KorAP: Find »[drukola/base=front & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...744 745 746 ...792 >

19,782 matches

Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720

vom putea să o facem!“32 Wittgenstein a participat la război din august 1914 până când a fost luat prizonier de italieni, în noiembrie 1918, ca soldat, ca tehnician militar și apoi ca ofițer de artilerie. Mult timp a fost pe frontul de est, iar la sfârșitul războiului, în toamna anului 1918, a luptat în partea sudică a frontului de vest. A resimțit la început cu violență contrastul dintre viața cazonă și cea a unui tânăr pe deplin independent, scutit de orice

Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
luat prizonier de italieni, în noiembrie 1918, ca soldat, ca tehnician militar și apoi ca ofițer de artilerie. Mult timp a fost pe frontul de est, iar la sfârșitul războiului, în toamna anului 1918, a luptat în partea sudică a frontului de vest. A resimțit la început cu violență contrastul dintre viața cazonă și cea a unui tânăr pe deplin independent, scutit de orice constrângere, care putea hotărî în orice moment unde să trăiască și ce să facă. Acest contrast a

Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
aleagă ambianța și să dispună în ceea ce privește contactele cu semenii. Chin în care Wittgenstein preferă să vadă puterea purificatoare a suferinței. Are parte curând de experiențe zguduitoare. La sfârșitul lui august, fratele său Paul, un pianist virtuoz, își va pierde pe front mâna dreaptă. Rugat de o cunoștință comună să-l viziteze pe poetul Georg Trakl, care se afla în stare de șoc într-un spital psihiatric militar din Cracovia, bucuros să întâlnească un om cu care spera să poată comunica și

Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
voi supraviețui, ai mei îți vor trimite toate manuscrisele, printre care se găsește și ultimul rezumat, scris cu creionul pe foi separate.“38 În martie 1916, Wittgenstein a fost trimis într-o unitate combatantă de artilerie a armatei austro-ungare de pe frontul rusesc. Pasajele finale ale lucrării sale de tinerețe, cele despre valori și sensul vieții, au fost extrase din însemnări scrise în lunile următoare, sub impresia confruntării celei mai directe cu primejdia morții. Le cerea comandanților săi să-l trimită în

Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
unde se asculta muzica lui Mozart, Schubert, Schumann și Brahms și se discuta cu înțelegere despre literatură și artă, la fel ca și în casa părintească din Viena. Devenit ofițer de artilerie, s-a întors la începutul anului 1917 pe frontul rusesc. Pentru fapte de vitejie a fost decorat de mai multe ori și avansat locotenent. În martie 1918, a fost strămutat pe frontul italian. Versiunea finală a Tractatus-ului a produs-o în timpul unei permisii din vara acelui an. Este interesant

Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
în casa părintească din Viena. Devenit ofițer de artilerie, s-a întors la începutul anului 1917 pe frontul rusesc. Pentru fapte de vitejie a fost decorat de mai multe ori și avansat locotenent. În martie 1918, a fost strămutat pe frontul italian. Versiunea finală a Tractatus-ului a produs-o în timpul unei permisii din vara acelui an. Este interesant că Wittgenstein și-a dorit ca textul să apară la editorul Jahoda, cel care publica lucrările lui Karl Kraus. Este încă un indiciu

Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
am o minte mai bună. Acestea două sunt, de fapt, unul și același lucru.“ (Paul Engelmann, Ludwig Wittgenstein. Briefe und Begegnungen, Oldenbourg Verlag, Wien und München, 1970, p. 16.) 38 Citat după R. Monk, op. cit., p. 151. Înaintea întoarcerii pe front, dintr-o permisie la Viena, în iunie 1917, Wittgenstein a lăsat într adevăr surorii sale Hermine o listă completă a textelor dactilografiate și a manuscriselor sale. 39 L. Wittgenstein, Geheime Tagebücher 1914 1916, ed. cit., p. 70. 40 Ibidem, p.

Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
Fritz Mauthner și, mai ales, drept cel care a inspirat orientarea filozofică inițiată de Cercul de la Viena. Putem înțelege o asemenea asociere dacă ne gândim că în una dintre înfruntările de pe scena filozofică vestică, la mijlocul secolului al XX-lea, linia frontului despărțea metafizica tradițională și kantiană de o „filozofie științifică“ de orientare empiristă și pozitivistă. Tentația de a situa Tractatus-ul în primul rând prin raportare la această confruntare era, prin urmare, puternică. Această încadrare, indiferent de însemnătatea care va fi atribuită

Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457

joacă" și ,,imaginea cu gura deschisă" pentru a incita la joacă alți membri ai grupului)48. De multe ori constatăm la locul de muncă asemănarea dintre ,,toaletarea" primatelor superioare dominante de către subordonați cu ,,perierea" șefului de către angajați pe mai multe fronturi (verbală, nonverbală, materială etc.) în vederea păstrării job-ului, obținerii unor beneficii (recunoaștere, apreciere, promovare, micșorarea numărului de sarcini), îmbunătățirii imaginii de sine prin apropierea și comunicarea cu acesta etc. Edward O. Wilson demonstrează complexitatea, subtilitatea și similitudinea legăturii dintre îngrijirea

by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

așa cum a fost aceasta, cu luminile și umbrele ei. 3.3. Precizia Constă În utilizarea unei terminologii de specialitate. Astfel, lingvistul va folosi noțiuni precum afixe, desinență, diateză, flexiune, morfem, În timp ce istoricul va utiliza frecvent cuvinte ca areal, cruciadă, eră, front, independență, ofensivă, ca să nu mai vorbim de alte domenii (medical, geografic etc.). 3.4. Unitatea Se obține prin folosirea terminologiei de specialitate consacrate În domeniul respectiv. Această terminologie va fi utilizată pe tot parcursul lucrării. Ilustrăm unitatea textului științific cu

[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
documentare etc.). O cercetare se poate izbi de anumite dificultăți, care trebuie menționate În prefață - eventual, pentru a răspunde cu anticipație unor posibile critici. Dacă cineva ar dori să scrie un studiu despre revistele editate În timpul războiului pentru soldații de pe front, o primă dificultate ar fi lipsa acestor publicații din colecțiile bibliotecilor publice. Alteori, fondurile unor biblioteci sau arhive sunt În reorganizare, Împiedicând accesul cercetătorilor la aceste fonduri. Dar pot fi și alte dificultăți, legate de cenzură, obtuzitatea unor funcționari etc

[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
CC al PMR” a apărut „Ca Ca al PMR”. În Scânteia din 19 octombrie 1950, propoziția „În țară se dezvoltă mișcarea de constituire a activelor cetățenești” a apărut cu următoarea greșeală: „În țară se revoltă mișcarea...”. Într-un articol din Frontul plugarilor, intitulat „Oamenii muncii din Capitală și-au exprimat voința de a contribui...”, verbul și-au exprimat a fost Înlocuit cu și-au suprimat (Ficeac, 1999, p. 59). IMAGINEA SCANATĂ DIN FĂCLIA (P. 235)!!! LEGENDA!!! Greșelile de tipar, intenționate sau

[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429

CD PRESS. Silvestru, V., Boeșteanu, X. & A., Mirodan, A., & Stoian, M. (1961). Teatru de păpuși. București: Editura pentru Literatură. Șincan, M.D., Șiulea, A., Stan, M., Girip, M., Sporiș, M., Enache, L., Manole, P. (2005). Actori pe scena grădiniței. Brașov: Editura Front Internațional. Vîrtopeanu, V., Bircea, O., & Susan, M. (2005). Mici artiști în roluri mari. Teatru pentru copii. Reșița: Editura Pro Marketing. Zamă, E. (2008). O serbare de poveste. Iași: Editura Tehnopress. Zavate, E., Guzgan, G., Obreja, S., Gherasim, V. (2007). Poftiți

