19,153 matches
-
fel este posibil să se realizeze obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf din directivă, de menținere sau de readucere la un stadiu adecvat de conservare în aria de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor în cauză, care se poate întinde de o parte și de alta a frontierelor interne ale Comunității."3 (10) Pe baza informațiilor disponibile și a evaluărilor comune efectuate în cadrul seminarelor biogeografice, pregătite de Centrul tematic european pentru protecția naturii
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
anexa II la prezenta decizie). Tabelul de mai jos indică următoarele informații: A: Codul SIC format din nouă caractere, primele două reprezentând codul ISO al statului membru; B: denumirea SIC; C: * = prezența în SIC a cel puțin unui tip de habitat natural prioritar și/sau a unei specii prioritare în sensul articolului 1 din Directiva 92/43/CEE; D: suprafața SIC în hectare sau lungimea acestuia în km; E: coordonatele geografice ale SIC (latitudine și longitudine). Toate informațiile indicate în lista
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
C D E Codul SIC Denumirea SIC Suprafața SIC (ha) Lungimea SIC (km) Coordonatele geografice ale SIC Longitudine Latitudine ANEXA II Lista tipurilor de habitate și a speciilor pentru care nu se poate concluziona că rețeaua este completă Tip de habitat/specie acoperit(ă) insuficient de rețea Statele membre în cauză 1 TIPURI DE HABITATE 1130 Estuare DE 1140 Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux DE 1150 * Lagune de coastă DE 1160 Fiorduri largi și puțin adânci
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
pentru regiunea biogeografică atlantică [notificată cu numărul C(2004) 4032] (2004/813/CE) COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Directiva 92/43/ CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică 1, în special articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf, întrucât: (1) Regiunea biogeografică atlantică menționată la articolul 1 litera (c) punctul (iii) din Directiva 92/43/CEE cuprinde în întregime
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
43/CEE cuprinde în întregime teritoriul Irlandei, al Țărilor de Jos și al Regatului Unit și parțial teritoriul Belgiei, Danemarcei, Franței, Germaniei, Portugaliei și Spaniei, astfel cum se prevede în harta biogeografică aprobată la 23 octombrie 2000 de către Comitetul privind habitatele, instituit în temeiul articolului 20 din respectiva directivă. (2) Pentru regiunea respectivă, listele cu siturile propuse ca situri de importanță comunitară, în sensul articolului 1 din Directiva 92/43/CEE, au fost comunicate Comisiei între martie 2002 și iulie 2004
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
la crearea unei rețele ecologice europene coerente a zonelor speciale de conservare, Comisia trebuie să dispună de un inventar exhaustiv al siturilor care prezintă, la nivel național, un interes ecologic relevant din punctul de vedere al obiectivului de conservare a habitatelor naturale, precum și a speciilor de faună și floră sălbatică, urmărit de directivă. Numai în felul acesta se poate atinge obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf din directivă, de menținere sau de readucere la un stadiu corespunzător de
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
felul acesta se poate atinge obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf din directivă, de menținere sau de readucere la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor respective, care se poate situa de ambele părți ale uneia sau mai multor frontiere interioare ale Comunității."3 (8) Pe baza informațiilor disponibile și a evaluărilor comune efectuate în cadrul seminarelor de biogeografie, pregătite de Centrul tematic european pentru protecția
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
anexa 2 la prezenta decizie). Tabelul de mai jos conține următoarele informații: A: Codul SIC format din nouă caractere, primele două reprezentând codul ISO al statului membru; B: numele SIC; C: * = prezența în SIC cel puțin a unui tip de habitat natural prioritar și/sau a unei specii prioritare în sensul articolului 1 din Directiva 92/43/CEE; D: suprafața SIC în hectare sau lungimea sa în km; E: coordonatele geografice ale SIC (latitudine și longitudine). Toate informațiile furnizate în lista
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
