțea că se sufocă, drept care se tot perpelea. Ca și cum o groază de păianjeni s-ar fi apucat să țeasă o pânză dar fără să aibă idee de ce va ieși. Se împingeau violent, rodeau, țâșneau iuți pe firele întinse
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
soarele părea să-și fi ieșit din minți. Nori de muștele roiau dintr-un colț într-altul, infestând aerul cu bâzâitul lor. Cine știe câte istorii ar avea de povestit aceste insecte, se gândea Tommaso, păreau mai inteligente decât uscatul acela de episcop care se încăpățânează să-mi zică Gorgias 28. Oare ce-o fi știind el despre Gorgias și dialectică? În ce fel poate să se priceapă la legi și procese un om care a trăit din rugăciuni și posturi ca unul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
absurd al Sfintei Inchiziții astfel că se luă hotărârea că va trebui să se întoarcă în Calabria. Firește nu va fi lăsat de capul lui, cum se mai întâmplase, ci o să fie însoțit până la Stilo și totodată va fi înștiințat Episcopul din Squillace ca să controleze orice mișcare va să facă și orice atitudine pentru care va trebui să dea socoteală. Te vei întoarce la baștină precum un osândit și, fiindcă noi suntem convinși că tu ești un vulcan în erupție creat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fac rău nici măcar unei frunze de busuioc. S-au liniștit și Geronimo dădu să ia carafa cu vin să le ofere acelor tineri, la fel de osteniți precum fiul său, care nu-și făcuseră decât datoria, după cum primiseră ordinul. Asigurați-l pe Episcop că peste două zile mă voi prezenta în fața Sfinției Sale. Tată și fiu nu mai conteneau să se soarbă parcă din priviri în tăcere; dinaintea vetrei aprinse, pe care fierbea oala cu fasole, aceeași pe care Tommaso o știa de copil
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nimeni dintre noi nu știe să citească sau să scrie. Am să mă întorc să vă vorbesc, ceva tot vom face, între timp vorbește cu ceilalți. S-avem încredere într-un monah. Nu ești de partea celor bogați? La Squillace Episcopul l-a pus să-și recunoască vina în public. Ar fi vrut să îngenucheze în fața călugărițelor, călugărilor, preoților și novicilor adunați în Catedrală, molipsiți de bigotism și ipocrizie. Făcu o plecăciune cu capul, convins că acum putea să se elibereze
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
numai plănuind o răzmeriță cu acei sărmani de pe dealuri și din sate, pentru a alunga acele lipitori și pentru a face în sfârșit să triumfe dreptatea și egalitatea, Cristos care împarte pâinile și peștii... Oh, cât era de mieros acel Episcop în timp ce depăna parabola fiului risipitor referindu-se la el. Era privit ca un soi de naufragiat, dar și cu mâhnirea, se gândi Tommaso, ce te-ncearcă fiindcă ai luat un dumicat de la gura rechinilor. După căința publică, a început să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nici măcar farfuria de cartofi și bucata de brânză. Refuzând făcând semn cu capul, plecase fără să salute. Cine știe dacă don Terentio mai trăia. La moartea sa, cineva va fi descoperit cărțile în dormitor și-l l-o fi denunțat episcopului din Squilace, așa că, mort fiind, ar fi avut și el parte de rugul anatemei Bisericii. Don Terentio credea în lucrurile din jurul lui și îi venea greu să conceapă un Dumnezeu abstract. Vor fi fost necruțători în a-l osândi, acum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îmi scrisese că lucrase la o carte De adventu portentoso locustarum in Italiam, crezând că locustae ar putea însemna în latină corăbii de pirați turci, ca să nu mai menționez alte și alte probe de incultură. În plus era excomunicat de Episcopul din Mileto Marc' Antonio del Tufo în urmă cu trei ani." Informarea n-a avut nicio urmare; așa cum se anticipase, în temniță atmosfera se schimbase radical iar scrierea lui Tommaso n-a trecut nici măcar dincolo de zidurile celulei. Cardinalul a creat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aveau o înrâurire directă asupra oamenilor, era vorba de a estima proporțiile și mecanismele relației. Se afundă în lectură până ce simți că amintirea acelui ciudat căpitan bețiv devenea tot mai stăruitoare: Spune-mi și mie, fra' Tommaso, de ce cardinalii și episcopii se tem atât de mult de schimbări? Se uitase lung la el, întrebarea aceea putea fi insidioasă și răspunsul putea să-l implice în afirmații în contra autorităților eclesiastice, dar răspunse în chip sincer: A schimba înseamnă a intra în joc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
filosofii a naturii din Renaștere. Printre discipolii săi îi amintim pe Giordano Bruno, René Descartes, Francis Bacon, T. Campanella (n.t) 16 Galeazzo di Tarsia (354-430), poet de origine calabreză, din școala petrarchistă (n.t.). 17 Augustin de Hipona (354-430), episcop, filosof, teolog și doctor al Bisericii (n.t.). 18 în original, în dialect calabrez (n.t.). 19 locuitori ai "Cetății soarelui" (utopie filosofică a lui Tommaso Campanella, apărută în 1602 în limba curentă din Florența), conduși de un prinț-sacerdot numit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Sol (n.t.). 20 Boethius, filosof (480-524), filosof, vlăstar al familiei de nobili romani Anicia, autor al operei De consolatione philosophiae, întemnițat și executat de regele Teodoric cel Mare (n.t). 21 Anselmo d'Aosta (1033-1109), teolog italian, din 1093 episcop de Caterbury, venerat ca sfânt de Biserica Catolică (n.t.). 22 Pieraccio Tedaldi (1285-1353), poet italian, auor a 43 de sonete (n.t). 23 Domenico Cavalca (1270 1342), scriitor italian, aparținător Ordinului Călugărilor Dominicani (n.t.). 24 Francesco Filelfo (1398-1481
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]