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

pr. Costică Blănăru, Valentin Guzgan. Periodicul are o ilustrație adecvată, de calitate. (Din volumul „Vaslui - Capitala Țării de Jos în presa vremii - 1875-2005, p.129-131) * Cuvântul liber Cuvântul liber apare la 21 decembrie 1989, publicație săptămânală a Comitetului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale Bârlad, pe frontispiciul căruia sunt înserate cuvintele: „Trăiască România Liberă”. Florin Șchiopu semnează „Pledoarie pentru cuvântul 43 liber” iar Marcela Dănciu: „Ei, tinerii și Noi am dorit libertatea”. La 10 ianuarie 1990, la cel de al doilea număr

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
colecția „Din viața poporului român". Tot în 1927 îi apare în revista „Șezătoarea" articolul „Obiceiurile tătărușenilor de la botez la cumetrie", începe să-și scrie „Amintiri din satul meu" și să transcrie „Amintiri din primul război mondial", ultima, un jurnal de front (1916-1918) care va apare după plecarea sa, în 1978 cu titlul „Focul cel mare". Învățătorul Al. Vasiliu Tătăruși a fost o flacără în literatura și folcloristica românească peste care, precum și în cazul lui I. A. Zanne, nu se poate trece

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
intervenția învățătorului căruia „i se incubă, mai mult ca oricui, vindecarea acestor lacune, trezirea conștiinței naționale, descătușarea, purificarea sufletului, alungarea valului întunericului și scoaterea din mocirla în care zac înglodați până-n gât țăranii.” Ziarul se angaja să lupte pe două fronturi: Îmbunătățirea retribuției muncii și ridicarea țărănmii din mizerie și ignoranță căci „ pentru revendicarea drepturilor noastre sfinte, uzurpate de către conducătorii perindați la cârma țării și pentru tovarășul ce sfredelește pământul în dogoarea soarelui din zori până-n seară am scos acest ziar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
pagini, la T ipografia și legătoria de Cărți N.P. Peiu - Bârlad, redacția și administrația Bârlad, strada Viitorului nr.87. Redactor - Vasile Stoica. În periodic au semnat: G. Tutoveanu, C. Popescu, I.V. Balmuș ș.a. Uniunea Uniunea, organ al foștilor luptători pe front, al văduvelor de război, al orfanilor și invalizilor din război, din județul Tutova, apare la 1 iulie 1924, director A. Ionescu, redacția și administrația Bârlad, strada Mitrea nr. 2, cu d eviza: „Uniți ca pe front... protecțiune și ajutor reciproc

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
al foștilor luptători pe front, al văduvelor de război, al orfanilor și invalizilor din război, din județul Tutova, apare la 1 iulie 1924, director A. Ionescu, redacția și administrația Bârlad, strada Mitrea nr. 2, cu d eviza: „Uniți ca pe front... protecțiune și ajutor reciproc: fostului luptător pe front și familiei, Neamului și Patriei.” Tipografia N. Peiu - Bârlad. Ziarul vine ca „mobilizator a sute de mii de oa meni, care, uniți într‐un cuvânt și înțelegând să sacrifice ceva din ei