B C D E Codul SIC Numele SIC Suprafața SIC (ha) Lungimea SIC (km) Coordonatele geografice ale SIC Longitudine Latitudine ANEXA 2 Lista tipurilor de habitate și specii pentru care nu se poate afirma că rețeaua este completă Tip de habitat/specie reglementată insuficient de rețea Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 1130 Estuare DE, FR, PT, UK 1140 Terase mlăștinoase și nisipoase neacoperite de apă la reflux FR, UK 1150 * Lagune costiere DE 1210 Vegetație anuală la linia de
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Franța IE = Irlanda PT = Portugalia UK = Regatul Unit ANEXA 3 Lista tipurilor de habitate și specii pentru care nu se poate afirma că rețeaua este completă sau incompletă (A) Tipuri de habitate/specii marine care necesită clarificări suplimentare Tip de habitat/specie marină TIPURI DE HABITATE 1110 Bancuri de nisip acoperite în permanență de apă marină puțin adâncă 1170 Recife 1180 Structuri submarine provocate de emisii de gaze 8330 Peșteri marine scufundate complet sau parțial SPECII 1349 Tursiops truncatus 1351 Phocoena
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Recife 1180 Structuri submarine provocate de emisii de gaze 8330 Peșteri marine scufundate complet sau parțial SPECII 1349 Tursiops truncatus 1351 Phocoena phocoena 1364 Halichoerus grypus 1365 Phoca vitulina (B) Tipuri de habitate/specii supuse unei examinări științifice Tip de habitat/specie Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 2110 Dune mobile embrionare DE 2150 Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea) FR 2270 * Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster FR 2330 Pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis de pe dunele
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului 7 și din directivele 79/409/EEC din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice 8 și 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică 9, ale Consiliului. (13) Cartea albă a Comisiei privind politica europeană a transporturilor solicită o abordare integrată, care să combine, inter alia, măsuri de revitalizare a sectorului feroviar, în special pentru
32004D0884-ro () [Corola-website/Law/292580_a_293909]
-
adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare; 12. art. 26 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare; 13. art. V alin. (5
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
producției de lemn trebuie să fie în mod normal superior sensului acceptat în condiții ecologice și de management similare. 9. Calitatea lemnului: Calitatea lemnului este luată în considerare și, în anumite cazuri, poate fi un criteriu esențial. 10. Forma sau habitatul de creștere: Copacii din cadrul arboreturilor trebuie să prezinte în caracteristici morfologice deosebit de bune, mai ales verticalitate și formă circulară a trunchiului, o turnură corespunzătoare a ramurilor, ramuri de dimensiuni mici și tunsul natural bun. În plus, proporția copacilor bifurcați și
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
patru tipuri de regiuni biogeografice în Croatia—ce Mediteraneană de-a lungul coastei și în zona interioară imediată, cea Alpină în mare parte din Lika și Gorski Kotar, cea Panonică pe Drava și pe Dunăre, și continentală în restul teritoriului. Habitatele carstice conțin carsturi scufundate, cum ar fi cheile și barierele de tuf Zrmanja și Krka, precum și habitatele subterane. Geologia carstică cuprinde circa 7.000 de peșteri și avenuri, dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
imediată, cea Alpină în mare parte din Lika și Gorski Kotar, cea Panonică pe Drava și pe Dunăre, și continentală în restul teritoriului. Habitatele carstice conțin carsturi scufundate, cum ar fi cheile și barierele de tuf Zrmanja și Krka, precum și habitatele subterane. Geologia carstică cuprinde circa 7.000 de peșteri și avenuri, dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul. Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară, ele acoperind , adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
pe Dunăre, și continentală în restul teritoriului. Habitatele carstice conțin carsturi scufundate, cum ar fi cheile și barierele de tuf Zrmanja și Krka, precum și habitatele subterane. Geologia carstică cuprinde circa 7.000 de peșteri și avenuri, dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul. Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară, ele acoperind , adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede, pajiștile, mlaștinile, bălțile, tufărișurile, precum și habitatele marine și de coastă
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
carstică cuprinde circa 7.000 de peșteri și avenuri, dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul. Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară, ele acoperind , adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede, pajiștile, mlaștinile, bălțile, tufărișurile, precum și habitatele marine și de coastă. În termeni fitogeografici, Croația face parte din regatul Boreal, fiind împărțit între provinciile Iliră și Central Europeană din cadrul regiunii Circumboreale și provincia Adriatică din regiunea Mediteraneană. World
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul. Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară, ele acoperind , adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede, pajiștile, mlaștinile, bălțile, tufărișurile, precum și habitatele marine și de coastă. În termeni fitogeografici, Croația face parte din regatul Boreal, fiind împărțit între provinciile Iliră și Central Europeană din cadrul regiunii Circumboreale și provincia Adriatică din regiunea Mediteraneană. World Wide Fund for Nature împarte Croația în trei ecoregiuni
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
anilor 2000. Există peste o mie de specii endemice, mai ales în munții Velebit și Biokovo, pe insulele din Adriatica și în râurile carstice. Legislația protejează 1.131 de specii. Cea mai gravă amenințare la adresa lor este pierderea și degradarea habitatelor. O altă problemă o constituie apariția de specii străine, mai ales alge caulerpa taxifolia. Invazia algelor este monitorizată regulat, ele fiind periodic înlăturate pentru a proteja habitatul bentonic. Tipurile indigene de plante cultivate și rasele de animale domestice sunt numeroase
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
131 de specii. Cea mai gravă amenințare la adresa lor este pierderea și degradarea habitatelor. O altă problemă o constituie apariția de specii străine, mai ales alge caulerpa taxifolia. Invazia algelor este monitorizată regulat, ele fiind periodic înlăturate pentru a proteja habitatul bentonic. Tipurile indigene de plante cultivate și rasele de animale domestice sunt numeroase. Între acestea se numără cinci rase de cai, cinci rase de vite, opt rase de ovine, două de porci și una de găini. Chiar între speciile indigene
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
pentru scopuri comerciale. Condițiile ideale de sol, precipitațiile abundente și clima blândă dau Irlandei cele mai ridicate rate de creștere a pădurilor din Europa. Șirurile de copaci utilizate prin tradiție pentru a defini limitele proprietăților sunt un important înlocuitor pentru habitatul forestier, reprezentând un refugiu pentru flora sălbatică și pentru numeroase specii de insecte, păsări și mamifere. Agricultura se practică pe circa 64% din suprafața totală a țării. Aceasta a avut ca rezultat limitarea suprafețelor în care se conservă habitate naturale
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
(în , în ) este un habitat istoric și geografic dintre Dunăre și Marea Neagră, care face parte din teritoriul României și Bulgariei. Regiunea a fost cunoscută în antichitate sub numele de Sciția Mică, care nu desemna o provincie, ținutul făcând parte din provincia Moesia inferior iar mai
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
Silistra. Principalele orașe sunt, în nord: Constanța, Tulcea, Medgidia și Mangalia, la care se adaugă stațiunile balneo-climaterice și de vacanță de pe litoralul românesc: Mamaia, Eforie, Costinești și stațiunile din zona Comorova a Mangaliei. cuprinde în partea de nord-est Delta Dunării, habitat aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În sud, în Bulgaria, principalele orașe sunt Dobrici, Silistra, Turtucaia și Cavarna, iar situri turistice sunt stațiunile Albena, Balcic, Șabla, precum și cetatea medievală de pe capul Caliacra. Dobrogea este limitată la nord de Delta Dunării
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
speciilor. Prin padure sunt trei trasee pentru pietoni și bicicliști. Există 13 rezerve naturale în Varșovia, Pădurea Bielany, Pădurea Kabaty, Lacul Czerniaków. La 15 km de Varșovia mediul râului Vistula se schimbă, acesta având caracteristicile unui ecosistem prezervat cu un habitat pentru animale precum: vidre, castori și sute de specii de păsări. Există de asemena câteva lacuri (belciug) în Varșovia rezultate în urma meandrelor, spre exemplu: Lacul Czerniaków; Lacurile din parcurile Łazienki sau Wilanów, lacul Kamionek. Există de asemena și foarte multe
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]