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
război, al orfanilor și invalizilor din război, din județul Tutova, apare la 1 iulie 1924, director A. Ionescu, redacția și administrația Bârlad, strada Mitrea nr. 2, cu d eviza: „Uniți ca pe front... protecțiune și ajutor reciproc: fostului luptător pe front și familiei, Neamului și Patriei.” Tipografia N. Peiu - Bârlad. Ziarul vine ca „mobilizator a sute de mii de oa meni, care, uniți într‐un cuvânt și înțelegând să sacrifice ceva din ei înșiși, numai cu cinste și hărnicie, cu dor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
nostru” (autor dr. D.N. Gheorghiu, avocat, vicepreședintele UNAFL - secția Bârlad). Ziarul cu numărul 2 din 15 iulie 1924 precizeaz ă că apare la 1 și 15 ale fiecărei luni. A publicat articole - chemare în diferite probleme către foștii luptători de pe front, dar și altele referitoare la agricultură semnate de agronomul D.Curpen, subliniind că „grâul este aurul țării” În comuna Țepu se va înființa căminul cultural Tudor Pamfil, în amintirea regretatului nostru camarad și scriitor, iar în Bârlad va avea loc

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
căruia i-am urmărit activitatea de când scotea revista : „Orizontul", pe domnișoara Mariette Creangă, întindem mâna cu frăție vechii publicații bârlădene, și-i urăm deplin succes. C-tin Nic. Bratu * Vocea Tutovei reapare în campania electorală din 1992 și reprezintă poziția Frontului Salvării Naționale în cadrul alegerilor locale. A publicat listele cu candidații F.S.N. pentru funcțiile de primar și consilieri municipali, Programul Platformă al acestora. 231 Vocea Bârladului Vocea Bârladului, : „Era prin 1901... De la Bârlad mi se trimitea „Vocea Bârladului”. Acolo am văzut

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
cu aluziile și în nordul Moldovei, în Bucovina, pe la „fostul ministru averescan Dori Popovici" și pe la „redacția ziarului dlui Ion Nistor pe atunci opozant liberal" cobora în rândul alegătorilor de la Bârlad, cărora îi era destinat, și-i îndruma: „Votați lista frontului unic care are de semn două linii verticale II". Cu „întâmplări de la primărie", „O anchetă în rândul liberalilor" și „Informații" din lumea politică locală, Ardeiul nu și-a dovedit eficiența pentru că n-a prea fost cunoscut. La Biblioteca centrală universitara

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
se consuma tragedia războiului. „Sufletul acestui „Calendar” a fost G. Tutoveanu, susținut cu cald entuzi asm de Al. Vlahuță, spune Dan Smântânescu în articolul „Academia Bârlădeană” în focul înfăptuirii idealului de unitate națională”. Scopul urmărit era de a răspândi pe front, în tranșeele ostașilor, devenind o hrană spirituală reconfortantă și un puternic imbold spre victoria finală”. Calendarul cuprindea „bucăți literare” din Mihai Eminescu, B.P. Hașdeu, Ion Creangă, P. Cerna, P. Liciu, Barbu Delavrancea. G. Coșbuc, N. Iorga, I. Simionescu, A. Mândru

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
întinsă pentru prietenii săi scriitorii”: Caragiale, Grigorescu, Delavrancea, Coșbuc, Octavian Goga, Iosif, Dobrogeanu Gherea, Brătescu - Voinești - pentru unii având chiar camere rezervate; despre Vlahuță - omul Tutovei și a Bârladului - trebuia să se spună de prezența lui în tranșeele ostașilor de pe frontul împotriva nemților, despre trimiterea „Calendarului...” la sate și în Basarabia, despre visul lui de întregire a României pitorești - la scrierea căreia cu 18 - 20 de ani în urmă îl „lovea în piept” granița de la Predeal și Câineni.” * Mai completă portretistica

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
activitate a editurii citate. N-o facem nu numai pentru că nu i-am consultat evidențele, dar, în condițiile 318 actuale, am putea fi acuzați, fie că îi facem publicitate... Notăm cele de mai sus ca o activitate deosebit de importantă pe frontul culturalizării, dar enumerăm și câteva din cele circa 200 de cărți cu subiecte din diferite domenii, unele cu autori stabiliți în Franța, Canada, Finlanda etc.:“Biserica Sfântul Gheorghe” din Huși, de Costin Clit, “Mânăstire Moreni” de Gheorghe Ghenghe și Marin

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]